Pleurezia: cauze, simptome si tratament

Pleurezia, cunoscuta in popor sub denumirea de “apa la plamani”, este o afectiune care, de multe ori, se trateaza de la sine, insa exista si cazuri mai grave, care pot pune viata pacientului in pericol.

 

Pleurezia consta in inflamarea pleurei – membrana care captuseste plamanii, precum si cavitatea toracica. Concret, pleurezia este caracterizata de inflamarea tesuturilor dintre plamani si cutia toracica. Aceasta inflamatie vine la pachet cu acumularea de lichide in zona cu pricina, de aici si denumirea populara de “apa la plamani”. Numită și pleurită, pleurezia provoacă durere toracică ascuțită (durere pleuritică) care se agravează în timpul respirației.

Cauze pleurezie

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Infectiile virale (precum gripa, raceala) sunt cele mai frecvente cauze ale pleureziei, insa exista si alte motive pentru care apare aceasta conditie.

Iata alte posibile cauze ale pleureziei:

  • Pneumonia bacteriana
  • Bronsita
  • TBC
  • Fracturi ale coastelor, injunghiere
  • Tumori la nivelul pieptului sau plamanilor
  • Infectii fungice
  • Afectiuni autoimune – lupus, artrita reumatoida
  • Cancer pulmonar
  • Formarea unor cheaguri de sange la nivelul arterelor pulmonare – embolismul pulmonar
  • Anumite tratamente medicamentoase.
  • Mezoteliom
  • Rmpiem (acumulare de puroi în cavitatea pleurală)
  • Hemotorax (exces de sânge în cavitatea pleurală)

Ingroșarea pleurală apare atunci când țesutul cicatricial se dezvoltă pe mucoasa plămânilor sau pleura. Poate fi cauzată de expunerea la azbest. Îngroșarea pleurală poate indica boli grave, cum ar fi mezoteliom. Deși nu poate fi vindecată, tratamentul poate ajuta la gestionarea simptomelor.

Ce este îngroșarea pleurală?

Îngroșarea pleurală se dezvoltă atunci când țesutul cicatricial îngroașă membrana delicată care căptușește plămânii (pleura). Îngroșarea pleurală se poate dezvolta în urma expunerii la azbest sau a altor afecțiuni, cum ar fi infecțiile. Poate fi un simptom al unui diagnostic mai sever, cum ar fi mezoteliom pleural malign.

În funcție de cauză, îngroșarea pleurală se poate forma în diferite părți ale pleurei. Pentru a distinge între tipuri, medicii vor folosi scanări imagistice pentru a examina plămânii și pleura pacientului:

  • Pleura viscerală: Membrana care acoperă direct țesutul pulmonar
  • Pleura parietala: Membrana exterioara a plamanului atasata de peretele toracic
  • Spațiul pleural: spațiul dintre pleura viscerală și parietală
  • Locația pleurei afectate și cantitatea de îngroșare pot ajuta medicii să determine tipul.

Tipuri de îngroșare pleurală

 

  • Îngroșarea pleurală apicală: îngroșarea părții superioare a pleurei. Acest tip este benign, cu excepția cazului în care pleura s-a îngroșat mai mult de doi centimetri.
  • Îngroșarea pleurală focală: îngroșare limitată la una sau mai multe zone specifice ale pleurei.
  • Îngroșare pleurală difuză (DPT): îngroșare de 50% sau mai mult din pleura stângă sau dreaptă. DPT poate fi, de asemenea, diagnosticat la un pacient cu îngroșare de 25% sau mai mult a ambelor pleure.
  • Îngroșarea pleurală difuză specifică mezoteliomului: îngroșarea și cicatrizarea pleurei viscerale, care poate duce la colapsul spațiului pleural.
  • Îngroșarea pleurală nodulară: îngroșare care creează noduli în formă de umflături din țesutul cicatricial.

Simptome pleurezie

Principalul simptom al pleureziei consta in durerea din zona pieptului, care e fie constanta, fie sub forma de junghi. Durerea este accentuata de respiratie si de efortul fizic. Pacientul va observa ca, daca isi tine respiratia pret de cateva secunde, durerea dispare.

Exista, insa, si alte simptome prin care se manifesta pleurezia:

  • Respiratia superficiala
  • Tusea
  • Tahicardia
  • Scaderea nemotivata in greutate.


