Totul despre Pneumonie: cauze, simptome, tratament

1. Pneumonia: informații generale
   a. Tipuri de pneumonie
   b. Factori de risc pneumonie
   c. Cauzele pneumoniei
   d. Simptomele pneumoniei
   e. Diagnosticul pneumoniei
2. Tratamentul pneumoniei
   a. Tratament medicamentos 
   b. Tratament naturist 
3. Complicații ale pneumoniei
4. Metode de prevenire a pneumoniei

Pneumonia - informații generale

Pneumonia este o infecție apărută într-unul dintre plămâni sau în ambii plămâni. Această infecție poate fi cauzată de o bacterie, de virusuri sau de anumite ciuperci microscopice (fungi).

Dintre toate tipurile de pneumonie, cel mai întâlnit tip de boală la adulți este pneumonia bacteriană. Pneumonia cauzează o inflamație în acei săculeți cu aer din plămâni, care se numesc alveole pulmonare. Acestea sunt de fapt unitatea structurală și funcțională a plămânilor, cavități mici, înconjurate de capilare arteriale și venoase. Când există o infecție în plămâni, alveolele se vor umple cu lichid sau puroi, ceea ce înseamnă că pacientului îi va fi foarte greu să respire. Tratamentul va depinde de tipul de pneumonie, de cât de severă este infecția și de starea generală de sănătate a pacientului.

Tipuri de pneumonie

Tipurile majore de pneumonie sunt clasificate în funcție de cauza infecției, de locul unde infecția s-a transmis la pacient și de modul în care infecția a fost dobândită de respectivul pacient.

Pneumonia poate fi clasificată în funcție de organismul care a cauzat infecția, astfel:

Pneumonia bacteriană: cea mai comună cauză a pneumoniei bacteriene este un streptococ numit Streptococcus pneumoniae. Și alte microorganisme pot provoca, de asemenea, o formă de pneumonie bacteriană, cum ar fi Chlamydophila pneumonia și Legionella pneumophila.

Pneumonia virală: virusurile respiratorii sunt adesea la baza pneumoniei, în special în cazul copiilor mici și al persoanelor vârstnice. Pneumonia virală, de regulă, nu este gravă și, ca timp, durează o perioadă mai scurtă decât pneumonia bacteriană.

Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae: microorganismele Mycoplasma nu sunt virusuri sau bacterii, însă au trăsături comune cu ambele. Mycoplasma, în general, provoacă unele cazuri mai ușoare de pneumonie, cel mai adesea la copiii mai mari și la adulții tineri.

Pneumonia fungică: anumiți fungi din sol sau din fecalele păsărilor pot cauza pneumonie la persoanele care inhalează mari cantități din aceste microorganisme. De asemenea, fungii pot cauza pneumonie la persoanele cu boli cronice sau la pacienții cu un sistem imunitar slăbit.

Un tip de pneumonie fungică este cea provocată de Pneumocystis jirovecii. Această boală, în general, afectează persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi pacienții cu SIDA. De fapt, acest tip de pneumonie poate fi unul dintre primele semne ale infecției cu HIV.

În funcție de locul unde s-a transmis infecția la pacient, pneumonia este clasificată în:

  • Pneumonie luată din spital sau nozocomială: acest tip de pneumonie bacteriană este luată în timpul șederii în spital. Boala poate fi mai gravă decât alte tipuri, deoarece bacteria implicată în această infecție poate fi rezistentă la antibiotice.
  • Pneumonia luată din comunitate: aceasta se referă la pneumonia care a fost transmisă la pacient în afara unei instituții medicale sau a altui tip de instituții.

