7 obiceiuri zilnice care te ajută să reduci stresul

Stresul poate fi o experiență de scurtă durată, care să țină de o situație anume și care să fie chiar utilă, sporind performanța, însă, dacă se cronicizează, deci este resimțit pe o perioadă lungă, va avea un impact negativ asupra sănătății. Cum să lupți cu stresul cronic și să ai un psihic mai liniștit?

O oarecare cantitate de stres pe termn scurt nu este nocivă pentru organism, dimpotrivă, însă stresul cronic provoacă uzură psihică și fizică. Având în vedere că multe persoane care se confruntă cu stresul cronic tind să se supraalimenteze, să fumeze mult sau să bea alcool în exces, aceste obiceiuri nesănătoase pot favoriza apariția unor boli grave, cum ar fi cele cardiovasculare.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Stresul poate fi redus prin mai multe metode

Cercetările au arătat că există mai multe lucruri care se pot face pentru a combate stresul cronic și a avea o viață mai liniștită. În topul inamicilor stresului se află activitatea fizică (atât forme mai intense, precum alergarea, boxul sau înotul, cât și forme mai blânde, precum yoga) și drumețiile la pădure.

Unele studii confirmă că mișcarea este o modalitate extrem de eficientă de a te destresa, dar și de a-ți limpezi mintea, ceea ce poate ajuta, în continuare, la găsirea unor soluții pentru diversele probleme care te frământă, precum și la a face față mai bine declanșatorilor stresului.

Obiceiuri pentru a combate stresul cronic

Există, însă, și alte obiceiuri zilnice sănătoase care pot contribui la mai buna gestionare a stresului.

1. Meditează 25 de minute pe zi

Faptul că îți aloci câteva minute, în fiecare zi, pentru a medita, te-ar putea ajuta să reduci dramatic nivelul stresului. În cazul în care crezi că nu ai timp pentru a medita, un studiu arată că doar 25 de minute de mindfulness pe zi, împărțite în mai multe ședințe, îți vor demonstra contrariul.

Potrivit acestui studiu, mindfulness-ul are beneficii clare. Cercetătorii au rugat jumătate dintre participanți să ia parte la un program de meditație mindfulness desfășurat de-a lungul a trei zile, iar în total s-au alocat 25 de minute în fiecare zi pentru meditație. Ceilalți participanți au analizat o poezie. La final, cercetătorii au observat că persoanele care au meditat s-au simțit mai puțin stresate.

Pentru a învăța cum să faci exerciții de mindfulnees, poți căuta un cabinet unde un terapeut te poate ajuta în acest sens, sau poți căuta pe internet materiale video cu explicații și exerciții practice de mindfulness.

2. Acordă importanță sexului

În cadrul unei relații de cuplu sănătoase, sexul poate fi un „medicament” fantastic care calmează stresul, pentru că îmbină și alte ingrediente antistres, în afară de mișcare, cum ar fi îmbrățișările, atingerea partenerului, conexiunea sufletească și altele. În plus, sexul scoate la iveală o „cascadă” de endorfine, cât și alte substanțe chimice benefice care se secretă în timpul orgasmului. Găsiți-vă, deci, timp pentru voi doi, de câte ori este posibil.

3. Optează pentru aromaterapie

Experții spun că aromaterapia are beneficii reale în ceea ce privește calmarea stresului. Acest tip de terapie te poate ajuta să capeți mai multă energie, să te simți mai relaxat și să îți calmezi creierul. Într-o lampă de aromaterapie, diluează în apă câteva picături dintr-un ulei esențial cu efecte relaxante, cum ar fi cel de tei, de lavandă sau vanilie. Și uleiul de portocală sau de santal pot fi variante bune, aceste având și un efect energizant mintal, dar fiecare își poate alege aroma preferată.

4. Stabilește o linie clară între munca de la birou și timpul petrecut acasă

Cu alte cuvinte, este important să lași la birou tot ce ține de muncă, iar când ajungi acasă, să nu te mai stresezi în privința jobului. Statisticile arată că un procent mare dintre angajați simt că jobul lor este prea stresant. Faptul că lucrezi multe ore pe săptămână, că stai peste program de multe ori, sau faptul că lucrezi în plus atât la birou, cât și după ce ai plecat de la job este un motiv care contribuie la stresul tău de zi cu zi.

Experții spun că este nevoie de timp să te „deconectezi” după orele petrecute la birou, indiferent că ești foarte solicitat la nivel fizic sau la nivel mental. Persoanele care lucrează de acasă tind să amestece serviciul cu viața personală, de aceea e important să-și stabilești clar orele de muncă și pe cele dedicate ție.

