Pleurezia: cauze, simptome și tratament

Pleurezia, cunoscută în popor sub denumirea de “apă la plămâni”, este o afecțiune care, de multe ori se tratează de la sine, însă există și cazuri mai grave care pot pune viața pacientului în pericol. Pleurezia constă în inflamarea pleurei – membrana care căptușește plămânii, precum și cavitatea toracică. Concret, pleurezia este caracterizată de inflamarea țesuturilor dintre plămâni și cutia toracică.

Această inflamație vine la pachet cu acumularea de lichide în zona cu pricina, de aici și denumirea populară de “apă la plămâni”. Numită și pleurită, pleurezia provoacă durere toracică ascuțită (durere pleuritică) care se agravează în timpul respirației.

Cauze pleurezie

Inflamația pleurală poate apărea într-o varietate de condiții. Debutul hiperacut al pleureziei (de la minute la ore) apare în situații de urgență, cum ar fi pneumotoraxul, sindroamele coronariene acute, emboliile pulmonare, pericardita acută și traumatismele peretelui toracic.

Cauzele acute și hiperacute se prezintă în general cu tahipnee și dispnee.

Recomandările experților DOC.ro

Pleurezia sinpneumonică care provoacă pneumonie virală și bacteriană se poate dezvolta, de asemenea, în decurs de ore până la zile. Efuziunile parapneumonice apar la 20 până la 40% dintre pacienții spitalizați cu pneumonie. Pleurita recurentă poate apărea în endometrioza toracică și pneumotoracele spontane recurente.

Artrita reumatoidă, malignitatea sau tuberculoza sunt exemple tipice de pleurezie subacută sau cronică. Metastazele la nivelul pleurei sunt mai frecvente decât tumorile pleurale primare, cum ar fi limfoamele pleurale, o tumoare fibroasă solitară a pleurei și sarcomul sinovial, toate putând prezenta și dureri pleuritice. Mezoteliomul este o cauză rară de pleurezie, apare la bărbații cu vârsta peste 60 de ani care au un istoric de expunere profesională la azbest și provoacă dureri pleurale cronice, severe și refractare.

Infecțiile virale (precum gripa, răceală) sunt cele mai frecvente cauze ale pleureziei, însă există și alte motive pentru care apare această problemă de sănătate.

Iată alte posibile cauze ale pleureziei:

  • Pneumonia bacteriană
  • Bronșita
  • TBC
  • Fracturi ale coastelor, înjunghiere
  • Tumori la nivelul pieptului sau plămânilor
  • Infecții fungice
  • Afecțiuni autoimune – lupus, artrita reumatoidă
  • Cancer pulmonar
  • Formarea unor cheaguri de sânge la nivelul arterelor pulmonare – embolismul pulmonar
  • Anumite tratamente medicamentoase.
  • Mezoteliom (tumoare benignă sau malignă a țesutului mezotelian)
  • Empiem (acumulare de puroi în cavitatea pleurală)
  • Hemotorax (exces de sânge în cavitatea pleurală)

Despre îngroșarea pleurală

În funcție de cauză, îngroșarea pleurală se poate forma în diferite părți ale pleurei. Pentru a distinge între tipuri, medicii vor folosi scanări imagistice pentru a examina plămânii și pleura pacientului:

  • Pleura viscerală: Membrana care acoperă direct țesutul pulmonar.
  • Pleura parietală: Membrana exterioară a plămânului atașată de peretele toracic.
  • Spațiul pleural: spațiul dintre pleura viscerală și parietală.

Locația pleurei afectate și cantitatea de îngroșare pot ajuta medicii să determine tipul de îngroșare pleurală.

Tipuri de îngroșare pleurală

  • Îngroșarea pleurală apicală: îngroșarea părții superioare a pleurei. Acest tip este benignă, cu excepția cazului în care pleura s-a îngroșat mai mult de doi centimetri.
  • Îngroșarea pleurală focală: îngroșare limitată la una sau mai multe zone specifice ale pleurei.
  • Îngroșare pleurală difuză (DPT): îngroșare de 50% sau mai mult din pleura stângă sau dreaptă. DPT poate fi, de asemenea, diagnosticată la un pacient cu îngroșare de 25% sau mai mult a ambelor pleure.
  • Îngroșarea pleurală difuză specifică mezoteliomului: îngroșarea și cicatrizarea pleurei viscerale, care poate duce la colapsul spațiului pleural.
  • Îngroșarea pleurală nodulară: îngroșare care creează noduli în formă de umflături din țesutul cicatricial.

 

 

Simptome pleurezie

Principalul simptom al pleureziei constă în durerea din zona pieptului, care e fie constantă, fie sub formă de junghi. Este exacerbată de mișcări respiratorii, tuse, strănut sau mișcarea peretelui toracic/trunchiului. Pacientul va observa că dacă își ține respirația preț de câteva secunde, durerea dispare.

Există, însă, și alte simptome prin care se manifesta pleurezia:

  • Respirația superficială
  • Tusea
  • Tahicardia
  • Scăderea nemotivată în greutate.

În unele situații, între cele două straturi de țesut pleural, adică în cavitatea pleurală, se acumulează lichid – această acumulare poartă denumirea de efuziune pleurală. Pe de o parte, dacă este o cantitate redusă de lichid, durerea resimțită de pacient se ameliorează întrucât cele două țesuturi nu mai intră în contact. Pe de altă parte, însă, dacă lichidul acumulat este într-o cantitate mare, se creează presiune sporită, care apasă pe plămâni. În această situație, respiratul este tot mai îngreunat și poate să apară tusea. Fluidul în exces poate să se infecteze, iar în această situație apare și febra.