De asemenea, pneumonia poate fi clasificată și în funcție de modul în care pacientul a luat această infecție:

  • Pneumonia de aspirație: acest tip de pneumonie are loc atunci când persoana inhalează bacteria în plămâni din alimente, băuturi sau salivă. Acest tip de pneumonie apare dacă pacientul are o problemă la înghițire sau dacă a ajuns sedat în urma folosirii medicamentelor, alcoolului sau altor tipuri de droguri ori substanțe ilegale.
  • Pneumonia asociată cu un ventilator (în spital) sau aparat care ajută pacientul să respire: atunci când pacienții care folosesc un aparat care îi ajută să respire fac pneumonie, aceasta se numește pneumonie asociată cu un ventilator.
  • Pneumonia interstițială denumește un grup de afecțiuni care provoacă inflamație și îngroșarea țesutului pulmonar, astfel încât funcționarea plămânilor este îngreunată. Această boală apare când o leziune la nivelul plamanilor declanșează un răspuns anormal de vindecare. 

Factori de risc pneumonie

Oricine poate face, la un moment dat, pneumonie, dar anumite persoane prezintă un risc mai mare de infecție la plămâni. Iată care sunt persoanele predispuse la contractarea pneumoniei:

  • copii mici începând de la naștere și până la vârsta de 2 ani;
  • persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste acest prag;
  • pacienții care au avut un accident vascular cerebral (AVC);
  • oamenii care au dificultăți la înghițire;
  • persoanele imobilizate la pat, fie din cauza unei boli, fie din cauza vârstei înaintate și acele persoane cu un sistem imunitar slăbit din cauza bolii sau din cauza folosirii medicamentelor precum steroizii ori anumite medicamente utilizate în tratamentul pentru cancer;
  • fumătorii și cei care folosesc abuziv anumite tipuri de droguri interzise sau consumă cantități excesive de alcool;
  • pacienții cu anumite boli cronice, cum ar fi astmul, fibroza chistică, diabetul sau insuficiența cardiacă.

Cauzele pneumoniei

Multe microorganisme sau germeni pot cauza pneumonia. Cele mai întâlnite sunt bacteriile și virusurile prezente în aerul inspirat. Corpul împiedică aceste organisme (fie că sunt bacterii, un virus sau o ciupercă microscopică) să infecteze plămânii, dar uneori acestea pot să depășească puterea de apărare a sistemului imunitar, chiar dacă starea de sănătate este, în general, bună.

Cea mai comună cauză a pneumoniei bacteriene este Streptococcus pneumoniae. Acest tip de pneumonie poate să apară ca atare sau după o răceală ori gripă; pneumonia poate să afecteze o parte a plămânului, iar în acest caz, boala se numește pneumonie lobară.

Pneumonia cauzată de microorganisme asemănătoare bacteriilor, precum Mycoplasma pneumoniae, poate provoca infecția plămânilor. Boala, de regulă, produce simptome mai ușoare decât alte tipuri de pneumonie.

Pneumonia cauzată de fungi este cel mai frecvent întânită în rândul persoanelor cu probleme cronice de sănătate sau cu sistem imunitar slăbit, cât și în cazul persoanelor care au inhalat mari doze din aceste microorganisme. Fungii se pot găsi în sol sau în materiile fecale ale păsărilor și pot varia în funcție de zona geografică în care trăiește pacientul.

Pneumonia cauzată de virusuri este cea mai frecventă la copiii mai mici de 5 ani. De regulă, pneumonia virală este ușoară, dar în unele cazuri poate deveni foarte gravă.

Simptomele pneumoniei

Simptomele pneumoniei pot varia, de la ușoare până la foarte grave, care pot pune viața pacientului în pericol. Cele mai frecvente simptome ale infecției la plămâni pot include:

  • tuse productivă, care produce mucus sau flegmă;
  • febră, transpirație și frisoane;
  • dificultate în respirație (dispnee);
  • dureri în piept.

Alte simptome pot varia în funcție de cauza și de severitatea infecției, precum și în funcție de vârsta pacientului și de starea generală de sănătate a acestuia.

Simptomele pneumoniei în funcție de cauză:

  • Pneumonia virală poate începe cu simptome asemănătoare gripei, cum ar fi respirația șuierătoare. O febră mare poate să apară după 12-36 de ore.
  • Pneumonia bacteriană poate cauza o febră mare, până la 40,5 grade Celsius, alături de transpirație abundentă, buze și unghii albăstrii și stări de confuzie.

