Colita: Ce este? Simptome si Tratament

- Ce este colita

- Tipuri de colită

- Cauzele și factorii de risc ai colitei

- Simptomele colitei

- Metode de diagnostic pentru colită

Cum se tratează colita

- Tratamenul medicamentos pentru colită

- Tratament naturist pentru colită

- Tratament chirurgical pentru colită

Cum poate fi prevenită colita

- Regimul alimentar

- Reducerea stresului

- Exercițiile fizice

- Renunțarea la alcool și fumat

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Colita este inflamația colonului. Aceasta poate fi acută sau cronică și face parte din categoria bolilor digestive. Colita ulcerativă se poate dezvolta la orice vârstă, dar este mai probabil ca boala să se dezvolte la persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani ¹.

Ce este colita

Colita este afecțiunea digestivă caracterizată de inflamarea pereților colonului. Cauzele acesteia sunt nenumărate, începând de la bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă) și până la reacții alergice sau infecții.

Colita ulceroasă poate debuta treptat și se agravează în timp. Simptomele pot varia de la ușoare la severe. Între perioadele de erupții - momente în care pacienții au simptome - majoritatea oamenilor au perioade de remisiune - momente în care simptomele dispar. Perioadele de remisie pot dura săptămâni sau ani. Scopul tratamentului este de a menține pacienții în remisie o perioadă lungă de timp.

Colita se manifestă prin simptome precum dureri abdominale, crampe sau balonare, însă principala manifestare este diareea, asociată cu prezența sângelui în scaun. Simptomele pot diferi în funcție de porțiunea din colon afectată de colita, dar și în funcție de severitatea inflamației colonului.

Tratamentul pentru colită este stabilit în funcție de cauza colitei și se concentrează pe ameliorarea simptomelor, precum și pe tratarea cauzei (valabil în cazul colitei infecțioase) ori pe prevenirea deshidratării sau a altor complicații.

Tipuri de colită

Colita este, în funcție de cauzele sale, de mai multe feluri..

Colita infecțioasă

Colita infecțioasă este cea cauzată de bacterii, virusuri sau paraziți care invadează intestinele. Printre bacteriile care pot cauza colita se numără: E. Coli, Salmonella sau Shigella. Infecția cu o asemenea bacterie are loc în urma consumului de alimente contaminate. Simptomele care apar sunt: diaree, crampe abdominale, deshidratare și nevoie urgentă de defecare.

Și infecția cu bacteria Clostridium difficile poate cauza colită. Aceasta infecție apare, în general, la persoanele care au fost spitalizate ori au urmat un tratament pe bază de antibiotice. Această bacterie se regăsește și în colonul persoanelor sănătoase, ea coexistând cu bacteriile „bune” din colon. Tratamentul cu antibiotice distruge echilibrul intestinal, ucigând bacteriile bune și permițând bacteriei Clostridium să se multiplice în mod necontrolat, cauzând colită. Bacteria se regăsește adesea pe suprafețe din spitale sau chiar pe instrumentele folosite de medici, de aceea este des întâlnită infecția cu Clostridium difficile la pacienții care au fost spitalizați.

Colita infecțioasă poate fi contagioasă, iar bacteriile sau virusurile se pot răspândi prin contact direct cu o persoană care este deja infectată (transmisie pe cale orală/ fecală) ori prin folosirea la comun a unor obiecte de uz personal cu un pacient deja infectat.

Colita ischemică

Colita ischemică apare atunci când o porțiune din colon nu este vascularizată așa cum ar trebui, iar colonul devine inflamat. Astfel, apar simptomele precum durerile, diareea și febra. Pe măsură că înaintăm în vârstă, arterele care vascularizează colonul se îngustează și astfel crește riscul de colită ischemică. De aceea, colita ischemică este întâlnită, în general, la persoanele în vârstă. Mai mult decât atât, o serie de afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea sau hipercolesterolemia favorizează îngustarea arterelor, și astfel și colita ischemică.

Există posibilitatea să se declanșeze colita ischemică în urma unei obstrucții mecanice a vaselor de sânge. Acest lucru se petrece, de pildă, în cazul hernierii peretelui abdominal.

Colita de fermentație

Colita de fermentație apare în urma florei de fermentație ce se dezvoltă la nivelul primei părți a colonului. Flora de fermentație este utilă, ajutând la digestie, însă atunci când unele alimente precum celuloza din fructe și legume ori zaharurile în exces ajung în intestinul gros, flora de fermentație determină inflamarea colonului. Astfel debutează colita de fermentație și apar simptomele specifice precum durerile abdominale, diareea și scaunele cu sânge.

