Potasiul: rolul său în organism & simptome deficit

Potasiul este un component mineral esențial al corpului uman și este cationul principal care se regăseste în lichidul intracelular al tuturor celulelor. Potasiul este al treilea cel mai abundent mineral din organism si pe langa reglarea nivelului lichidelor din organism, joaca un rol important in medierea trimiterii semnalelor nervoase și reglarea contracțiilor musculare. Deoarece potasiul este un electrolit esențial, obținut de obicei prin dieta noastră, orice afecțiune în care un pacient nu poate să-și mențină aportul alimentar este o indicație pentru suplimentarea cu potasiu. Dar aceasta trebuie sa se faca cu grija, pentru ca, in cazul potasiului, mai mult decat e nevoie nu inseamna, mai bine. Ci poate reprezenta chiar un pericol pentru starea de sanatate.

Pentru majoritatea oamenilor, nivelul de potasiu din sânge ar trebui să fie între 3,5 și 5,0mmol/L., în funcție de laboratorul utilizat.

Hiperkaliemia apare atunci când nivelurile depășesc 5,5 mmol/L. O valoare mai mare de 6,5 mmol/L poate provoca probleme cardiace care necesită asistență medicală imediată.

Recomandarea la ora actuala este de a include potasiul în regimurile de înlocuire a electroliților și de a face parte din fluidele de întreținere intravenoase la pacienții adulți și copii sau ca profilaxie de rutină după intervenția chirurgicală. 

Aproximativ 98% din potasiul din corpul tău se găsește în proportie de aproximativ  80% în celulele musculare, în timp ce celelalte aproximativ  20%  în oase, ficat și globule roșii. Odată ajuns în corpul tău, potasiul funcționează ca un electrolit.

Rolul potasiului în organism 

O dietă bogată în potasiu te poate ajuta la menținerea unui echilibru bun al lichidelor;

Menținerea unui echilibru bun de lichide este importantă pentru o sănătate optimă. Echilibrul slab al lichidelor poate duce la deshidratare, care la rândul său afectează inima și rinichii.

Potasiul este important pentru sistemul nervos

Sistemul nervos transmite mesaje între creier și corp. Potasiul joacă un rol esențial în activarea impulsurilor nervoase în întregul sistem nervos. Impulsurile nervoase ajută la reglarea contracțiilor musculare, a bătăilor inimii, a reflexelor și a multor alte procese.

O scădere a nivelului de potasiu din sânge poate afecta capacitatea organismului de a genera un impuls nervos.

Nivelurile de potasiu au un efect semnificativ asupra contracțiilor musculare

Sistemul nervos ajută la reglarea contracțiilor musculare. Nivelurile alterate de potasiu din sânge pot afecta semnalele nervoase din sistemul nervos, slăbind contracțiile musculare.

Când nivelurile de potasiu din sânge sunt prea mari acest lucru îi poate slăbi contracțiile și poate produce bătăi anormale ale inimii. De asemenea, nivelurile scăzute de potasiu din sânge pot modifica și bătăile inimii.

Când inima nu bate corespunzător, nu poate pompa în mod eficient sângele către creier, organe și mușchi. În unele cazuri, aritmia cardiacă sau bătăile neregulate ale inimii pot fi fatale și pot duce la moarte subită. 

Beneficii pentru sănătate ale potasiului

Consumul unei diete bogate în potasiu este legat de multe beneficii impresionante pentru sănătate.

Poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale

O dietă bogată în potasiu poate reduce tensiunea arterială, ajutând organismul să elimine excesul de sodiu.

Într-un studiu1 care a inclus 1.285 de participanți cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani, oamenii de știință au descoperit că persoanelor care au consumat cel mai mult potasiu le-a scăzut tensiunea arterială, în comparație cu persoanele care au mâncat cel mai puțin.

Cei care au consumat cel mai mult au avut tensiunea arterială sistolică mai mică cu 6 mmHg și tensiunea arterială diastolică cu 4 mmHg mai mică, în medie.

Poate ajuta la protejarea împotriva accidentelor vasculare cerebrale

Un accident vascular cerebral apare atunci când există o lipsă de flux de sânge către creier.

O meta-analiză2 a 11 studii cu 247.510 de participanți a constatat că persoanele care au consumat cel mai mult potasiu aveau un risc cu 21% mai mic de accident vascular cerebral. De

asemenea, cercetătorii au descoperit că o dietă bogată în potasiu a fost legată de un risc redus de boli de inimă.