Simptomele pneumoniei în funcție de vârstă:

  • Copiii sub 5 ani pot avea o respirație mai rapidă.
  • Sugarii pot vomita, la ei se poate observa lipsa energiei sau pot avea dificultăți în timp ce se hrănesc.
  • Persoanele vârstnice pot avea o temperatură a corpului mai scăzută decât cea considerată normală.

Alte semne și simptome în cazurile de pneumonie pot include:

  • durere în piept când persoana respiră sau tușește;
  • confuzie sau modificări în ceea ce privește starea mentală (la adulții de 65 de ani și peste această vârstă);
  • oboseală;
  • temperatură corporală scăzută (la persoanele vârstnice și la cele cu sisteme imunitare slăbite);
  • greață, vărsături sau diaree.

Diagnosticul pneumoniei

Pentru un diagnostic corect, medicul va întreba pacientul când anume au început simptomele să apară și, dacă nu le are, va cere alte informații despre istoricul medical. De asemenea, va efectua un examen clinic, care include ascultarea plămânilor cu un stetoscop, pentru a detecta sunetele anormale.

Cel mai probabil, medicul va recomanda apoi o radiografie toracică (în zona pieptului). În mod normal, pneumonia poate fi diagnosticată cu ajutorul examenului clinic și cu ajutorul radiografiei plămânilor (utilizarea razelor X), însă, în funcție de severitatea simptomelor și de riscurile pacientului de a suferi complicații, medicul poate recomanda unul sau mai multe dintre următoarele teste:

  • Un test de sânge - acest test poate confirma o infecție, dar poate să nu identifice ce anume o provoacă.
  • Un test prin care se analizează culturile de spută - acest test poate să identifice cauza infecției la plămâni.
  • Măsurarea nivelului de oxigen din sânge (pulsoximetria) - un senzor de oxigen este plasat pe unul dintre degete și acesta poate indica dacă plămânii pacientului transportă sau nu suficient oxigen prin fluxul sangvin.
  • Un test de urină - acesta poate identifica bacteria Streptococcus pneumoniae și bacteria Legionella pneumophila.
  • O computer tomografie (scanare CT) - acest test oferă o imagine mai clară și mai detaliată a plămânilor.
  • O mostră de lichid din plămâni - dacă medicul suspectează că există o acumulare de lichid în spațiul pleural din cavitatea toracică, poate extrage o cantitate mică de lichid folosind un ac introdus în spațiul dintre coaste; acest test poate ajuta la identificarea cauzei infecției.
  • O bronhoscopie - acest test ajută medicul să vadă în interiorul căilor respiratorii din plămâni. Medicul poate face o bronhoscopie dacă simptomele inițiale sunt severe sau dacă pacientul este spitalizat și nu răspunde bine la tratamentul cu antibiotice.

Tratamentul pneumoniei

Tratamentul ales de medic depinde de tipul de pneumonie, de cât de gravă este infecția și de starea generală de sănătate a pacientului.

Tratament medicamentos 

Medicamentele antibiotice, antivirale și antifungice sunt folosite pentru a trata pneumonia, în funcție de cauza specifică a bolii. Majoritatea cazurilor de pneumonie bacteriană pot fi tratate acasă, cu antibiotice orale, iar cei mai mulți pacienți răspund bine la antibiotice, în una până la trei zile de la începerea tratamentului.

De asemenea, medicul poate recomanda și medicamente care se eliberează fără prescripție medicală, pentru a calma durerea și febra, în funcție de nevoile pacientului: aspirină, ibuprofen sau acetaminofen (paracetamol).

Totodată, medicul poate recomanda medicamente pentru tuse, pentru a calma acest simptom, astfel încât pacientul să se poată odihni. Cu toate acestea, e bine de știut că tusea ajută la eliminarea lichidului din plămâni.

