Sindromul Sjogren: cauze, simptome si tratament

Sindromul Sjogren este o afectiune autoimuna care afecteaza glandele lacrimale si salivare. Acest sindrom cauzeaza inflamarea acestor glande, precum si a altor tesuturi din organism.

In general, manifestarile sindromului Sjogren sunt uscaciunea ochilor si a gurii. Acest sindrom apare adesea acompaniat de alte afectiuni autoimune precum lupusul sau artrita reumatoida.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sindromul Sjogren poate sa apara la orice varsta insa, de obicei, acesta apare la pacientii de peste 40 de ani. Aceasta afectiune autoimuna este mai intalnita in randul femeilor. Tratamentul acestui sindrom se bazeaza pe ameliorarea simptomelor.

Simptome sindrom Sjogren

Principalele simptome ale sindromului Sjogren sunt:

  • Uscaciunea ochilor – senzatie de usturime, de mancarime la nivelul ochilor ori senzatie de nisip in ochi
  • Uscaciunea gurii – senzatie de uscaciune la nivelul cavitatii bucale, acompaniata de dificultate la inghitire sau dificultati de vorbire

Alaturi de aceste simptome pot aparea si:

  • Dureri, inflamatie sau rigiditate articulara
  • Inflamarea galndelor salivare – in special a celor amplasate in spatele maxilarului/ in fata urechilor
  • Iritatii/ eruptii cutanate
  • Uscaciune vaginala
  • Tuse persistenta
  • Oboseala cronica

Cauze sindrom Sjogren

Sindromul Sjogren este o afectiune autoimuna care determina sistemul imunitar sa atace tesuturile si celulele sanatoase ale organismului.

Oamenii de stiinta nu au reusit sa identifice cauza exacta a aparitiei acestui sindrom, insa au identificat anumite gene care cresc riscul de sindrom Sjogren. De asemenea, si infectia cu anumite bacterii sau virusuri poate creste riscul de aparitie a acestui sindrom.

Factori de risc sindrom Sjogren

Alti factori care contribuie la aparitia acestui sindrom sunt:

  • Varsta – apare, in general, la persoanele care au depasit varsta de 40 de ani
  • Sexul – femeile prezinta risc crescut de sindrom Sjogren
  • Boala reumatica - artrita reumatoida sau lupusul maresc predispozitia pentru acest sindrom

Diagnosticare sindrom Sjogren

Sindromul Sjogren poate fi destul de dificil de diagnosticat intrucat simptomele sale pot mima alte afectiuni. Unele tratamente medicamentoase pot avea, de asemenea, simptome similare acestui sindrom.

Testele si analizele care pot contribui la diagnosticarea acestei afectiuni sunt: analizele sangelui (care identifica anumiti anticorpi, inflamatia in organism, probleme renale sau hepatice), teste oftalmologice (testul Schirmer), teste imagistice, biopsie.

 

 

Tratament sindrom Sjogren

Tratamentul pentru acest sindrom este stabilit in functie de manifestarea bolii la fiecare pacient in parte. Acesta se va concentra pe ameliorarea simptomelor.

Tratamentul medicamentos pentru sindromul Sjogren are rolul de a:

  • Reduce inflamatia de la nivelul ochilor – se pot folosi picaturi speciale.
  • Creste productia de saliva – exista medicamente precum cele pe baza de cevimelina sau pilocarpina care pot creste productia de saliva sau de lacrimi.
  • Suprima hiperactivitatea sistemului imunitar – anumite medicamente sunt folosite pentru suprimarea activitatii imunitare.
  • Trateaza complicatiile cauzate de acest sindrom – daca apar simptome specifice artritei, se pot folosi antiinflamatoare sau medicamente speciale pentru artrita.

Interventia chirurgicala este folosita rareori in tratarea sindromului Sjogren, in general in cazurile mai serioase. Prin intermediul unei asemenea interventii se pot sigila canalele lacrimare. De asemenea, se pot folosi si implanturi de colagen in zona punctului lacrimal, care suplinesc lacrimile naturale.

Pentru ameliorarea simptomelor, se pot folosi lacrimi artificiale, care combat uscaciunea ochilor. De asemenea, se poate creste umiditatea in interiorul casei.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 1