Gusa endemica si deficitul de iod

Gușa endemică, cunoscută și sub denumirea de gușă multinodulară, este gușa apărută din cauza deficitului nutrițional de iod. Datorită consumului de sare îmbunătățită cu iod, gușa endemică este din ce în ce mai rar întâlnită, mai ales în țările dezvoltate.

Glanda tiroidă este o glandă endocrină mică, în formă de fluture, situată în gât, sub mărul lui Adam. Produce hormonii tiroxină (T4) și triiodotironină (nT3), care joacă un rol în anumite funcții ale corpului, inclusiv metabolism, temperatura corpului, dispoziție și excitabilitate, puls și ritm cardiac, precum și digestie. Gușa poate fi asociată cu o cantitate neregulată de hormon tiroidian în corp (hipertiroidism sau hipotiroidism) sau cu niveluri normale de hormon tiroidian (eutiroidism).

La nivel mondial, deficitul de iod este principala cauză a gușei, însă în țările dezvoltate această problemă a fost rezolvată prin suplimentarea cu iod a unor alimente precum sarea de masă.

Totuși, în unele regiuni din Asia, Africa și America Latină, gușa este, încă, o problemă majoră, afectând până la 80% din populație. În unele regiuni din aceste zone geografice, consumul zilnic de iod poate fi mai mic de 25 de micrograme pe zi, de aceea mulți copii se nasc cu hipotiroidism.

Tipuri de gușă

Gușa poate fi clasificată în funcție de modul în care se mărește, astfel:

Gușă simplă (difuză)

Acest tip de gușă apare atunci când întreaga glandă tiroidă se umflă și se simte netedă la atingere.

Gușă nodulară

Acest tip de gușă apare atunci când în tiroidă se dezvoltă un nodul solid sau plin de lichid, care o face să se simtă noduroasă la atingere.

Gușă multinodulară

Acest tip de gușă apare atunci când există mulți noduli în glanda tiroidă, care pot fi vizibili sau descoperiți doar prin examinare sau imagistică.

În funcție de nivelul hormonilor tiroidieni, gușa poate fi:

Gușă toxică

Acest tip de gușă apare atunci când tiroida este mărită și produce prea mult hormon tiroidian.

Gușă netoxică

Dacă pacientul are o tiroidă mărită, dar niveluri tiroidiene normale, este vorba de o gușă netoxică. Cu alte cuvinte, acesta nu are hipertiroidism (tiroidă hiperactivă) și nici hipotiroidism (tiroidă subactivă).

Cauze gușă endemică

Gușa apare în urma măririi dimensiunilor glandei tiroide. Gușa endemică apare în zonele în care există un deficit de iod în sol, în apă și în alimentație. Iodul este esențial pentru producția de hormoni tiroidieni, ceea ce înseamnă că deficitul de iod afectează funcțiile glandei tiroide. Pentru a compensa acest deficit, glanda își mărește volumul, iar astfel apare gușa.

Carența de iod este în mod deosebit periculoasă pentru femeile însărcinate, întrucât fătul poate fi afectat – retard mintal, probleme de dezvoltare precum și deces. Este foarte important, așadar, ca în zonele cu deficit de iod să se suplimenteze aportul prin alimentație.

Alte cauze ale gușei endemice sunt:

  • Boala Graves - o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă tiroida, determinând-o să crească. Boala Graves provoacă și hipertiroidism, care necesită tratament.
  • Boala Hashimoto - o afecțiune autoimună care provoacă inflamarea glandei tiroide. Unii oameni cu boala Hashimoto dezvoltă o creștere compensatorie a dimensiunii glandei tiroide. Acest tip de gușă se îmbunătățește de la sine în timp. Unele cazuri de boală Hashimoto necesită tratament cu hormoni tiroidieni.
  • Cancerul tiroidian - cancerul glandei tiroide mărește adesea tiroida.
  • Sarcina - gonadotropina corionică umană, un hormon pe care femeia îl produce în timpul sarcinii, poate determina creșterea tiroidei.
  • Tiroidita - inflamația glandei tiroide în sine poate determina creșterea glandei tiroide. Acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, gușa pacientului cu afecțiuni ale glandei tiroide poate fi clasificată astfel:

Gradul 0

Glanda tiroidă are dimensiuni normale, nu există modificări vizibile sau palpabile

Gradul 1

Glanda tiroidă este mărită, însă nu se observă când gâtul stă într-o poziție normală, ci se simte la palpare.

Gradul 2

Glanda este mărită în mod vizibil, chiar și atunci când gâtul stă într-o poziție normală.

Cât de răspândită este gușa?

Cea mai frecventă cauză a gușii la nivel mondial este, cum spuneam, deficitul de iod, care afectează aproximativ 2,2 miliarde de oameni. Cu cât deficitul de iod este mai grav, cu atât este mai probabil ca o persoană să aibă gușă:

  • Cu o deficiență ușoară de iod, incidența gușii este de 5% până la 20%.
  • Cu un deficit moderat de iod, incidența crește la 20% până la 30%.
  • Cu deficit sever de iod, incidența crește la mai mult de 30%.

Simptome gușă endemică

Teoretic, gușa este inofensivă, însă uneori dimensiunile acesteia pot cauza probleme. De pildă, pacientul poate resimți o senzație de nod în gât, poate avea vocea răgușită sau poate suferi de tuse cronică din cauza acestei probleme. În cazurile foarte avansate, dimensiunile mari ale glandei tiroide pot cauza compresie la nivelul traheei sau esofagului, provocând astfel probleme la respirație, vorbire sau înghițire.

