Regimul alimentar în enterocolita acută cu Clostridium Difficile

Clostridium difficile (C. diff) este o bacterie care poate cauza diaree severă, stări de greață, febră și crampe stomacale. Persoanele cele mai vulnerabile la infecția cu Clostridium Difficile sunt, de regulă, cele care urmează un tratament pe bază de antibiotice, dar și copiii mici și vârstnicii. Să vedem ce presupune un regim alimentar în enterocolită și cum este corelat cu tratamentul pentru această afecțiune.

Principalul simptom al enterocolitei acute cu Clostridium Difficile este diareea severă, ceea ce poate duce la deshidratare și la incapacitatea organismului de a absorbi nutrienții din mâncare. Din acest motiv, regimul alimentar pe parcursul tratamentului, cât și după, este foarte important. 

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Enterocolita acută cu Clostridium Difficile: cum se manifestă și ce efecte are în corp?

În general, ceea ce mâncăm are un impact direct asupra sănătății noastre și când suntem în stare bună, și cum suntem afectați de vreo boală. La pacienții cu enterocolită acută cu Clostridium Difficile, care urmează un tratament, regimul alimentar recomandat este pe bază de alimente ușor digerabile și care pot ajuta în controlul diareei. În acest sens, experții în sănătate recomandă o dietă săracă în grăsimi și ingrediente cu digerare lentă, mai ales în timpul tratamentului și în perioada imediat următoare.  

Deshidratarea este, de asemenea, un simptom important al enterocolitei acute cu Clostridium Difficile și apare în urma diareei apoase. Prin urmare, consumul de lichide sănătoase (apă, ceai, supă) este esențial ca regim alimentar în enterocolită, pentru a ajuta la recuperare. Nu în ultimul rând, alimentele bogate în probiotice joacă un rol important în dieta pacientului cu enterocolită acută, ajutând la repopularea microbiomului intestinal cu bacterii benefice pentru organism. 

Malabsorbția nutrienților este, după cum spuneam mai sus, un alt efect nociv al infecției cu Clostridium Difficile. Pe parcursul tratamentului și după terminarea acestuia, este important ca pacientul să consume alimente cu un aport nutrițional mare, adică bogate în vitamine, potasiu, sodiu, magneziu și calciu. 

Ce regim alimentar este indicat în enterocolita acută?

În ce constă un regim alimentar adecvat pentru pacientul cu enterocolită acută cu Clostridium Difficile? Ei bine, în timpul tratamentului se recomandă o alimentație potrivită pentru o recuperare mai rapidă. Iată câteva dintre elementele importante pe care acest regim trebuie să le conțină:

1. Probiotice

Probioticele sunt bacteriile benefice care fac parte din microbiomul gastrointestinal și pot lupta cu succes împotriva infecției cu Clostridium Difficile. Iaurturile, chefirul și alimentele fermentate, cum ar fi varza murată și alte murături ori pasta miso, pe care o poți pune în supe, de exemplu, sunt surse foarte bune de culturi active de probiotice. În plus, probioticele pot atenua diareea apoasă, prin echilibrarea florei bacteriene din tractul gastrointestinal. Aceste probiotice pot fi preluate atât din alimente, cât și din suplimente alimentare. 

2. Lichide și alimente bogate în apă

Pentru a evita deshidratarea în urma diareei, este important ca pacientul să consume cât mai multe lichide și alimente bogate în apă, cum ar fi dovleceii, castraveții, roșiile, merele sau ardeii grași. Supele clare pot fi, de asemenea, de ajutor în acest regim alimentar pentru enterocolită. 

3. Alimente bogate în calciu

Calciul este un nutrient foarte important în procesul de recuperare în urma enterocolitei și se regăsește, în special, în lactate. Dacă pacientul are intoleranță la lactoză, acestea pot fi înlocuite cu lapte de migdale sau de soia, care pot fi folosite în smoothie-uri. Suplimentele pe bază de calciu pot fi de ajutor, dar numai în cazul unei deficiențe - se va discuta cu medicul de familie acest aspect. 

4. Alimente bogate în fibre și proteine

Fibrele solubile pot ajuta la eliminarea mai rapidă din organism a infecției cu Clostridium difficile. În acest sens, se recomandă consumul de fulgi de ovăz cu chefir, linte fiartă, transformată într-o pastă, de exemplu, semințe de in (pe care le poți pune în iaurt) și portocale - toate sunt foarte bogate în fibre. Proteinele ajută la recuperarea musculară și nu numai, deci e important ca regimul pentru enterocolita acută să conțină și alimente proteice ușor digerabile, cum ar fi ouăle, carnea de pui și cea de curcan. 

5. Legume gătite (fierte, preparate la abur sau la cuptor)

Legumele sunt bogate în vitamine și minerale și pot spori procesul de recuperare. Atenție, însă, nu se recomandă legumele crucifere (varză, conopidă, broccoli, ridichi etc.) pe perioada tratamentului și de recuperare după infecția cu Clostridium Difficile. Pacientul poate consuma, în schimb, sfeclă, fasole verde, dovlecei, castraveți și țelină. Acestea pot fi consumate în supe creme sau în garnituri pe lângă proteine. 

6.  Alimente bogate în carbohidrați complecși

Carbohidrații complecși, regăsiți în cartofii dulci, banane sau orez brun, sunt benefici pentru că sunt ușor de digerat și oferă sațietate. Un piure de cartofi dulci cu iaurt sau legume la abur pe orez brun sunt mese potrivite în caz de enterocolită acută.