Colita provocată de o boală inflamatorie a intestinului

Colita ulcerativă și boala Crohn sunt sunt două afecțiuni inflamatorii intestinale care pot cauza colită, adică inflamarea colonului. Aceste două afecțiuni sunt de natură autoimună și nu există tratament care să le vindece, ci doar tratament care poate ameliora simptomele.

Colita ulcerativă este caracterizată de inflamație și ulcere la nivelul colonului, precum și la nivel rectal. Aceasta este o boală de natură autoimună, ce este declanșată de hiperactivitatea sistemului imunitar, care confundă bacteriile benefice de la nivel intestinal, precum și resturile alimentare, cu agenți externi, care pun în pericol sănătatea. Drept urmare, sistemul imunitar declanșează procesul inflamator, astfel încât să vină de hac invadatorilor. Inflamarea cronică a colonului este numita colită.

Boala Crohn, și ea afecțiune de natură autoimună, poate afecta întreg tractul intestinal, spre deosebire de colita ulcerativă, care afectează doar intestinul gros.

Colita microscopică

Colita microscopică este, la rândul ei, de două feluri: colita colagenoasă și colita limfocitică. Atât celulele de colagen, cât și limfocitele, se pot infiltra în pereții colonului, declanșând inflamația la nivelul acestuia. Acest tip de colită este foarte rar întâlnit și ar putea fi de natură autoimună.

Principalul simptom al acestui tip de colită este diareea foarte apoasă - nu apare însă sângele în scaun.

Colita chimică

Colita chimică este cea care apare atunci când o serie de substanțe chimice pătrund în colon, cauzând inflamație și alte daune. Adesea, colita chimică apare ca efect secundar al clismei pentru că substanțele folosite în timpul acestei proceduri agresează intestinul gros.

Colita de putrefacție

Consumul excesiv de proteine poate cauza colită de putrefacție, care este caracterizată de inflamarea părții finale a colonului. Aceasta se manifestă prin scaune apoase, urât mirositoare, flatulență și crampe musculare.

Cauzele și factorii de risc ai colitei

Colita poate avea o serie de cauze. Tratamentul acesteia este stabilit în urma identificării cauzei care a determinat inflamarea colonului.

Bacteriile - infecțiile bacteriene cu bacterii precum Clostridium difficile, E. Coli, Salmonella sau Campylobacter pot cauza colita, determinând inflamarea colonului.
Antibioticele - tratamentul cu antibiotice poate crea dezechilibre la nivelul microbiotei intestinale. Concret, bacteria Clostridium difficile se va multiplica în mod necontrolat, determinând inflamarea colonului.
Vasoconstricția sau hipotensiunea colonului - vasoconstricția sau hipotensiunea colonului afectează fluxul sangvin la nivelul intestinului gros, cauzând inflamarea colonului.
Bolile inflamatorii intestinale - bolile inflamatorii intestinale precum colita ulcerativă sau boala Crohn pot cauza, de asemenea, colită, aceste boli fiind caracterizate de inflamarea colonului.
Efectele negative ale clismei - clisma, mai exact substanțele folosite în timpul clismei, pot cauza colită.
Abuzul de alimente grase - abuzul de alimente grase poate fi, de asemenea, cauza colitei. Persoanele care au adoptat o dietă bogată în alimente de tip fast-food, care sunt bogate în grăsimi, au adesea de-a face cu probleme precum inflamarea colonului.
Lipsa igienei alimentare - consumul de alimente nespălate corespunzător, precum și mâinile nespălate, pot favoriza infecțiile bacteriene care, la rândul lor, pot determina apariția colitei.
Stresul - stresul este un alt factor care poate declanșa probleme intestinale. Sindromul de colon iritabil, de pildă, poate apărea pe fondul stresului și este caracterizat (și) de colită (n.r. inflamarea colonului).
Fumatul și alcoolul - atât fumatul, cât și consumul de alcool, pot irita mucoasa colonului, cauzând inflamarea acestuia. Așadar, colita poate fi favorizată de fumat și de băuturile alcoolice.

Simptomele colitei

Colita, indiferent de cauzele sale, se manifestă prin următoarele simptome:

• Durerile abdominale
• Crampele
• Balonarea
• Diareea (uneori cu prezența sângelui în scaun).

În funcție de tipul de colită, precum și de afecțiunile asociate, pot apărea și alte simptome precum: febră, frisoane, deshidratare, inflamație oculară, inflamație la nivelul articulațiilor sau probleme cutanate.

