Tiroidita Hashimoto: ce este, care sunt simptomele si cum se trateaza

Din ce în ce mai multe persoane, chiar și copii sau femeile gravide ori imediat după naștere, sunt diagnosticate cu o afecțiune a tiroidei numită tiroidită autoimună sau boala Hashimoto, care reprezintă o inflamație cronică, autoimună a tiroidei. 

Tiroidita Hashimoto sau tiroida autoimună este cel mai frecvent tip de tiroidită și cea mai comună cauză de hipotiroidism. Din motive necunoscute, tiroida este invadată de celulele albe din sânge și se creează anticorpi care atacă glanda tiroidă - anticorpii antitiroidieni.

Ce este glanda tiroidă

Glanda tiroidă este o glandă endocrină în formă de fluture, care se află în partea inferioară a gâtului. Rolul tiroidei este de a produce hormoni tiroidieni, care sunt secretați în sânge și apoi transportați în fiecare țesut din organism. Hormonii tiroidieni ajută organismul să folosească energia, să-și mențină temperatura constantă și să ajute ca creierul, inima, mușchii și alte organe să funcționeze corespunzător.

Cauze tiroida Hashimoto 

Mecanismele prin care această boală autoimună se declanșează rămân necunoscute, ea fiind depistată atunci când organismul atacă celulele glandei tiroide printr-o reacție autoimună. 
Totuși, oamenii de știință spun că mai mulți factori pot juca un rol în declanșarea bolii, inclusiv:

  • genele
  • virusuri, cum ar fi hepatita C

Hipotiroidismul poate fi cauzat și de:

  • unele medicamente utilizate pentru a trata tulburarea bipolară sau alte probleme de sănătate mintală;
  • medicamente care conțin iod utilizate pentru a trata ritmul cardiac anormal;
  • expunerea la toxine, cum ar fi radiațiile nucleare.

Vorbim așadar despre o boală a întregului organism, însă principala afectare se produce la nivelul tiroidei, într-o primă fază. 

Deși boala este existentă, la început, glanda tiroidă poate funcționa în mod normal, ca în aproximativ 50% din cazuri, dar este posibil și să se instaleze hipofuncția de la debut (hipotiroidismul) sau, mai rar, glanda să funcționeze exacerbat, să fie hiperactivă (hipertiroidia).

Însă în majoritatea cazurilor, persoanele dezvoltă în cele din urma, hipotiroidism și vor necesita tratament de substituție toată viața.

Complicații tiroidita Hashimoto

Unele persoane cu tiroidita Hashimoto pot prezenta și alte tulburări endocrine, cum ar fi diabetul zaharat, o glandă suprarenală hipoactivă sau afectarea glandelor paratiroide cu hiperfuncție, precum și alte boli autoimune, cum ar fi anemia pernicioasă, artrita reumatoidă, sindromul Sjogren sau lupusul eritematos sistemic (lupus). 

Alterările funcției tiroidiene pot conduce și la disfuncții hepatice, fiind observate  asocieri între hepatita cronică activă și ciroza biliară primitivă, atât cu hipotiroidismul autoimun, cât și cu antecedentele de tireotoxicoză, dar și invers; studiile clinice au arătat o incidență crescută a titrului mare de autoanticorpi antitiroidieni la pacienții cu boli hepatice autoimune.

Tiroidita Hashimoto este cel mai frecvent întâlnită în rândul femeilor, în special în rândul femeilor în vârstă, și tinde să se transmită în familii. Condiția apare mai frecvent în rândul persoanelor cu anumite anomalii cromozomiale, inclusiv sindromul Down, sindromul Turner și sindromul Klinefelter.