Încearcă, pe cât posibil, ca în fiecare zi să creezi o linie clară care separă timpul petrecut la lucru și timpul tău personal, pentru a reduce stresul și motivele de îngrijorare care apar din cauza jobului. Munca va fi tot acolo și a doua zi, așa că nu are niciun rost să îți pierzi timpul pe care îl poți petrece alături de familie și prieteni (sau, pur și simplu, timpul cu tine, cu o carte bună și un ceai) cu griji legate de serviciu.

5. Redu consumul de cofeină

Probabil că o cană de cafea ți-a devenit aliatul din fiecare dimineață, care îți dă energie și te trezește, însă faptul că, după acea cană, continui să consumi cofeină mult mai târziu, pe parcursul zilei, îți poate afecta calitatea somnului, iar acest lucru are un impact major asupra nivelului de stres.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

În general, consumul excesiv de cofeină (cafea sau alte băuturi pe bază de cofeină) te poate face să capeți o mare reactivitate emoțională la stres. Așa că nu uita că moderația este cuvântul-cheie când vine vorba de consumul de astfel de băuturi. Dacă ora ta de culcare este undeva pe la 23.00, încearcă să nu mai consumi nimic cu cofeină după ora 15.00. Dacă îți place mult gustul cafelei, bea-o doar pe cea de dimineață cu cofeină, iar pentru restul zilei alege cafeaua decofeinizată. Are același gust și aromă, dar te împiedică să te stresezi suplimentar și te lasă să dormi mai bine.

6. Consumă alcool cu moderație

Este important să îți cunoști limitele, așa că aceste limite se aplică și în privința consumului de alcool, pentru că și acesta este important dacă vrei să reduci stresul. Un pahar cu vin roșu, pe care îl bei la cină, la finalul zilei de lucru, te poate ajuta să te relaxezi și poate avea și unele beneficii pentru sănătatea inimii, însă dacă bei prea mult alcool, acesta poate să scoată la iveală alte probleme, inclusiv agravarea stresului și creșterea riscului de depresie.

7. Citește pentru a te relaxa, nu doar pentru a învăța

În anii de școală am citit cu toții foarte mult pentru a ne fixa diverse cunoștințe din cât mai mult domenii, apoi am citit pentru a ne specializa într-un domeniu anume, însă lectura este importantă nu doar pentru a învăța, ci și pentru a ne relaxa.

Nu sună rău să te întinzi pe canapea sau să te relaxezi în locul tău preferat din casă, alături de o carte bună, la finalul unei zile pline, nu-i așa? Doar 6 minute de scufundare în lectură pot reduce stresul cu până la 68%, potrivit unui studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea Sussex, așa că ia-ți o carte pe gustul tău, fie că e vorba de un roman amuzant, fie că e vorba de o poveste istorică și cuibărește-te pe canapea, iar lectura va alunga stresul.

Lectura poate fi utilă și pentru a dormi mai bine: dacă stai seara cu ochii în telefon, înainte de culcare, poți constata că adormi mai greu; însă, dacă apuci să citești timp de măcar jumătate de oră înainte de somn, vei constata că îți este mai ușor să adormi și să ai un somn mai odihnitor.

Efectele nocive ale stresului

Cum spuneam, stresul cronic poate avea efecte grave asupra sănătății psihice și fizice.

Când corpul este stresat, mușchii se încordează. Dacă rămân încordați pentru perioade lungi, acest lucru poate declanșa alte reacții ale corpului: de exemplu, atât cefaleea de tip tensional, cât și cefaleea migrenoasă sunt asociate cu tensiune musculară cronică în zona umerilor, gâtului și capului. Durerea musculo-scheletică la nivelul spatelui este, de asemenea, corelată cu stresul, în special cel generat de locul de muncă.

De asemenea, stresul poate exacerba problemele de respirație pentru persoanele cu boli respiratorii preexistente, cum ar fi astmul și bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC).

În plus, stresul cronic poate contribui la probleme pe termen lung pentru inimă și vasele de sânge. Creșterea constantă și continuă a ritmului cardiac și nivelurile prea mari ale hormonilor de stres și ale tensiunii arteriale pot afecta organismul, sporind riscul de hipertensiune arterială, atac de cord sau accident vascular cerebral.

Nu mai puțin important, stresul este asociat cu modificări ale microbiomului intestinal care, la rândul lui, poate influența starea de spirit. Aceste modificări pot crește riscul de boli intestinale ulterioare și pot schimba modul în care organismul reacționează la stres.
În cazul bărbaților, stresul cronic poate afecta producția de testosteron, ducând la o scădere a apetitului sexual și poate provoca chiar disfuncție erectilă sau impotență, iar în cazul femeilor, stresul poate duce la scăderea dorinței sexuale și la dereglarea menstruației.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Mental Health Foundation - Stress
https://www.mentalhealth.org.uk/explore-mental-health/a-z-topics/stress
NHS - 10 stress busters
https://www.nhs.uk/mental-health/self-help/guides-tools-and-activities/tips-to-reduce-stress/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...