Poate ajuta la prevenirea osteoporozei

Studiile arată că o dietă bogată în potasiu poate ajuta la prevenirea osteoporozei prin reducerea cantității de calciu pierdute de organism, prin urină.

Într-un studiu3 efectuat pe 62 de femei sănătoase cu vârsta cuprinsă între 45 și 55 de ani, oamenii de știință au descoperit că persoanele care au consumat cel mai mult potasiu au avut cea mai mare masă osoasă totală.

Poate ajuta la prevenirea pietrelor la rinichi

Calciul este un mineral comun în pietrele la rinichi și mai multe studii arată că citratul de potasiu scade nivelul de calciu din urină. În acest fel, potasiul poate ajuta la combaterea pietrelor la rinichi.

Într-un studiu4 de patru ani pe 45.619 bărbați, oamenii de știință au descoperit că cei care consumau cel mai mult potasiu zilnic aveau un risc cu 51% mai mic de a face pietre la rinichi.

În mod similar, într-un studiu5 de 12 ani pe 91.731 de femei, oamenii de știință au descoperit că cei care consumau cel mai mult potasiu zilnic aveau un risc cu 35% mai mic de a face pietre la rinichi.

Poate reduce retenția de apă

Retenția de apă apare atunci când excesul de lichid se acumulează în interiorul corpului.

Studiile6,7 sugerează că un aport ridicat de potasiu poate ajuta la reducerea retenției de apă prin creșterea producției de urină și reducerea nivelului de sodiu.

Iodura de potasiu

In spatiul public s-a adus in discutie necesitatea administrarii iodurii de potasiu, in scopul prevenirii cancerului tiroidian in cazul unui accident nuclear.

Intr-adevar, iodura de potasiu sub forma de pastile cu adminsitrare orala, ofera protecție împotriva efectelor nocive ale radiațiilor asupra tesutului tiroidian.

Iodura de potasiu poate ajuta la protejarea glandei tiroide blocând absorbția hormonilor tiroidieni a izotopilor de iod radioactiv, fie din cauza pericolelor de mediu, fie în timpul tratamentului cu medicamente radiofarmaceutice, asa cum se intampla in tratamentul hipertiroidismului. In acest caz, iodura de potasiu este prescrisă ca medicament adjuvant oral în perioada preoperatorie imediată pentru pacienții cu hipertiroidism supuși tiroidectomiei. De asemenea, este util ca tratament adjuvant al pacienților critici cu criză de tireotoxicoză.

Doze mari sau utilizarea pe termen lung a iodurii de potasiu poate provoca intoxicații cu iod. In ceea ce privește potasiul, in aceasta combinatie din iodura de potasiu nu acesta reprezinta pericolul. O tabletă de iodură de potasiu conține mai puțin de o zecime din potasiul pe care l-ai obține dintr-o banană. Deși toxicitatea acută este puțin probabilă, nivelurile crescute cronice de iod pot fi periculoase. Ele pot provoca gușă și pot inhiba funcționarea tiroidei. Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți simptome cum ar fi arsuri în gură sau gât, gust metalic, durere de dinți sau gingii, salivare, dureri de cap severă, simptome de răceală (nas înfundat, strănut) iritație oculară sau erupție cutanată severă.

Surse de potasiu

Cel mai bun mod de a a-ți crește aportul de potasiu este să consum mai multe alimente bogate în potasiu, cum ar fi fructele, legumele, fasolea și nucile.

Majoritatea autorităților din domeniul sănătății sunt de acord că doza zilnică de potasiu de 3.500- 4.700 mg este cantitatea optimă.

Iată o listă de alimente care sunt surse excelente de potasiu, împreună cu procentul din doza zilnică recomandată găsit într-o porție de 100 de grame:

•    sfeclă verde, gătită: 26%; 
•    fasole albă, gătită: 18%; 
•    cartofi albi, copți: 16%; 
•    cartofi dulci, copți: 14%; 
•    avocado: 14%; 
•    fasole Pinto, gătită: 12%; 
•    banane: 10% .