Alimente de evitat în enterocolita acută cu Clostridium Difficile

Este important ca pacientul să urmeze un regim alimentar pentru enterocolită și să consume alimentele despre care am discutat, însă la fel de important este și să se evite alimente grele și bogate în grăsimi pe durata infecției, dar și în perioada imediat următoare. Acestea din urmă pot afecta stomacul deja sensibilizat de Clostridium Difficile și pot provoca balonare, crampe sau dureri. Iată care sunt alimentele de evitat:

  • Legumele crucifere, cum ar fi broccoli, varză de Bruxelles, conopidă și varză românească
  • Legumele crude
  • Mâncărurile grase și/sau prăjite
  • Mâncărurile iuți și picante
  • Băuturile cu cofeină
  • Margarina
  • Alimentele și mâncărurile dense și grele, cum ar fi maioneza, carnea tocată sau fripturile
  • Alimentele care conțin gluten (e posibil ca, odată cu enterocolita acută cu Clostridium Difficile, pacientul să devină alergic la gluten, pentru o perioadă)

Tratamentul pentru infecția cu Clostridium Difficile și alimentația

Tratamentul pentru Clostridium Difficile presupune, dacă e cazul, renunțarea la unele antibiotice și înlocuirea acestora cu alte medicamente, posibil cu altă clasă de antibiotice. Pentru a opri multiplicarea bacteriei în organism, medicul poate prescrie antibiotice, însă unele dintre acestea pot avea efecte secundare, precum dureri abdominale și stare de greață. Simptomele pot tăia din pofta de mâncare, motiv pentru care medicul poate recomanda un regim alimentar lichid pentru câteva zile în cazul pacientului cu enterocolită acută.

În cazul copiilor mici, medicul poate sugera diverse remedii, cum ar fi soluțiile de rehidratare fără adaos de lactoză sau medicamente pentru reducerea disconfortului abdominal, cu ingrediente care au efecte calmante, precum menta, mușețelul și extractul de afine. 

În cazul pacienților cu forme severe sau recurente de Clostridium Difficile, se poate apela la alte forme de tratament, cum ar fi:

  • Intervenția chirurgicală (în cazuri grave, când unul sau mai multe organe interne sunt profund afectate);
  • Tratament cu enzime digestive (acestea pot ajuta în descompunerea și digerarea mai rapidă a alimentelor, dar și pentru o absorbție mai bună a nutrienților din mâncare. Unele tipuri de suplimente cu enzime digestive conțin și probiotice.);
  • Transplantul fecal (procedură cu o rată foarte mare de succes, de peste 90%, care poate fi utilizată în cazul pacienților care nu răspund la tratamentul cu antibiotice. Aceasta presupune inserarea de fecale de la donator, în colonul pacientului, prin intermediul unei clisme, iar scopul este de a restaura echilibrul bacterian și de a împiedica suprapopularea tractului digestiv cu Clostridium Difficile.).

Cum se poate preveni infectarea cu Clostridium difficile?

Clostridium difficile este o bacterie care poate cauza infecții intestinale, în special la persoanele aflate în spital sau la cele care au luat antibiotice recent. Pentru a preveni infectarea, următoarele măsuri pot fi de ajutor:

Igienă bună a mâinilor

Spală-te frecvent pe mâini cu apă și săpun, în special după folosirea toaletei și înainte de a mânca. Când nu ai unde să te speli cu apă și săpun, folosește un gel dezinfectant pentru mâini.

Utilizarea corectă a antibioticelor

Ia antibiotice doar atunci când sunt prescrise de un medic și urmează întotdeauna instrucțiunile de administrare în ce privește doza și durata. Nu lua antibiotice pentru infecții virale sau infecții minore care nu necesită tratament cu acest gen de medicamente.

Curățarea și dezinfectarea corectă a suprafețelor

Asigură-te că suprafețele din locuință, din salonul de spital și din alte medii cu risc sunt curățate și dezinfectate corect pentru a preveni răspândirea bacteriilor.

Evitarea contactului cu persoanele infectate

În măsura în care este posibil, evită contactul cu persoanele care prezintă simptome de infecție cu Clostridium difficile, cum ar fi diareea severă.

Menținerea unui sistem imunitar sănătos

Caută să ai un stil de viață cât mai sănătos, care include o alimentație echilibrată, cu mai multe legume și fructe și mai puține grăsimi saturate și zahăr, exerciții fizice regulate și odihnă adecvată, pentru a menține sistemul imunitar cât mai puternic și a reduce riscul de infecții.

Consultarea medicului în caz de simptome

Dacă prezinți simptome precum diaree severă, dureri abdominale sau febră după ce ai luat antibiotice sau după spitalizare, vorbește imediat medicul pentru evaluare și tratament adecvat.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - C. diff (Clostridioides difficile)
https://www.cdc.gov/cdiff/index.html
Science Direct - Dietary therapy for clostridium difficile colonization: A case series
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1075996419300393
Studiul „Dietary therapy for clostridium difficile colonization: A case series”, apărut în Anaerobe, Volume 57, June 2019, Pages 1-3, https://doi.org/10.1016/j.anaerobe.2019.02.016, autori: David L. Suskind et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0