Tratament naturist 

Chiar dacă folosirea unui medicament care suprimă tusea nu este cea mai bună idee în caz de pneumonie, se poate reduce severitatea tusei cu unele remedii naturale:

  • Ceaiurile de mentă, de eucalipt și de schinduf pot ajuta la dizolvarea mucusului și pot reduce inflamația cauzată de pneumonie.
  • Gargara cu apă sărată poate ajuta la eliminarea mucozităților din gât.
  • O ceașcă de cafea sau o cană de ceai verde ori ceai negru, contribuie la deschiderea căilor respiratorii, deci pacientul poate respira mai ușor. 
  • Un ceai de ghimbir sau un ceai de turmeric pot ușura durerea în piept de tusea persistentă; rădăcinile acestor plante au un efect natural antiinflamator.
  • Alți compuși naturali care pot fi utili pentru a ușura simptomele pneumoniei sunt usturoiul, mierea, piperul cayenne, uleiul din arbore de ceai și echinacea.

Complicații ale pneumoniei

Majoritatea pacienților răspund bine la tratament și se recuperează destul de repede după o pneumonie. Cu toate acestea, la unele persoane, infecția la plămâni poate să agraveze unele boli cronice de acestea suferă deja sau poate duce la o serie de complicații.

Dacă există deja anumite probleme de sănătate, cum ar fi diabetul, insuficiența cardiacă congestivă, emfizemul sau un sistem imunitar slăbit, pneumonia ar putea să le agraveze. În plus, în cazul anumitor persoane, pneumonia le crește riscul de a suferi un infarct miocardic.

Complicațiile pneumoniei pot include:

  • Bacteriemie - bacteriile de la infecția din pneumonie se pot răspândi în fluxul sangvin, ceea ce poate duce la o tensiune arterială extrem de scăzută, șoc septic și, în unele cazuri, la o insuficiență a organelor.
  • Abcese pulmonare - cavități sau zone din plămâni care conțin puroi.
  • Respirație deficitară - lipsa oxigenului în cantitate suficientă poate face necesar un ventilator care să ajute pacientul să respire.
  • Sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA) - o formă severă de insuficiență respiratorie, SDRA este o urgență medicală.
  • Efuziune pleurală - dacă pneumonia nu este tratată, poate apărea un lichid în pleură (acea membrană subțire care învelește plămânii și care căptușește pereții cavitații toracice).
  • Deces - în unele cazuri, pneumonia poate fi fatală.

Metode de prevenire a pneumoniei

Prima linie de apărare împotriva pneumoniei este vaccinul penumococic, care ajută la protejarea împotriva pneumoniei bacteriene. Vaccinurile nu vor preveni toate cazurile de boală, dar, dacă o persoană vaccinată se îmbolnăvește, va face o formă mai ușoară sau mai scurtă a bolii și are riscuri mai scăzute de complicații de pe urma acestei infecții la plămâni. Cum pneumonia poate fi adesea o complicație a gripei, este important și vaccinul antigripal anual.

Pe lângă vaccinare, există și alte măsuri care pot fi luate pentru a evita pneumonia:

  • Evitarea fumatului sau renunțarea la fumat (acest viciu predispune persoana la infecții respiratorii);
  • Spălarea corectă a mâinilor în mod regulat, cu apă și cu săpun;
  • Menținerea unui stil de viață sănătos pentru a avea un sistem imunitar puternic (alimentație cu mai multe legume și fructe și mai puțin zahăr, făină albă și grăsimi animale și trans, activitate fizică, somn odihnitor).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Overview of Pneumonia
https://www.msdmanuals.com/professional/pulmonary-disorders/pneumonia/overview-of-pneumonia
American Lung Association - How Is Pneumonia Treated?
https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/pneumonia/treatment-and-recovery
NCBI – Pneumonia - Overview
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7241411/
Studiul „Pneumonia - Overview”, apărut în Reference Module in Biomedical Sciences. 2020 : B978-0-12-801238-3.11636-8. Published online 2020 May 20. doi: 10.1016/B978-0-12-801238-3.11636-8, autor: Wei Shen Lim


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0