Stresul cronic poate duce la o tensiune arteriala mai mare (studiu)
Stresul cronic poate duce la o tensiune arteriala mai mare (studiu)
Stresul cronic poate duce la o tensiune arteriala mai mare (studiu)
Hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai periculoase boli ce poate afecta multiple organe, intrucat intregul sistem cardiovascular este supus unei presiuni neobisnuite, ceea ce perturba functionalitatea mai multor functii si organe. de aceea este foarte imporant de gestionat, dar ai ales de prevenit, daca se poate. Iar acest lucru poate fi posibil daca intelegem care sunt cauzele principale ce pot determina instalarea ei.
Una dintre ipotezele de lucru ale cercetătorilor este relatia directa si indirecta dintre stresul cronic si instalarea hipertensiunii. In acest sens s-a studiat si asocierea nivelurilor hormonilor de stres de la nivelul aparatului renal cu inicdenta hipertensiunii și evenimentelor cardiovasculare.
Măsurătorile au vizat in principal principalii hormoni de stres de la nivelul aparatului renal si corticosuprarenal, respectiv norepinefrină, epinefrină, dopamină și cortizol. Monitorizarea nivelurilor crescute ale acestor hormoni de stres . au relevat faptul că stresul cronic poate crește riscul de probleme de sănătate a inimii, cum ar fi hipertensiunea arterială. Confirmarea acestei ipoteze vine insa la pachet si cu posibilitatea ca aceste grave efecte sa poata fi prevenite, prin gestionarea corecta si alte modalitati de a reduce stresul și anxietatea, inclusiv sesiuni de terapie de suport, mijlocae de relaxare rin respiratie, întâlnirile cu prietenii și practicarea exercițiilor fizice.
Stresul cronic afectează inima
Stresul cronic poate avea consecinte asupra sistemului cardiovascular si sanatatii inimii, deci nu este o credinta populara nefondata. Ci din pacate o teorie confirmata de studii observationale cum ar fi un studiu, publicat recent de Asociația Americană a Inimii. Acest lucru este cu atat mai grav cu cat este valabil chiar și pentru persoanele fără afecțiuni preexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială (hipertensiune arterială), dar și pentru persoanele mai tinere.
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat nivelurile de stres pe o perioadă de 13 ani (2005-2018) în cazul a 412 persoane (cu vârste între 48 și 87 de ani), fără hipertensiune arterială.
Cercetătorii au testat nivelul de stres prin măsurarea hormonilor eliberați în organism in principal la nivel corticosuprarenal, pentru a face față stresului: cortizol, epinefrină (adrenalină), dopamină și norepinefrină. Acesti hormoni sunt in mod natural hormonii generati in cazul situatiei de mobilizare la "fuga" in fata unui pericol fizic iminent, insa si stresul mental si emotional din pacate se traduce la nivelul acestor tesuturi, la fel. Efectele secretiei excesive si indelungate asupra organismului sunt foarte nocive. De exemplu, doar dublarea nivelurilor de cortizol - excluzând norepinefrina, epinefrina sau dopamina - a fost asociata cu un risc cu 90% mai mare de a experimenta un eveniment cardiovascular.
Cortizolul este hormonul de stres care determină reacțiile la pericol sau amenințare. Când problema a trecut, nivelul de cortizol ar trebui să scadă din nou. Acestă reacție este permite corpului și creierului să știe că totul este în regulă.
Noradrenalina, epinefrina și dopamina lucrează împreună pentru a regla sistemul nervos autonom și pentru a controla funcțiile involuntare ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac, tensiunea arterială și respirația.
Stresul cronic perturbă acest flux și reflux involuntar. Acest lucru poate duce la tulburarea cortizolului, deoarece amenințarea pare că niciodată nu încetează. Ca rezultat, sănătatea inimii ar putea fi compromisă fără ca o persoană să-și dea seama la ce pericol este expusă.
Este posibilă reducerea stresului ?
Dacă nivelul de stres te expune riscului de îmbolnăvire, pentru a evita acest risc, am putea să eliminăm stresul? Ei bine, răspunsul este ”da” și ”nu”, conform experților. „Desigur, cunoaștem toate acele metode de reducere a stresului, orientate fizic, cum ar fi tehnicile de respirație, revizuirea obiceiurilor alimentare, somnul de calitate și exercițiile fizice”, spune dr. Therese Rosenblatt, autorul cărții „How Are You: Conexiune într-o eră virtuală – un terapeut, o pandemie și povești despre cum facem față vieții.”