Dacă simți o durere acută în piept, care se agravează în timpul inspirului, mergi de urgență la medic. E posibil să ai de-a face cu o afecțiune pulmonară, pleurală sau cardiacă, care îți poate pune viața în pericol.

Diagnostic pleurezie

Pleurezia poate fi depistată de medicul generalist ori de medicul pneumolog. Ca și în celelalte cauze ale durerii toracice, diagnosticul cauzei pleureziei se bazează în mare măsură pe anamneză și pe examenul fizic. Un istoric medical cuprinzător poate ajuta la descoperirea bolilor sistemice subiacente, cum ar fi lupusul eritematos sistemic, infecția cu virusul imunodeficienței umane, infecția cu tuberculoză.

Istoricul social, inclusiv istoricul călătoriilor, consumul de tutun/țigări electronice, istoricul consumului de alcool, istoricul consumului ilicit (în special intravenos) de droguri poate oferi indicii cu privire la cauza de bază a pleureziei.

Pentru stabilirea diagnosticului de pleurezie, medicul poate face următoarele analize și teste:

  • Analize de sânge – vor scoate la iveală semnele unei infecții, precum și boli autoimune.
  • Radiografii toracice – vor scoate la iveală prezența fluidelor la nivel pulmonar.
  • Tomografie computerizată (CT) – poate identifica un cheag de sânge la nivel pulmonar.
  • Ecografie – depistează efuziunea pleurală.
  • Electrocardiograma (EKG) – medicul poate cere un EKG pentru identificarea unor posibile afecțiuni cardiace care ar putea cauza durerea în piept.
  • Toracocenteză – această procedură implică recoltarea de lichid pleural în vederea analizării acestuia în laborator.
  • Toracoscopia/ pleuroscopia – această procedură permite vizualizarea cavității toracice, dar și a pleurei, prin introducerea unui dispozitiv cu o cameră video. Această procedură permite și recoltarea de țesut – biopsia.

O radiografie toracică poate ajuta la identificarea efuziunii pleurale sau a pneumotoraxului. Testele de laborator ar trebui să includă hemoleucograma completă, un panou metabolic care include proteine ​​serice, albumină și lactat dehidrogenază (LDH). Dacă se suspectează pleurezia pancreatică asociată cu pancreatita acută și revărsat, atunci se poate lua în considerare lipaza serică. Dacă este prezent un revărsat pleural sau pericardic, trebuie obținută o probă de lichid și trimisă la laborator pentru pH, glucoză, număr de celule, lactat dehidrogenază și colorație Gram bacteriană și culturi.

O radiografie toracică poate fi de ajutor, dar nodulii mai mici și revărsările pleurale loculate sau minime pot fi omise. O tomografie computerizată (CT) a toracelui poate fi necesară pentru o mai bună evaluare a pneumotoraxului, emboliei pulmonare acute (cu contrast intravenos) și nodulilor/maselor pulmonare. 

Tratament pleurezie

Tratamentul pentru pleurezie este ales în funcție de cauza care a declanșat această problemă de sănătate. De pildă, dacă este vorba despre o pneumonie cauzată de bacterii, se va administra un tratament pe bază de antibiotice. În cazuri mai serioase, va fi nevoie să se dreneze fluidele acumulate în cavitatea pleurală.

Medicamentele antitusive, dar și calmantele sunt folosite pentru ameliorarea simptomelor în timp ce se tratează cauza. Antiinflamatoarele sunt și ele folosite pentru combaterea inflamației. Odihna este foarte importantă pentru recuperarea pacientului care suferă de pleurezie. Oboseala este un simptom des întâlnit în afecțiunile pulmonare. Pacientul trebuie să se odihnească o mare parte din zi în pat, într-o postură cât mai confortabilă.

În cele mai multe cazuri, nu este nevoie de tratament, deoarece îngroșarea pleurală nu provoacă de obicei simptome foarte severe. Renunțarea la fumat, menținerea activă și reabilitarea pulmonară sunt de obicei cele mai utile opțiuni. Dacă lipsa de aer este severă, o intervenție chirurgicală poate fi luată în considerare de specialist. 

Reabilitarea pulmonară poate fi capabilă să îmbunătățească simptomele și calitatea vieții pacienților. O echipă de specialiști va dezvolta un plan personalizat în funcție de nevoile pacientului. Unele recomandări comune pentru a remedia îngroșarea pleurală includ:

Medicii mai pot administra un tratament de îngroșare pleurală împreună cu tratamentul pentru cauza de bază. Pentru pacienții cu mezoteliom, medicii vor recomanda adesea teste regulate ale funcției respiratorii. Aceste teste pot determina cât de bine funcționează plămânii și pot monitoriza progresia bolii:

  • Testarea volumului pulmonar sau cât de mult aer pot reține plămânii pacientului.
  • Analizarea capacității de difuzie sau transferul de oxigen către plămâni.

Luând în considerare dimensiunea și prezența simptomelor, modul în care este afectat parenchimul și originea pleureziei se poate indica intervenția chirurgicală prin efectuarea unui demers uniportal de chirurgie toracică asistată video (VATS) pentru a investiga natura afecțiunii și pentru a asigura rezecția.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Uniportal Video-assisted Thoracoscopic Surgery (u-VATS) for Management of pulmonary hydatid cyst: A systematic review”, autori: Sirwan Khalid Ahmed, Rawand Abdulrahman Essa and Dunya Hars Bapir - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8978088/ 
“Pleurisy” - https://www.nhs.uk/conditions/pleurisy/
“Pleurisy” - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21172-pleurisy 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0