De asemenea, iată cât de mult potasiu poți obține din consumul unei porții  de 100 de grame de alimente bogate în acest mineral:

•    spanac, fiert: 466 mg;
•    varză: 447 mg;
•    somon, fiert: 414 mg;
•    mazăre, fiartă: 271 mg.

Semne și simtome deficit potasiu

Semnele și simptomele deficitului de potasiu nu sunt întotdeauna vizibile. Analizele de sânge de rutină îți pot spune despre nivelurile de potasiu din organism.

Cu toate acestea, sunt câteva simptome care pot sugera o deficiență de potasiu, precum:

•    slăbiciune, oboseală, cramp musculare și spasme care nu îți mai pot da voie să te miști;
•    dureri musculare și rigiditate;
•    furnicături sau senzația de amorțeală; 
•    greață, vărsături;
•    balonare, constipație, crampe abdominale;
•    urinarea excesivă și nevoia de a bea apă frecvent;
•    palpitații;
•    dificultăți de respirație;
•    tensiune arterială extrem de scăzută care poate provoca leșin;
•    schimbări de dispoziție;
•    depresie; 
•    halucinații.

Hipokaliemia poate apărea din mai multe motive, în principal aportul inadecvat de potasiu, cum ar fi în starea de

  • malnutriție,
  • malabsorbție,
  • nutriție parenterală prelungită fără potasiu 
  • pierderi excesive de potasiu, cum ar fi vărsături, diaree, drenaj excesiv de lichide gastrointestinale,
  • dializă,
  • boli renale,
  • cetoacidoză diabetică,
  • hiperadrenalism,
  • utilizarea de diuretice, corticosteroizi
  • amfotericină B.

Hiperactivitatea cortexului suprarenal numit sindrom Cushing este o altă cauză importantă a hipokaliemiei. Alcaloza metabolică poate provoca, de asemenea, hipokaliemie prin deplasarea potasiului din compartimentul extracelular în cel intracelular.

Tratament deficit de potasiu

Metoda de tratament pentru deficitul de potasiu va depinde de severitatea și istoricul tău medical.

Pentru hipokaliemie (hipopotasemie) ușoară, medicul îți poate sugera:

•    să nu mai iei orice medicamente care pot duce la niveluri scăzute de potasiu;
•    să iei suplimente de potasiu;
•    să adaugi în dieta ta mai multe alimente care conțin potasiu;
•    să iei anumite medicamente pentru creșterea nivelului de potasiu din organism.

Cu toate acestea, dozele excesive de potasiu pot duce la o afecțiune numită hiperkaliemie (hiperpotasemie), care poate provoca, de asemenea, leziuni grave ale mușchilor și ale inimii.

Hiperkalemia

Orice afecțiune care provoacă o hiperkaliemie chiar ușoară ar trebui tratată pentru a preveni progresia către hiperkaliemie mai severă. Nivelurile extrem de ridicate de potasiu în sânge (hiperkaliemie severă) pot duce la stop cardiac și deces. Atunci când nu este recunoscută și tratată corespunzător, hiperkaliemia severă are ca rezultat o rată ridicată a mortalității. Intrucat nivelul normal de potasiu din sânge este de 3,5-5,0 miliechivalenți pe litru (mEq/L) se descriu uramtoarele situatii pentru potasiul in exces:

  • Nivelurile de potasiu între 5,1 mEq/L și 6,0 mEq/L reflectă o ușoară hiperkaliemie.
  • Nivelurile de potasiu de la 6,1 mEq/L până la 7,0 mEq/L sunt hiperkaliemie moderată, iar nivelurile de peste 7 mEq/L sunt hiperkaliemie severă

 

Cel mai important efect clinic al hiperkaliemiei este legat de afectarea ritmului  electric cardiac, iar hiperkaliemia moderată poate produce chiar modificări EKG, in timp ce hiperkaliemia severă poate provoca suprimarea activității electrice a inimii și determina inima să nu mai bată.

Un alt efect il poate reprezenta interferența cu funcționarea mușchilor scheletici, precum paralizia periodică hiperkaliemică musculară. 

Simptomele hiperkalemiei

Hiperkaliemia poate fi asimptomatică sau sa se manifeste prin simptome vagi, precum:

  • greaţă,
  • oboseală,
  • slăbiciune musculară sau
  • senzații de amorteala sau furnicături.

