Terapii noi pentru sindromul Sjogren

Sindromul Sjögren este o tulburare autoimună care atacă glandele lacrimale și salivare. Pe lângă tratamentul ochilor uscați și al gurii uscate, la medicul oftalmolog și stomatolog, de tratamentul general al sindromului Sjogren se ocupă medicul reumatolog. Să vedem ce terapii a mai testat lumea științifică pentru sindromul Sjogren și care au fost aprobate ca tratament.

Sindromul Sjögren este o afecțiune autoimună cronică în care sistemul imunitar al organismului atacă și afectează glandele care produc lacrimi și salivă. Sindromul Sjögren poate afecta, de asemenea, alte glande exocrine, cum ar fi glandele din alte părți ale tractului gastrointestinal.

Principalele simptome ale sindromului Sjögren includ uscăciunea oculară, uscăciunea bucală, uscăciunea vaginală, durerile articulare, oboseala, problemele renale și cele pulmonare. Diagnosticul sindromului Sjögren implică adesea o combinație de analize de sânge, teste de imagistică medicală și evaluarea simptomelor, iar tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor, deoarece nu există încă un tratament curativ pentru această afecțiune.

Recomandările Experților DOC

Terapii utile în sindromul Sjogren

În prezent, abordarea terapeutică pentru sindromul Sjogren variază în funcție de gravitatea simptomelor și de organele afectate.

Pentru uscăciunea oculară, se pot utiliza lacrimi artificiale care să mențină ochii hidratați. În cazurile severe, medicamente antiinflamatoare sau imunosupresoare pot fi prescrise. Pentru uscăciunea bucală, se recomandă gumă sau bomboane fără zahăr, hidratare constantă și utilizarea de substituenți salivari.

În cazurile în care simptomele sunt severe și afectează organele interne, medicamente precum corticosteroizii sau medicamente imunosupresoare pot fi prescrise pentru a reduce inflamația și activitatea sistemului imunitar. Durerile articulare pot fi gestionate cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau alte analgezice.

Dacă sindromul Sjögren afectează alte organe, cum ar fi rinichii sau plămânii, tratamentul poate include medicamente specifice sau alte intervenții. Pacienții cu sindrom Sjögren necesită o monitorizare regulată de către medici specializați pentru a detecta eventuale complicații și a ajusta tratamentul în consecință.

Potențiale terapii noi pentru sindromul Sjogren

Lumea științifică lucrează în continuare la descoperirea unor terapii mai eficiente pentru pacienții care se luptă cu sindromul Sjogren însă, deși mai multe tratamente potențiale au fost testate în ultimii ani, acestea nu și-au dovedit eficiența. Unele, însă, par promițătoare ca eficiență și siguranță, însă mai este nevoie de cercetări.

Dazodalibep, rezultate bune în studiul de fază 2

În prezent, Amgen, o companie care se bazează pe biotehnologie, a anunțat date din studiul său de fază 2 care evaluează dazodalibep, un medicament experimental pentru tratamentul bolii Sjögren.

Studiul de fază 2 care a analizat acest medicament experimental numit dazodalibep, un antagonist al ligandului CD40 în dezvoltare clinică, a fost un studiu încrucișat randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, care a evaluat două tipuri de pacienți cu sindromul Sjögren: bolnavi cu activitate sistemică moderată până la severă și bolnavi cu simptomatologie moderată până la severă. În luna mai 2023, la Congresul Alianței Europene a Asociațiilor pentru Reumatologie (EULAR) s-a raportat că, în ziua 169, ambele grupuri de pacienți tratate cu dazodalibep au atins obiectivul principal al studiului.

Prezentările de la Colegiul American de Reumatologie (ACR) evidențiază rezultatele perioadei de încrucișare, când în ziua 169, pacienții tratați inițial cu dazodalibep au trecut la placebo, iar pacienții care au primit placebo inițial au trecut la dazodalibep. După administrarea ultimei doze, pacienții au fost urmăriți încă 12 săptămâni pentru siguranță.

