Pacientii cu psoriazis sever, risc mai mare de boli cardiovasculare

Mai multe studii au arătat că persoanele cu psoriazis au un risc mai mare de boli cardiovasculare în comparație cu populația generală, posibil din cauza prevalenței mai mari a factorilor de risc cardiovascular - hipertensiunea arterială, nivelul crescut de colesterol, diabetul - ceea ce duce la blocarea depozitelor de plăci în arterele coronare. Când aceste depozite împiedică aportul de sânge adecvat către mușchiul inimii, pacientul se poate confrunta cu angina pectorală sau cu un atac de cord. Însă și disfuncția microcirculației coronariene sugerează un prognostic cardiovascular nefavorabil la pacienții cu psoriazis, arată o analiză foarte recentă.

Psoriazisul este o boală de piele cronică, non-contagioasă, care se caracterizează prin apariția unor leziuni roșii, inflamate și solzoase. Aceste leziuni sunt cunoscute sub numele de plăci psoriazice și pot apărea pe orice parte a corpului, deși cel mai frecvent afectează coatele, genunchii, scalpul și partea inferioară a spatelui. Psoriazisul poate varia în severitate, de la forme ușoare, cu leziuni mici și izolate, până la forme severe, care acoperă o mare parte a suprafeței corporale.

Cauza exactă a psoriazisului nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că implică o combinație de factori genetici și de mediu. Este o afecțiune autoimună, în care sistemul imunitar al organismului atacă greșit celulele sănătoase, determinând o creștere accelerată a celulelor pielii. Factori precum stresul, infecțiile, anumite medicamente și expunerea la temperaturi extreme pot agrava simptomele.

Psoriazisul poate afecta nu doar aspectul pielii, ci și starea generală de sănătate. Persoanele cu psoriazis pot dezvolta artrită psoriazică, boli cardiovasculare, diabet, afecțiuni hepatice, dar și complicații asociate cu tratamentul.

Studii științifice din ultimii ani au arătat că persoanele cu psoriazis sever au o morbiditate și mortalitate de cauză cardiovasculară crescută. Cu toate acestea, au existat cercetări limitate asupra mecanismelor specifice care stau la baza acestui risc crescut. O analiză de dată recentă a arătat că psoriazisul sever este asociat cu un risc cardiovascular crescut, care poate fi independent de factorii de risc tradiționali.

Recomandările Experților DOC

Legătura dintre psoriazis și disfuncția microvasculară coronariană

S-a demonstrat în mai multe rânduri că persoanele cu psoriazis au un risc mai mare de boli cardiovasculare. Însă, în ultimii ani, s-a acordat mai multă atenție și microcirculației, iar disfuncția microcirculației coronariene s-a dovedit a fi un predictor de boli cardiovasculare. O analiză publicată în Journal of Investigative Dermatology a demonstrat că disfuncția microvasculară coronariană vine cu un prognostic cardiovascular nefavorabil atât în populația generală, cât și la pacienții cu psoriazis.

Oamenii de știință au evaluat prevalența și predictorii disfuncției microcirculației coronariene într-o cohortă mare de pacienți cu psoriazis fără boală cardiovasculară clinică. Un total de 503 de pacienți cu psoriazis au fost înrolați și au fost supuși ecocardiografiei Doppler transtoracice pentru a li se evalua microcirculația coronariană.

Dintre aceștia, 55 au fost excluși din analize din cauza lipsei datelor. Dintre cei 448 de pacienți rămași din acest studiu, 31,5% au prezentat disfuncție a microcirculației coronariene. De asemenea, scorul PASI (utilizat pentru evaluarea severității psoriazisului), prezența artritei psoriazice și a hipertensiunii arteriale au fost asociate în mod independent cu disfuncția microcirculației coronariene.

O creștere de un punct a scorului PASI și de un an a duratei psoriazisului au fost asociate cu un risc crescut de disfuncție a microcirculației coronariene cu 5,8% și, respectiv, 4,6%. Astfel, spun cercetătorii, microcirculația coronariană poate reprezenta un loc extracutanat implicat în leziunea mediată imun a psoriazisului, ceea ce înseamnă că medicii ar trebui să caute activ semne ale disfuncției microcirculației coronariene la pacienții cu psoriazis sever.

Mai multe despre disfuncția microvasculară coronariană

Disfuncția microvasculară coronariană este o afecțiune în care există disfuncții la nivelul vaselor de sânge mici care alimentează inima, fără a exista o obstrucție semnificativă în arterele mari coronariene. Această condiție poate provoca ischemie miocardică (insuficiență de aprovizionare cu sânge a inimii) și simptome asemănătoare anginei pectorale (dureri în piept, presiune sau disconfort).