Simptome tiroidita Hashimoto

Tiroidita Hashimoto de multe ori debutează cu o extindere nedureroasă, fermă, a glandei tiroide sau o senzație de plenitudine în gât. Glanda capătă o textură cauciucată și se pot palpa mici denivelări. În cazul în care tiroida este hipoactivă, oamenii resimt oboseală puternică, dorm mai mult, se trezesc greu și neodihniți, le este mereu frig și manifestă intoleranță la rece. La mai puține persoane cu tiroidita Hashimoto, care au în schimb o tiroidă hiperactivă (tireotoxicoza) boala poate debuta clinic prin palpitații, nervozitate și intoleranță la căldură.

Diagnostic tiroidita Hashimoto

Diagnosticul de tiroidită Hashimoto poate fi pus atunci când pacienții prezintă simptome de hipotiroidism, adesea însoțite de gușă (o glandă tiroidă mărită). Ocazional, boala poate fi diagnosticată precoce, în special la persoanele cu istoric familial puternic de boală tiroidiană.  

Teste de sânge

Medicii endocrinologi măsoară nivelurile sangvine de hormoni tiroidieni tiroxina (T4) și triiodotironina (T3) și hormonul de stimulare a tiroidei (TSH, un hormon produs de glanda pituitară pentru stimularea glandei tiroide pentru a produce hormoni tiroidieni) pentru a determina modul în care funcționează glanda.

Cu toate acestea, diagnosticul se bazează și pe un examen clinic, în care medicul constată dimensiunea tiroidei prin palapare, dar și pe rezultatele unui test de sânge care depistează dacă pacientul prezintă anticorpi antitiroidieni.

De obicei, nivelul de TSH din sânge este cel mai bun indicator al funcției tiroidiene. Deoarece acest hormon stimulează glanda tiroida, nivelurile sangvine ale TSH sunt ridicate atunci când glanda tiroidă nu funcționează corect și are nevoie, prin urmare, mai mult de stimulare, și scăzută atunci când tiroida este hiperactivă și are nevoie, prin urmare, mai puțin de stimulare. 

Cu toate acestea, sunt și cazuri rare în care glanda pituitară nu funcționează corespunzător, așadar nivelul de TSH nu reflectă în mod corect funcționalitatea glandei tiroide. Când medicii măsoară nivelurile de hormoni tiroidieni T4 și T3 în sânge, se măsoară de obicei atât formele legate, cât și cele libere ale fiecărui hormon (T4 totale și T3 total). 

Totodată, în cazul în care nivelul de globulină ce leagă tiroxina este anormal, nivelurile totale ale hormonilor tiroidieni pot fi interpretate în mod eronat, astfel încât medicii rareori se bazează doar pe nivelul de hormoni liberi în sânge. 

Nivelul globulinei de legare a tiroxinei este mai mic la persoanele care au boli de rinichi sau alte afecțiuni care reduc cantitatea de proteină produsă de ficat sau la cei care iau steroizi anabolizanti. 

Nivelul este mai mare la femeile gravide sau la femeile care iau contraceptive orale sau alte forme de estrogen, precum și la persoane aflate în stadiile incipiente ale hepatitei.

Scanarea tiroidei

În cazul în care un medic palpează unul sau mai mulți noduli la nivelul tiroide, se poate recurge la o metodă imagistică de vizualizare a acesteia, cum ar fi ecografia. Ultrasonografia utilizează undele sonore pentru a măsură dimensiunea glandei și pentru a determina dacă nodulii sunt formațiuni solide sau sunt formațiuni umplute cu lichid (chistici).

Într-un alt tip de scanare tiroidiană, numit test de absorbție de iod radioactiv, se injectează în fluxul sangvin o cantitate mică de iod radioactiv. Materialul radioactiv se concentrează în glanda tiroida și un aparat de fotografiat gamma, care detectează radiația, va produce o imagine a glandei tiroide, care va releva orice anomalii fizice.

Tratamentul tiroiditei Hashimoto

Modul în care medicii tratează boala Hashimoto depinde de obicei de faptul că tiroida este suficient de deteriorată pentru a provoca hipotiroidism. Dacă nu ai hipotiroidism, medicul poate alege să verifice în mod regulat simptomele și nivelul hormonilor tiroidieni.