De asemenea, gușa endemică poate fi asociată cu hipotiroidismul, care trebuie să fie tratat prin administrarea unor medicamente pe bază de hormoni, care să echilibreze organismul.

Pe termen lung, gușa care prezintă noduli și este cauzată de deficitul de iod netratat, poate evolua în cancer al glandei tiroide.

Tratament gușă endemică

Principalul tratament pentru gușa endemică constă în consumul adecvat de iod. Acesta poate fi administrat atât sub formă de sare de masă cu iod, cât și sub formă de suplimente alimentare sau ulei iodat. La copii, gușa dispare în câteva luni de la administrarea iodului.

La adulți însă, chiar dacă funcțiile tiroidei revin la normal în cel mult două săptămâni, gușa poate dispărea mult mai greu sau chiar niciodată. Intervenția chirurgicală nu este recomandată decât dacă gușa cauzează difuncții mecanice.

Concret, tratamentul pentru gușă depinde de cât de mare a crescut tiroida, de simptome și de cauze. Tratamentele includ:

Așteptare atentă

Dacă gușa este mică și pacientul nu se simte deranjat de acest aspect, medicul poate decide că nu trebuie tratată. Cu toate acestea, pacientul trebuie monitorizat cu atenție pentru orice modificări tiroidiene.

Medicamente

Levotiroxina este o terapie de substituție a hormonilor tiroidieni, prescrisă dacă tiroida subactivă (hipotiroidism) este cauza gușii. Dacă tiroida este hiperactivă (hipertiroidism), sunt prescrise ale medicamente, precum metimazol și propiltiouracil. Se poate prescrie aspirină sau un medicament cu corticosteroizi dacă gușa este cauzată de inflamație.

Tratament cu iod radioactiv

Acest tratament, utilizat în cazurile unei glande tiroide hiperactive, implică administrarea orală de iod radioactiv. Iodul distruge celulele tiroidiene, ceea ce micșorează glanda tiroidă. După tratamentul cu iod radioactiv, este probabil ca pacientul să fie nevoit să urmeze o terapie de substituție cu hormoni tiroidieni pentru tot restul vieții.

Intervenție chirurgicală

Medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea totală sau parțială a glandei tiroide (tiroidectomie). Este posibil ca intervenția chirurgicală să fie necesară dacă gușa este mare și îi provoacă pacientului probleme la respirație și la înghițire.

Operația este, de asemenea, folosită uneori pentru îndepărtarea nodulilor și trebuie efectuată și în cazul în care este prezent cancerul. În funcție de cantitatea de glandă tiroidă îndepărtată, poate fi necesar ca pacientul să ia terapie de substituție cu hormoni tiroidieni pentru tot restul vieții.

Care este prognosticul pacientului cu gușă endemică?

Prognosticul pentru gușă depinde de tipul acesteia și de ce a cauzat-o. Gușa simplă are un prognostic bun. Dacă tiroida continuă să se mărească, poate comprima structurile din jur și poate provoca dificultăți la respirație și la înghițire și răgușeală. Dacă gușa este un semn al unei alte boli tiroidiene, cum ar fi boala Graves sau boala Hashimoto, prognosticul depinde de cauza de bază a măririi tiroidei.

Prevenție gușă endemică

Pentru prevenirea gușei endemice, sunt importante programele naționale de suplimentare a iodului prin alimentație, mai ales în țările care au de-a face cu deficitul de iod. În mod deosebit, e importantă administrarea de iod în vederea prevenției apariției gușei la copii, femei însărcinate, femei care alăptează ori femei în perioada fertilă.

Rolul goitrogenilor în dezvoltarea gușei

Goitrogenii sunt substanțe active care se regăsesc în unele alimente, care afectează modul în care iodul este folosit de glanda tiroidă. Persoanele care au de-a face cu deficitul de iod ar trebui să evite consumul alimentelor care conțin goitrogeni. Printre aceste alimente se numără: meiul, varza, varza de Bruxelles, broccoli-ul, conopida, soia, varza Kale, alunele, ridichile, spanacul, năsturelul, dar și ridichile și piersicile.

Cum se poate scădea riscul de boli tiroidiene?

  • Dacă ești fumător, străduiește-te să scapi de acest viciu. Renunțarea la fumat nu numai că reduce riscul de a dezvolta boli tiroidiene, ci și multe alte probleme de sănătate, inclusiv cele de natură cardiovasculară sau pulmonară.
  • Cere un guler tiroidian în timpul radiografiilor pentru a-ți proteja glanda tiroidă de expunerea la radiații.
  • Ia în considerare suplimentele cu seleniu. Seleniul este un nutrient care se găsește în anumite alimente și are un rol vital în menținerea sănătoasă a glandei tiroide. Dacă dieta ta este una preponderent sănătoasă, și conține și nuci, ouă, fructe de mare, produse din cereale, ar trebui să obții deja suficient seleniu. Cu toate acestea, poți lua în considerare creșterea aportului de seleniu pentru a reduce simptomele hipotiroidismului, dar cere mai întâi sfatul medicului.
  • De altfel, și controalele medicale regulate reprezintă o metodă de prevenire și depistarea din timp a oricăror probleme cu glanda tiroidă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Endemic Goitre
https://www.sciencedirect.com/topics/biochemistry-genetics-and-molecular-biology/endemic-goitre
MSF Medical Guidelines - Endemic goitre and iodine deficiency
https://medicalguidelines.msf.org/en/viewport/CG/english/endemic-goitre-and-iodine-deficiency-18482487.html


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0