Metode de diagnostic pentru colită

Colita poate fi diagnosticată atât de către medicul generalist, cât și de cel gastroenterolog.

Anamneza - în timpul anamnezei, medicul află de la pacient informații cu privire la simptomele sale, istoricul medical, precum și istoricul medical al rudelor de gradul 1.
Examenul clinic - examenul clinic permite medicului să observe anumite semne ce pot ajuta la stabilirea diagnosticului. Palparea zonei abdominale este în mod deosebit importantă în această etapă.
Analize ale sângelui - analizele de sânge vor scoate la iveală prezența unei infecții, precum și alte semne ce pot ajuta medicul în stabilirea diagnosticului corect.
Analize de urină și coprocultura - analizele de urină și coprocultura vor căuta, de asemenea, semnele unei infecții în organism și vor ajuta medicul să pună diagnosticul corect.
Teste imagistice - tomografia computerizată poate fi folosită pentru vizualizarea colonului, precum și a întregii cavități abdominale. Și ecografia ori clisma cu bariu pot fi de ajutor în stabilirea diagnosticului de colită.

Complicații colită

Colita ulcerativă poate duce la complicații dacă nu este ținută sub control, precum:

anemie - Colita ulcerativă poate duce la apariția anemiei cu deficit de fier;
probleme osoase - deoarece colita ulceroasă și corticosteroizii utilizați pentru a trata boala pot afecta oasele. Printre problemele osoase se numără osteopenia sau osteoporoza;
probleme cu creșterea și dezvoltarea la copii, cum ar fi creșterea mai puțin în greutate decât în mod normal, creșterea încetinită, statura mică sau pubertatea întârziată;
cancer colorectal.

În unele cazuri, colita ulceroasă poate duce la complicații grave care se dezvoltă rapid și pot pune viața în pericol. Aceste complicații necesită tratament la spital sau o intervenție chirurgicală de urgență.

Printre complicațiile grave se numără:

colita ulcerativă fulminantă, care cauzează simptome extrem de severe, cum ar fi mai mult de 10 scaune cu sange pe zi, adesea cu febră, frecvența cardiacă rapidă și anemie severă. Persoanele cu colita ulcerativă fulminantă au un risc mai mare de a dezvolta alte complicatii, cum ar fi megacolon toxic și perforație (o gaură în peretele intestinului gros);
sângerare rectală severă, situație care poate necesita o intervenție chirurgicală de urgență.
megacolon toxic, care apare atunci când inflamația se extinde în straturile profunde ale țesutului intestinului gros, iar intestinul gros se umflă și nu mai funcționează.

Colita ulcerativă severă sau complicațiile grave pot duce la probleme suplimentare, cum ar fi anemie severă și deshidratare. Aceste probleme pot necesita tratament la spital cu transfuzii de sânge au fluide intravenoase (IV) și electroliți.

Cum se tratează colita

Tratamentul pentru colită diferă în funcție de cauza acestei boli intestinale. În primă fază, medicii se vor concentra pe reducerea durerilor și pe combaterea deshidratării - aceasta apare în urma scaunelor apoase repetate. Tratamentul medicamentos este folosit, în general, la pacienții cu colită și este stabilit în funcție de simptomele fiecărui pacient, precum și de cauzele colitei. Pacienții au tendința de a lua medicamente antidiareice fără recomandarea medicului, atunci când apar simptomele specifice colitei, însă dacă durerile abdominale sunt severe și apare și febra, înțelept ar fi să se apeleze la ajutor medical de urgență.

În cele mai multe cazuri, tratamentul chirurgical nu este necesar la pacienții cu colită.

Tratamenul medicamentos pentru colită

Tratamentul medicamentos pentru colită poate avea scopul de a trata cauza acesteia, precum și de a ameliora simptomele. Medicamentele antidiareice, antispasmodice și sărurile de rehidratare orală sunt adesea folosite pentru tratarea colitei.

Gestionarea eficientă a coltei ulcerative implică cunoașterea tuturor opțiunilor de tratament. Medicamentul poate lua forma de supozitoare, clisme, pastile, injecții, infuzie intravenoasă sau o combinație a mai multor dintre acestea.