„Până în prezent, nu există tratamente de modificare a bolii aprobate de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) pentru sindromul Sjogren, iar rezultatele pozitive ale studiului de fază 2 oferă dovezi că dazodalibep poate aborda cauzele care stau la baza bolii prin reducerea activității sistemice și atenuarea simptomelor debilitante, cum ar fi uscăciunea și oboseala”, a declarat în noimebrie 2023 dr. David M. Reese, vicepreședinte executiv pentru cercetare și dezvoltare la Amgen.

În continuare, compania avansează un studiu de fază 3 care evaluează beneficiul medicamentului exeprimental dazodalibep în boala Sjögren.

Ianalumab, sigur și eficient în studiul de fază 2b

Pe lista de posibile viitoare terapii pentru sindromul Sjogren este și ianalumab, dezvoltat de concernul farmaceutic Novartis. Ianalumab este un anticorp monoclonal uman IgG1/κ cu mecanisme de acțiune duble, inclusiv inhibarea competitivă a semnalizării BAFF, care a fost studiat la pacienții cu scleroză multiplă și sindrom Sjogren.

Un studiu apărut în 2022, randomizat, paralel, dublu-orb, controlat cu placebo, de fază 2b de determinare a dozei, a fost realizat în 56 de centre din 19 țări și a analizat eficacitatea și siguranța ianalumab (VAY736) la bolnavi de sindrom Sjogren. Studiul a implicat pacienți cu vârsta cuprinsă între 18 și 75 de ani cu sindrom Sjogren primar cu activitate moderată până la severă. Participanții au fost repartizați aleatoriu (1:1:1:1) pentru a primi subcutanat placebo sau ianalumab (5 mg, 50 mg sau 300 mg) la fiecare 4 săptămâni timp de 24 de săptămâni, utilizând un sistem de randomizare online securizat. Randomizarea a fost stratificată după scorul ESSDAI la momentul inițial (≥10 sau <10). Rezultatul principal a fost modificarea scorului ESSDAI de la momentul inițial la 24 de săptămâni la toți pacienții repartizați aleatoriu.

Scorul ESSDAI a scăzut față de valoarea inițială în toate grupurile cu ianalumab, cu modificarea maximă a scorului ESSDAI față de valoarea inițială observată în grupul cu ianalumab 300 mg. Au existat patru evenimente adverse grave la trei paciente: pneumonie și gastroenterită în grupul placebo; apendicită și abces tubo-ovarian la o pacientă din grupul ianalumab 50 mg. Oamenii de știință spun că studiul și-a îndeplinit obiectivul principal, arătând o scădere legată de doză a activității bolii, măsurată de ESSDAI în săptămâna 24. În general, ianalumab a fost bine tolerat și sigur, fără o creștere a infecțiilor.

Posibil tratament cu gene și celule stem pentru sindromul Sjogren?

O analiză recentă arată că, în prezent, majoritatea studiilor care investighează utilizarea medicamentelor biologice la pacienții cu sindromul Sjogren primar sunt în faza 2. Folosind instrumentele disponibile, ESSDAI și unele scoruri din chestionar, starea actuală a rezultatelor terapeutice poate fi oarecum confuză din cauza subiectivității datelor. Îmbunătățirea calității vieții la pacienții cu această boală este departe de a fi satisfăcătoare, spun cercetătorii, iar numărul de substanțe biologice aprobate este relativ mic. Provocarea constă în dezvoltarea de terapii inovatoare și mai îndrăznețe.

Tratamentul cu gene și cu celule stem ar putea fi o altă soluție pentru sindromul Sjogren, potrivit autorilor analizei. Un experiment a arătat că transferul genei acvaporinei-1 umane la glandele salivare deteriorate a îmbunătățit fluxul salivar parotidian. Această metodă este în prezent o soluție nepractică la o problemă simplă, dar ar putea extinde orizonturile terapiei genetice, terapiei cu celule stem și inginerie tisulară în dezvoltarea tratamentului pentru sindromul Sjogren.

Cercetarea ar trebui extinsă în domeniul terapiilor cu celule stem și inginerie tisulară, care ar putea oferi în viitor remedii pentru sindromul Sjogren. Savanții spun că utilizarea acestor tehnici s-ar putea dovedi utilă pentru a înlocui sau trata glandele afectate pentru a opri infiltrarea celulelor limfocitare și atrofia celulelor glandulare și ductale.