Tratament de substituție cu hormoni tiroidieni

În majoritatea cazurilor se impune un tratament de substituție cu hormoni tiroidieni și nu există un alt tratament specific disponibil pentru tiroidita Hashimoto. Tratamentul cu hormoni tiroidieni este util și în reducerea unei glande tiroide mărite.

Suplimente cu seleniu

Ca terapie adjuvantă se mai folosește și seleniul ca supliment recomandat frecvent pacienților cu tiroidita Hashimoto. Numeroase studii, publicate în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, au semnalat că administrarea de seleniu timp de mai multe luni poate avea ca rezultat o reducere de până la 40% a titrului de anticorpi antitireoperoxidaza (ATPO), normalizarea nivelului de anticorpi și normalizarea a aspectului ecogenic al tiroidei 1.

Administrarea de acid folic împreună cu medicamentele pe bază de levotiroxină, prcum acestea, recomandate de medic pot reduce riscul de boli cardiovasculare prin scăderea nivelului seric de homocisteină în hipotiroidie, mai atrag atenția specialiștii. În plus, când nu primim o cantitate suficientă de acid folic, poate duce la probleme precum hipotiroidismul.

Totodată, ar fi bine să știi că unele alimente și suplimente pot afecta cât de bine absoarbe corpul medicamentele pe bază de levotiroxină. Exemplele includ sucul de grepfrut, cafeaua espresso, soia și multivitaminele care conțin fier sau calciu. Administrarea tratamentului pe stomacul gol poate preveni acest lucru. Este posibil ca medicul să-ți recomande să iei medicamentul dimineața, cu 30 până la 60 de minute înainte de a lua micul dejun.

Cum afectează alimentația, dieta și nutriția tiroidita Hashimoto?

Tiroida folosește iodul, un mineral din unele alimente, pentru a produce hormoni tiroidieni. Cu toate acestea, dacă ai boala Hashimoto sau alte tipuri de tulburări autoimune ale tiroidei, este posibil să fii sensibil la efectele secundare nocive ale iodului. 

Consumul de alimente care conțin cantități mari de iod - cum ar fi alge - și administrarea de anumite medicamente bogate în iod pot provoca hipotiroidism sau agravarea acesteia. Administrarea suplimentelor cu iod poate avea același efect. Discută cu medicul curant despre ce alimente și băuturi ar trebui să eviți indiferent dacă iei suplimente de iod sau nu. 

De altfel, se recomandă evitarea excesului de iod care poate determina hipotiroidie, ceea ce este destul de dificil având în vedere că la noi în țara sarea este iodată și acest iod se regăsește și în pâinea pe care o cumpărăm de la magazin și în diverse semipreparate și alimente procesate. Ideal ar fi ca pacienții să evite alimentele procesate, algele marine și unele fructe de mare și să își prepare singuri mâncarea în casă, cu sare obișnuită.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases - Hashimoto's Disease
https://www.niddk.nih.gov/health-information/endocrine-diseases/hashimotos-disease
American Thyroid Association - Hashimoto’s Thyroiditis (Lymphocytic Thyroiditis)
https://www.thyroid.org/hashimotos-thyroiditis/
Office of Women’s Health, US Department of Health and Human Services - Hashimoto’s Disease 
https://www.womenshealth.gov/a-z-topics/hashimotos-disease
1 Studiul „Selenium Supplementation Significantly Reduces Thyroid Autoantibody Levels in Patients with Chronic Autoimmune Thyroiditis: A Systematic Review and Meta-Analysis”, December 2016,Thyroid: official journal of the American Thyroid Association, Johanna Wichman, Kristian Hillert Winther, Laszlo Hegedüs
https://www.researchgate.net/publication/312060031_Selenium_Supplementation_Significantly_Reduces_Thyroid_Autoantibody_Levels_in_Patients_with_Chronic_Autoimmune_Thyroiditis_A_Systematic_Review_and_Meta-Analysis


 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0