Există cinci clase de medicamente utilizate pentru a trata colita ulceroasă:

Antibiotice - antibioticele sunt folosite pentru tratarea colitei infecțioase cauzate de unele bacterii. De pildă, dacă boala este cauzată de bacteria Clostridium difficile, antibioticele sunt obligatorii. În alte cazuri, cum ar fi infecția cu Salmonella, organismul poate elimina pe cont propriu bacteria, fără să fie necesară administrarea de antibiotice. Antibioticele sunt folosite pentru a trata infecțiile sau fistulele.
Antinflamatoare - medicamentele antiinflamatoare au rolul de a combate inflamația de la nivelul colonului precum sulfasalazina și mesalamina;
Aminosalicilații sunt utilizați pentru a trata și a preveni apariția apariției colitei ulcerative forma activă ușoară până la moderată. Funcționează în interiorul intestinelor pentru a reduce inflamația și alte simptome ale bolii.
Corticosteroizii precum prednisonul și metilprednisonul funcționează prin suprimarea sistemului imunitar. Corticosteroizii pot fi utilizați pentru a trata crizele dureroase, dar nu trebuie utilizați pe termen lung.
Imunomodulatoarele suprimă răspunsul imun care provoacă inflamarea colonului. Deși pot dura câteva luni pentru a funcționa, imunomodulatorii pot fi de ajutor în menținerea remisiunii.
Terapiile biologice sunt medicamente produse din organisme vii și interferează cu substanțe specifice din organism care provoacă inflamație.

Citeste si Totul despre colita ulcerativa

Tratament naturist pentru colită

Și tratamentul naturist reprezintă o variantă preferată de mulți pacienți în tratarea colitei. Acesta este eficient și nu are reacții adverse, spre deosebire de tratamentul medicamentos.

Fitoterapia - printre plantele eficiente în tratarea colitei ulcerative se numără și menta, feniculul ori mușețelul – acestea sunt consumate sub formă de ceai, pentru reglarea tranzitului intestinal, dar și pentru ameliorarea crampelor și spasmelor abdominale.
Hidratarea - hidratarea este extrem de importantă în tratarea colitei. Din cauza diareei, organismul poate avea de-a face cu deshidratarea. De aceea, este important ca pacientul să consume multe lichide dacă suferă de colită.
Acupunctura - acupunctura este folosită, de asemenea, cu succes în tratarea colitei. Studiile făcute în domeniu au confirmat eficacitatea acupuncturii în tratarea bolilor intestinale inflamatorii.
Electroterapia - electroterapia poate fi folosită pentru ameliorarea simptomelor colitei. Curentul poate ameliora durerile cauzate de colită, dar poate accelera totodată și procesul de vindecare a acestei boli.
Masajul terapeutic - masajul terapeutic poate ameliora crampele abdominale, precum și celelalte simptome ale colitei.
Suplimentele alimentare - suplimentele alimentare pot fi de folos în reglarea tranzitului intestinal și în tratarea afecțiunilor intestinale inflamatorii. De pildă, suplimentele alimentare pe bază de probiotice pot fi de mare ajutor pacientului care suferă de colită, acestea echilibrând microbiota intestinală.
Dieta - o dietă pe bază de lichide poate fi de ajutor în tratarea diareei cauzată de colită, mai ales în primele zile, atunci când simptomele sunt mai accentuate. Lichidele sunt absorbite mai ușor de stomac și permit intestinelor să se refacă. Supele clare sunt în mod deosebit recomandate. Apoi, pe măsură ce starea pacientului se ameliorează, acesta poate reveni, treptat, la alimentația normală. Unele alimente sunt mai greu de tolerat de pacienții cu colită, de aceea trebuie evitate. Printre acestea se numără: produsele lactate, alimentele grase, prăjelile, alimentele bogate în fibre. Fiecare pacient are anumite sensibilități alimentare – de aceea, e recomandat ca pacientul să fie atent la ce mănâncă și să descopere ce alimente îi accentuează simptomatologia.
Igiena alimentară - respectarea regulilor de igienă alimentară previne, însă totodată permite și vindecarea colitei. Spălarea mâinilor înainte de masă, dar și înainte de pregătirea mesei este extrem de importantă. Produsele consumate trebuie să fie proaspete, nealterate. În acest sens, se va verifica întotdeauna eticheta produselor consumate.

Tratament chirurgical pentru colită

Tratamentul chirurgical poate fi necesar în tratarea colitei ischemice, a colitei ulcerative sau a colitei apărute pe fondul bolii Crohn.

În cazul colitei ischemice, tratamentul chirurgical are rolul de a restabili fluxul sangvin normal la nivelul colonului.

Și în cazul colitei ce are la bază o boală inflamatorie intestinală poate fi necesară intervenția chirurgicală. Atât colita ulcerativă, cât și boala Crohn cauzează inflamație cronică la nivelul tractului gastrointestinal. Atunci când medicația nu își mai face efectul, iar simptomele colitei devin greu de suportat, afectând serios calitatea vieții pacientului, medicul poate lua în considerare tratamentul chirurgical.

