Renunțarea la fumat îmbunătățește sănătatea mentală [studiu]

Renunțarea la fumat poate îmbunătăți starea de spirit și sănătatea mentală, prin reducerea anxietății, a depresiei și a stresului, arată un studiu apărut în Cochrane Database of Systematic Reviews.

Fumatul este principala cauză mondială de boli prevenibile și decese premature; una din două persoane care fumează va muri din cauza unei afecțiuni legate de fumat, dacă nu renunță la acest viciu. Unii oameni cred că fumatul ajută la reducerea stresului și a altor simptome de tulburare mentală și că renunțarea la fumat le-ar putea agrava problemele de sănătate psihică. Persoanele care fumează se gândesc, de asemenea, că renunțarea la fumat va avea un impact negativ asupra vieții lor sociale și a relațiilor de prietenie.

O analiză¹ publicată în Cochrane Database of Systematic Reviews a constatat că persoanele care au încetat să fumeze timp de cel puțin 6 săptămâni au fost mai puțin depresive, anxioase și stresate decât persoanele care au continuat să fumeze. Oamenii care au renunțat la țigări au avut, de asemenea, sentimente mai pozitive și o bunăstare psihică mai bună. Renunțarea la fumat nu a avut un impact negativ asupra calității relațiilor sociale ale participanților, iar oprirea fumatului ar putea chiar să fie asociată cu o mică îmbunătățire a relațiilor sociale.

Starea de spirit se îmbunătățește după renunțarea la fumat

Analiza a adunat dovezi din 102 studii observaționale care au implicat peste 169.500 de persoane. Autorii analizei au combinat rezultatele din 63 dintre aceste studii care au măsurat modificările simptomelor de sănătate mentală la persoanele care au încetat să fumeze, comparându-le cu modificări care apar la persoanele care au continuat să fumeze.

De asemenea, au combinat rezultatele din 10 studii care au măsurat câte persoane au dezvoltat o tulburare de sănătate mentală în timpul studiului. Studiile au implicat o gamă largă de persoane, inclusiv pacienți cu afecțiuni de sănătate mentală și persoane cu boli fizice pe termen lung.

Perioada de timp în care studiile au urmărit acești participanți a variat, cea mai scurtă fiind de 6 săptămâni, dar unele studii au urmărit oamenii timp de până la 6 ani. Certitudinea dovezilor obținute a variat de la foarte scăzută la moderată.

Cercetătorii au constatat că oprirea fumatului a fost asociată cu îmbunătățiri mici până la moderate ale stării de spirit. Beneficiile renunțării la fumat par a fi asemănătoare la o serie de oameni și, cel mai important, nu există niciun motiv de îngrijorare legat de faptul că persoanele cu afecțiuni de sănătate mentală vor experimenta o agravare a sănătății dacă vor renunța la fumat. 

Autorii analizei spun că temerea că renunțarea la fumat ar putea perturba rețelele sociale și ar putea duce la sentimente de singurătate nu este justificată, studiile arătând că oprirea fumatului nu pare să aibă un impact negativ asupra calității vieți sociale a unei persoane.

Persoanele anxioase și depresive, mai predispuse la fumat

Persoanele cu probleme de sănătate mentală, inclusiv anxietate, depresie sau schizofrenie sunt mult mai predispuse la fumat decât populația generală, tind să fumeze mai mult și își pierd viața cu 10-20 de ani mai devreme decât cele care nu au probleme de sănătate mentală, iar  fumatul joacă un rol major în această discrepanță în ceea ce privește speranța de viață.

Acești pacienți au nevoie de doze mai mari de medicamente antipsihotice și antidepresive, deoarece fumatul interferează cu modul în care funcționează medicația. Oprirea fumatului poate fi la fel de eficientă ca și antidepresivele, și nu în puține cazuri persoanele cu probleme de sănătate mentală se simt mult mai calme, mai pozitive și au o calitate a vieții mai bună după ce renunță la fumat. Dovezile sugerează că efectul benefic al opririi fumatului asupra simptomelor de anxietate și depresie poate fi egal cu cel al administrării de antidepresive.

De ce fumătorii asociază țigările cu reducerea stresului?

Fumatul interferează cu anumite substanțe chimice din creier, iar când fumătorii stau o vreme fără să fumeze, pofta de țigară îi face să se simtă iritabili și anxioși. Aceste sentimente pot fi ușurate temporar atunci când își aprind o țigară, motiv pentru care fumătorii asociază starea de spirit îmbunătățită cu fumatul. În realitate, efectele fumatului în sine sunt cele care au provocat stresul și anxietatea de la bun început.

Ce faci dacă vrei să te lași de fumat?

Încearcă terapia de substituție cu nicotină. Discută cu medicul de familie, care îți poate prescrie un spray nazal sau un inhalator cu nicotină sau poți încerca gumă ori pastile cu nicotină. De asemenea, medicul poate recomanda unele medicamete care ajută la oprirea fumatului, cum ar fi bupropiona sau vareniclina.

Terapiile de substituție a nicotinei cu acțiune scurtă, cum ar fi guma cu nicotină, pastilele, spray-urile, te pot ajuta să depășești pofta intensă și sunt, în general, sigure de utilizat, în combinație cu plasturi cu nicotină sau cu unul dintre medicamentele care nu conțin nicotină.

Se discută și despre țigările electronice ca alternativă la fumatul țigărilor tradiționale, dar sunt necesare mai multe studii pentru a stabili eficacitatea acestora pentru renunțarea la fumat și siguranța lor pe termen lung.

Poate fi util, de asemenea, să apelezi la mici trucuri atunci când apare pofta de țigară. Spune-ți, de exemplu, că mai aștepți 10 minute până să îți aprinzi o țigară, după care ieși puțin la aer, bea un pahar cu apă sau apucă-te de o treabă pentru a uita de fumat. Ajută și să ai lângă tine o caserolă cu bețe de morcovi, ardei gras și câteva nuci sau migdale, din care să iei când îți vine pofta de fumat.

La fel, activitățile fizice efectuate regulat te pot ajuta în strădania de a renunța la fumat. Mai ales dacă nu ai făcut mișcare până acum, găsește un tip de activitate pe care să o poți face fără prea mari eforturi și de care să te poți ține pe termen lung. Pentru unele persoane, cel mai ușor e să facă mișcare în casă ori în curte (gimnastică, yoga, bandă de alergare etc.), în timp ce pentru altele e mai simplu să iasă zilnic la o plimbare în pas alert prin cartier sau să meargă cu bicicleta.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cochrane Library - Smoking cessation for improving mental health
https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD013522.pub2/full
1. Studiul „Smoking cessation for improving mental health”, apărut în Cochrane Database of Systematic Reviews (2021). DOI: 10.1002/14651858.CD013522.pub2, autori: Taylor GMJ et al.
Mayo Clinic - Quitting smoking: 10 ways to resist tobacco cravings
https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/quit-smoking/in-depth/nicotine-craving/art-20045454


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0