Concluzia analizei este că „managementul sindromul Sjogren primar ar trebui să se extindă dincolo de tratamentul simptomatic și să ia în considerare mecanismele care stau la baza bolii pentru a ajunge la rădăcina problemei. Este esențial ca tratamentul sindromului Sjogren primar să fie în mai multe direcții, folosind o combinație de terapie non-farmacologică, farmacologică, sintetică și biologică pentru a optimiza tratamentul prin extragerea efectelor sinergice.”

Ce poate face în prezent un pacient cu sindrom Sjogren?

Deocamdată, tot ce pot face pacienții cu sindrom Sjogren este să își gestioneze cât mai bine boala, respectând indicațiile medicilor.

Picăturile pentru ochi și unguentele ajută la menținerea umezelii ochilor. Dacă acestea nu ajută, se poate recomanda un medicament numit pilocarpină care determină organismul să producă mai multe lacrimi și salivă. De asemenea, se poate face o procedură de blocare a canalelor lacrimale cu dopuri de colagen sau silicon pentru a împiedica scurgerea lacrimilor. Dacă și nasul se simte uscat, spray-urile nazale cu apă de mare pot fi de ajutor.

Pentru uscăciunea gurii, se vor folosi înlocuitori de salivă, sub formă de spray-uri, pastile și geluri. Nu toate funcționează la toată lumea, așa că poate fi nevoie ca pacientul să facă mai multe încercări până găsește ceva să i se potrivească. De asemenea, ar trebui ca pacientul să evite alcoolul și dulciurile și să bea mai multă apă (va sorbi de mai multe ori câte puțin de-a lungul zilei, pentru a păstra umezeala). Persoanele cu sindrom Sjögren au un risc mai mare de probleme de sănătate dentară, așa că pot avea nevoie de tratamente speciale cu fluor sau pastă de dinți și apă de gură pe bază de rețetă.

Uscăciunea vaginală se poate trata cu lubrifianți sau creme hidratante, dar pot fi recomandate și tratamente hormonale. Pentru pielea uscată de pe corp se va folosi o loțiune hidratantă după duș, dar și de mai multe ori pe parcursul zilei.

În caz de dureri articulare sau musculare asociate cu sindromul Sjogren, pot fi indicate antiinflamatoare nesteroidiene, kinetoterapie și exerciții de forță și flexibilitate. Dacă acestea nu sunt suficiente, medicul poate prescrie și alte medicamente, precum corticosteroizi sau imunosupresoare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Sjögren's Syndrome
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4929-sjogrens-syndrome#management-and-treatment
Amgen - Amgen presents new data from phase 2 trial of dazodalibep in Sjogrens Syndrome at ACR 2023
https://www.amgen.com/newsroom/press-releases/2023/11/amgen-presents-new-data-from-phase-2-trial-of-dazodalibep-in-sjgrens-syndrome-at-acr-2023
The Lancet - Safety and efficacy of subcutaneous ianalumab (VAY736) in patients with primary Sjögren's syndrome: a randomised, double-blind, placebo-controlled, phase 2b dose-finding trial
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02251-0/fulltext
Studiul „Safety and efficacy of subcutaneous ianalumab (VAY736) in patients with primary Sjögren's syndrome: a randomised, double-blind, placebo-controlled, phase 2b dose-finding trial”, apărut în VOLUME 399, ISSUE 10320, P161-171, JANUARY 08, 2022, DOI:https://doi.org/10.1016/S0140-6736(21)02251-0, autori: Simon J Bowman et al.
NCBI - The Future of Targeted Treatment of Primary Sjögren’s Syndrome: A Focus on Extra-Glandular Pathology
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9694487/
Studiul „The Future of Targeted Treatment of Primary Sjögren’s Syndrome: A Focus on Extra-Glandular Pathology”, apărut în Int J Mol Sci. 2022 Nov; 23(22): 14135. Published online 2022 Nov 16. doi: 10.3390/ijms232214135, autori: Weizhen Zeng , Sulan Yu et al.