Un procent de până la 45% dintre pacienții cu colită ulcerativă și de 75% dintre pacienții cu boală Crohn necesită, la un moment dat, intervenție chirurgicală. Dacă în cazul unora dintre aceștia operația este opțională, în cazurile extreme aceasta devine absolut necesară.

În cazul colitei ulcerative, un puseu de activitate a bolii care se declanșează subit și provoacă simptome foarte accentuate, poate necesita intervenție chirurgicală dacă nici măcar medicația pe bază de steroizi, administrată intravenos, nu mai face față. Simptomele care apar pot fi: dureri, inflamarea și umflarea abdomenului, febra, tahicardie, constipație și deshidratare. Dacă viața pacientului este pusă în pericol de aceste simptome, medicul va decide dacă intervenția chirurgicală este necesară.

Cum poate fi prevenită colita

Colita poate fi prevenită prin adoptarea unei diete sănătoase, precum și a unui stil de viață sănătos, în general.

Colita infecțioasă, de pildă, poate fi prevenită prin respectarea unor reguli de igienă simple - spălarea mâinilor, spălarea alimentelor pe care le consumăm. Astfel, se previne contractarea bacteriilor care ar putea declanșa colita.

În ceea ce privește celelalte tipuri de colită, singura metodă prin care putem încerca să le prevenim constă în adoptarea unui stil de viață sănătos, care să fortifice sistemul imunitar și să prevină astfel atât bolile gastrointestinale, cât și alte afecțiuni. Ideal ar fi să combinăm o dietă sănătoasă, bazată pe cereale integrale, fructe și legume în cantități mari și carne în cantități limitate, dar și să adoptăm un stil de viață activ, din care sportul să nu lipsească în nicio zi.

Regimul alimentar - adoptarea unei diete echilibrate, pe bază de alimente de proveniență organică, reduce riscul de colită. Cu cât dieta este mai sănătoasă, cu atât șansele de a dezvolta probleme digestive sunt mai mici. Se recomandă așadar o dietă echilibrată, pe bază de legume, fructe, cearale, nuci, semințe și carne slabă. Hidratarea este extrem de importantă, așa că nu trebuie neglijată. Supele, ciorbele și iaurturile nu trebuie să lipsească din planul alimentar sănătos.

Reducerea stresului - stresul reprezintă un factor de risc pentru colită, dar și pentru alte afecțiuni de natură inflamatorie. Reducerea stresului va preveni astfel apariția colitei, precum și a altor afecțiuni intestinale inflamatorii. Pentru reducerea stresului se recomandă terapia cognitiv comportamentală ghidată de un psiholog, precum și activități precum yoga, meditația, exercițiile de respirație sau hobby-urile.

Exercițiile fizice - adoptarea unui stil de viață activ și practicarea exercițiilor fizice în mod regulat reglează tranzitul intestinal și reduce riscul de afecțiuni precum colita și fortifică totodată sistemul imunitar. Ideal ar fi să practicăm minimum 30-40 de minute de sport pe zi, cel puțin 5 zile din 7. Putem face mișcare în funcție de condiția noastră fizică, alegând o activitate dintre următoarele: plimbările în ritm alert, alergatul, fitness, aerobic, înot, pilates, yoga și nu numai.

Renunțarea la alcool și fumat - și renunțarea la fumat și la consumul de alcool poate reduce riscul de colită. Cu cât pacientul adoptă un stil de viață mai sănătos, cu atât colonul acestuia este mai sănătos și șansele de îmbolnăvire sunt mai reduse. Fumul de țigară, la fel că și băuturile alcoolice, irită mucoasa intestinului gros, de aceea colita este favorizată de aceste vicii nesănătoase. Un terapeut poate ajuta pacientul să renunțe la viciile sale mai ușor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „ACG Clinical Guideline: Ulcerative Colitis in Adults”, Am J Gastroenterol. 2019 Mar, David T Rubin, Ashwin N Ananthakrishnan, Corey A Siegel, Bryan G Sauer, Millie D Long
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30840605/
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases - Definition & Facts of Ulcerative Colitis
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/ulcerative-colitis/definition-facts
Centers for Disease Control and Prevention - What is inflammatory bowel disease (IBD)?
https://www.cdc.gov/ibd/what-is-IBD.htm
Chrohn's&Colitis Foundation - What is Ulcerative Colitis?
https://www.crohnscolitisfoundation.org/what-is-ulcerative-colitis

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...