„Toate aceste practici sunt utile, dar atunci când ești în prins în acea stare de anxietate extremă, care simți că îți face viața insuportabilă, poate fi greu să inițiezi acele comportamente”, a explicat medicul pentru Healthline. Potrivit dr. Akua K. Boateng, psihoterapeut autorizat, reducerea stresului se referă la minimizarea nevoii corpului tău de a gestiona factorii de stres dincolo de capacitatea sa.
„Permanent vor fi factori de stres în lume, dar când vorbim despre reducerea stresului, eforturile se rezumă la încercarea de a nu gestiona toți factorii de stres în același timp”, explică dr. Boateng. Concluzia este să abordezi factorii de stres în doze mici și să știi când trebuie să lași deoparte procesarea unora dintre ei.
Sfaturile dr. Boateng pentru gestionarea stresului sunt următoarele:
- Stabilește limite pentru aportul de stres. Dacă ai mai mult stres psihologic din cauza muncii, a pandemiei de COVID-19 sau a adunărilor de sărbători, minimizează nevoia de a avea casa perfect curată, de a-ți efectua termina la timp toate proiectele de la muncă sau de a-ți redecora casa în această perioadă.
- Creează-ți obiceiuri care să te ajute să gestionezi perioadele stresante. Obiceiuri cum ar fi mersul la terapie, întâlnirile săptămânale cu prietenii și ținerea unui jurnal îți permit să te echilibrezi și să elimini energia negativă pe care ți-o aduce o problemă stresantă. Oferă-ți astfel de momente în mod regulat pentru a-ți asigura bunăstarea mentală.
- Procesează un singur factor de stres într-un moment dat. Când încerci să faci față mai multor factori de stres simultan, organismul tău începe să se uzeze. Uneori, acest lucru este inevitabil. Alteori, nu este. Când este posibil, procesează o problemă și apoi fă-ți timp pentru a te recupera înainte de a te gândi la cum rezolvi următorul lucru.
Nu îți crea un stres din încercarea de reducere a stresului
„Nimic nu gestionează stresul mai bine decât să faci ceva în mod activ”, explică dr. Rosenblatt. Experții avertizează însă că, la un moment dat, încercarea de a reduce stresul poate deveni contraproductivă.
„Reducerea stresului ar trebui să elibereze energia negativă din organism, nu să o adauge”, a spus Boateng. „Există momente când un mic adaos de stres poate fi benefic (ca de exemplu discuțiile din timpul sesiunilor de terapie), dar în mod normal ar trebui să te simți mai bine după aceea.”
Semne că încercările de ameliorare a stresului îți fac mai mult rău decât bine:
- Reducerea stresului devine o sarcină cu linii directoare rigide.
- Te concentrezi asupra unor puncte-cheie ale progresului tău.
- Te angajezi în sentimente de auto-învinovățire sau vinovăție.
„Nu poți să scapi ușor de stres și anxietate”, a spus Rosenblatt. „Ține minte că stările provin de undeva. Undeva poate fi o amenințare externă, cum ar fi COVID-19, caz în care cel puțin o bună parte din acest stres este absolut real”, a adăugat ea.
În confruntarea cu stresul, Rosenblatt recomandă ca cea mai bună soluție să rămâi flexibil, din cauza mediului actual.
„Deciziile pe care le luăm astăzi, inclusiv obiceiurile noastre personale, sociale și de muncă, ar putea trebui să se schimbe mâine”, a spus ea. „Trebuie să acceptăm ceea ce nu putem controla și să ne îndreptăm energiile către lucrurile pe care le putem controla. Dacă presupunem că și viitorul apropiat este imprevizibil, vom fi mai pregătiți.”
„Sau poate veni de la ceva intern, mai personal, caz în care stresul este real pentru tine și totuși trebuie să te descurci cu el”, a mai menționat dr. Rosenblatt. „Înțelegerea acestui inamic este mult mai eficientă decât combaterea lui.”
„Amintește-ți că mintea și corpul nostru au fost concepute pentru a ne oferi semnale de stres atunci când trebuie să fim atenți la o amenințare reală sau percepută”, te avertizează ea.
”S-ar putea să descoperi că, odată ce accepți că ești stresat și încerci să identifici exact ce anume ajunge la tine, vei putea să faci un plan, fie să acționezi, fie pur și simplu să fii mai blând cu tine.”
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Te-ar mai putea interesa și...
![Care este legătura dintre stres și scăderea puterii de concentrare [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2020/AUGUST/stres-munca-memorie.jpg "Care este legătura dintre stres și scăderea puterii de concentrare [studiu]")