In unele situatii, intre cele doua straturi de tesut pleural, adica in cavitatea pleurala, se acumuleaza lichid – aceasta acumulare poarta denumirea de efuziune pleurala. Daca este o cantitate redusa de lichid, durerea resimtita de pacient se amelioreaza pentru ca cele doua tesuturi nu mai intra in contact. Pe de alta parte, insa, daca lichidul acumulat este intr-o cantitate mare, se creeaza presiune sporita, care apasa pe plamani. In aceasta situatie, respiratul este tot mai ingreunat si poate sa apara tusea. Fluidul in exces poate sa se infecteze, iar in aceasta situatie apare si febra.

 

 

Daca simti o durere acuta in piept, care se agraveaza in timpul inspirului, mergi de urgenta la medic. E posibil sa ai de-a face cu o afectiune pulmonara, pleurala sau a inimii, care iti poate pune viata in pericol.

Diagnostic pleurezie

 
 

Pleurezia poate fi depistata de medicul generalist ori de medicul pneumolog. Medicul va face, in prima faza, o examinare fizica, precum si anamneza.

Pentru stabilirea diagnosticului de pleurezie, medicul poate face urmatoarele analize si teste:

  • Analize de sange – vor scoate la iveala semnele unei infectii, precum si boli autoimune.
  • Radiografii toracice – vor scoate la iveala prezenta fluidelor la nivel pulmonar.
  • Tomografie computerizata (CT) – poate identifica un cheag de sange la nivel pulmonar.
  • Ecografie – depisteaza efuziunea pleurala.
  • Electrocardiograma (EKG) – medicul poate cere un EKG pentru identificarea unor posibile afectiuni cardiace care ar putea cauza durerea in piept.
  • Toracocenteza – aceasta procedura implica recoltarea de lichid pleural in vederea analizarii acestuia in laborator.
  • Toracoscopia/ pleuroscopia – aceasta procedura permite vizualizarea cavitatii toracice, dar si a pleurei, prin introducerea unui dispozitiv cu o camera video. Aceasta procedura permite si recoltarea de tesut – biopsia.

Tratament pleurezie

Tratamentul pentru pleurezie este ales in functie de cauza care a declansat aceasta problema. De pilda, daca este vorba despre o pneumonie cauzata de bacterii, se va administra un tratament pe baza de antibiotice.

In cazuri mai serioase, va fi nevoie sa se dreneze fluidele acumulate in cavitatea pleurala.

Medicamentele antitusive, dar si calmantele, sunt folosite pentru ameliorarea simptomelor in timp ce se trateaza cauza.

Antiinflamatoarele sunt si ele folosite pentru combaterea inflamatiei.

Odihna este foarte importanta pentru recuperarea pacientului care sufera de pleurezie. Oboseala este un simptom des intalnit in afectiunile pulmonare. Pacientul trebuie sa se odihneasca o mare parte din zi in pat, intr-o postura cat mai confortabila.


În cele mai multe cazuri, nu este nevoie de tratament, deoarece îngroșarea pleurală nu provoacă de obicei simptome foarte severe. Renunțarea la fumat, menținerea activă și reabilitarea pulmonară  sunt de obicei cele mai utile opțiuni. Dacă lipsa de aer este severă, o intervenție chirurgicală poate fi luată în considerare foarte ocazional.

Reabilitarea pulmonară poate fi capabilă să îmbunătățească simptomele și calitatea vieții pacienților. O echipă de specialiști va dezvolta un plan personalizat în funcție de nevoile unei persoane. Unele recomandări comune pentru pacienți pentru a remedia îngroșarea pleurală includ:

  • Îmbunătățirea dietei și a nutriției
  • Faceți exerciții regulate
  • Învățarea strategiilor de respirație
  • Învățați cum să economisiți energia

Medicii pot administra un tratament de îngroșare pleurală împreună cu tratamentul pentru cauza de bază. Pentru pacienții cu mezoteliom,medicii vor recomanda adesea teste regulate ale funcției respiratorii. Aceste teste pot determina cât de bine funcționează plămânii și pot monitoriza progresia bolii.

  • Testarea volumului pulmonar sau cât de mult aer pot reține plămânii pacientului
  • Analizarea capacitatii de difuzie sau transferul de oxigen către plămâni

Luand  în considerare dimensiunea și prezența simptomelor, modul in care este afectat parenchimul si originea pleuritei se poate indica  intervenția chirurgicală prin efectuarea unui demers uniportal de chirurgie toracică asistată video (VATS) pentru a investiga natura afectiunii și pentru a asigura rezecția.

 

Sursa foto: Shutterstock

 

\https://www.mesothelioma.com/asbestos-cancer/pleural-thickening/An uncommon presentation of cystic pachypleuritis successfully treated by uniportal VATS—case report, 2019, Marco Chiappetta1,2, Dania Nachira1,2, Maria Teresa Congedo1,2, Gian Maria Ferretti1,2,

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0