Simptomele mai grave ale hiperkaliemiei includ bătăile lente ale inimii și pulsul slab. În general, o creștere lentă a nivelului de potasiu (cum ar fi insuficiența renală cronică) este mai bine tolerată decât o creștere bruscă a nivelului de potasiu. Cu excepția cazului în care creșterea potasiului a fost foarte rapidă, simptomele hiperkaliemiei nu sunt de obicei evidente până când nivelurile de potasiu sunt foarte mari (de obicei 7,0 mEq/l sau mai mare).

Tratamentul kiperkalemiei

scăderea rapidă a concentrațiilor de potasiu plasmatic la pacienții digitalizați poate duce la toxicitate glicozidă cardiacă. Administrarea de alimente bogate în potasiu și diuretice care economisesc potasiu necesită întreruperea promptă.

La pacienţii cu hiperkaliemie severă, se recomanda măsuri imediate care să permită o schimbare intracelulară a potasiului (administrarea de bicarbonat de sodiu, o sare de calciu şi/sau insulină-dextroză). Pacienții ale căror ECG uri prezintă unde P absente sau un complex QRS larg și care nu primesc glicozide cardiace trebuie să li se administreze imediat gluconat de calciu sau altă sare de calciu IV cu monitorizare ECG continuă.

Precautii in cazul pacientilor hipertensivi

Se recomandă ca,in cazul terapiei pentru hipertensiune, de tipul popularului perindopril,  să evitați aportul alimentar moderat sau ridicat de potasiu, care  poate cauza niveluri ridicate de potasiu în sânge. Nu utilizați înlocuitori de sare sau suplimente de potasiu în timp ce luați perindopril, cu excepția cazului în care v-a recomandat medicul si in cantitatile specificate de acesta.

Diureticele care economisesc potasiu sunt utile în tratamentul hipertensiunii rezistente și al formelor sensibile la sare  la pacienții dobezi, diabetici și vârstnici și includ spironolactona, eplerenona, amilorida și triamterenul. Diureticele care economisesc potasiu interacționează farmacodinamic cu medicamente precum inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, blocanții receptorilor de angiotensină, inhibitorii directi ai reninei, suplimentele de potasiu, trimetoprimul și ciclosporina și cresc riscul de hiperkaliemie. Pentru a  preveni interacțiunile adverse medicamentoase, medicii și farmaciștii trebuie să fie conștienți de posibilele interacțiuni medicamentoase ale diureticelor care economisesc potasiul.

 

 

 

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie: 

1.Studiul "High potassium intake blunts the effect of elevated sodium intake on blood pressure levels.", publicat în Journal of the American Society of Hypertension 8.4 (2014): 232-238, autori: Rodrigues, Sérgio Lamêgo, et al.
2. Studiul "Potassium intake, stroke, and cardiovascular disease: a meta-analysis of prospective studies.", publicat în Journal of the American College of Cardiology 57.10 (2011): 1210-1219, autori: D'Elia, Lanfranco, et al.
3.Studiul "Dietary influences on bone mass and bone metabolism: further evidence of a positive link between fruit and vegetable consumption and bone health?.", publicat în The American journal of clinical nutrition 71.1 (2000): 142-151, autori: New, Susan A., et al.
4.Studiul "A prospective study of dietary calcium and other nutrients and the risk of symptomatic kidney stones.", publicat în New England Journal of Medicine 328.12 (1993): 833-838, autori: Curhan, Gary C., et al.
5. Studiul "Comparison of dietary calcium with supplemental calcium and other nutrients as factors affecting the risk for kidney stones in women.", publicat în Annals of internal medicine 126.7 (1997): 497-504, autori: Curhan, Gary C., et al.
6.Studiul "On the mechanism of the effects of potassium restriction on blood pressure and renal sodium retention.", publicat în American journal of kidney diseases 31.1 (1998): 19-27, autori: Gallen, Ian W., et al.
7.Studiul "Role of dietary potassium in the treatment of hypertension.", publicat în  Hypertension 5.6 (1983): 864-872, autori: Treasure, J. A. N. E. T., and D. A. V. I. D. Ploth.
Healthline: „8 Signs and Symptoms of Potassium Deficiency (Hypokalemia)”, https://www.healthline.com/nutrition/potassium-deficiency-symptoms
Healthline: „What Does Potassium Do for Your Body? A Detailed Review”, https://www.healthline.com/nutrition/what-does-potassium-do  

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0