Deși angina pectorală clasică este adesea asociată cu blocarea arterelor coronariene majore, disfuncția microvasculară coronariană implică vasele de sânge mai mici, precum arteriolele și capilarele coronariene. Din cauza dimensiunilor reduse ale acestor vase de sânge, este adesea dificil de identificat problemele lor cu tehnicile de imagistică convenționale.

Principalele caracteristici ale disfuncției coronariene microvasculare includ:

Dureri în piept

Pacienții cu disfuncție microvasculară coronariană se pot confrunta cu dureri în piept sau disconfort similar cu cel al anginei pectorale. Aceste simptome pot apărea în timpul efortului fizic sau al stresului și pot fi declanșate și de situații emoționale.

Rezistență la tratament

Afecțiunea poate fi dificil de diagnosticat și tratat, deoarece simptomele sale pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni cardiace. De asemenea, poate fi rezistentă la tratamentul standard pentru angina pectorală.

Teste de funcție coronariană

Diagnosticul de disfuncție microvasculară coronariană implică adesea utilizarea de teste specializate pentru evaluarea funcției coronariene microvasculare, cum ar fi testele de stres cardiac sau rezonanța magnetică nucleară (RMN).

Factori de risc

Factorii de risc pentru disfuncția microvasculară coronariană pot include hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sindromul metabolic și bolile autoimune.

Tratamentul disfuncției coronariene microvasculare poate include medicamente pentru controlul simptomelor, precum nitrații sau blocantele canalelor de calciu, precum și schimbări ale stilului de viață, cum ar fi gestionarea stresului și exercițiile fizice moderate. Este important să se efectueze o evaluare medicală completă pentru a determina ce tratamente sunt cele mai potrivite în fiecare caz specific.

Mai multe despre psoriazisul sever

Psoriazisul sever este o formă avansată a psoriazisului, o boală cronică de piele caracterizată prin apariția de plăci roșii și solzoase pe suprafața pielii. Psoriazisul sever poate afecta semnificativ calitatea vieții pacientului și poate necesita un tratament mai intensiv.

Caracteristicile psoriazisului sever pot include:

Plăci extinse

Plăcile de psoriazis sunt zone de piele îngroșată, roșie și acoperite cu solzi argintii sau albicioși. În formele severe, aceste plăci pot acoperi o mare parte a corpului, inclusiv zonele delicate, precum palmele, tălpile și unghiile.

Prurit intens

Mâncărimea puternică este adesea asociată cu psoriazisul sever și poate cauza disconfort semnificativ. Mâncărimea poate fi atât de intensă încât afectează somnul și calitatea vieții de zi cu zi a persoanei afectate.

Durere și sensibilitate

În psoriazisul sever, plăcile pot deveni dureroase și sensibile. Această durere poate fi mai pronunțată în cazul zonelor în care pielea este mai groasă sau în cazul unghiilor afectate.

Complicații sistemice

Uneori, psoriazisul sever poate fi asociat cu complicații sistemice, cum ar fi artrita psoriazică, o afecțiune inflamatorie a articulațiilor.

Tratamentul pentru psoriazisul sever poate varia în funcție de gravitatea simptomelor și de răspunsul la tratament. Unele opțiuni de tratament includ:

Medicamente topice - creme sau unguente cu corticosteroizi pot fi utilizate pentru a reduce inflamația și mâncărimea.
Fototerapie - expunerea controlată la lumină ultravioletă sub supravegherea unui medic poate fi eficientă în tratamentul psoriazisului.
Medicamente sistemice - pentru cazurile severe, medicamentele orale sau injectabile care afectează sistemul imunitar pot fi prescrise pentru a controla reacțiile inflamatorii.
Terapii biologice - acestea sunt medicamente care influențează direct sistemul imunitar pentru a controla simptomele psoriazisului sever.

Cum se scade riscul de boli cardiovasculare și de disfuncție microvasculară coronariană?

Reducerea riscului cardiovascular implică adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc.

Consumă o varietate de fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase și limitează aportul de grăsimi saturate și trans, sare și zahăr adăugat.
Menținerea unei greutăți sănătoase contribuie la reducerea riscului de boli cardiovasculare. Acest lucru se obține printr-o alimentație hrănitoare și cu o cantitate adecvată de calorii, dar și prin activitate fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, înotul, mersul pe bicicletă și multe altele. Un adult ar trebui să facă cel puțin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână.
Fumatul este un important factor de risc pentru boli cardiovasculare, deci renunțarea la acest obicei nociv aduce beneficii imediate pentru sănătatea inimii și vaselor de sânge.
Limitarea consumului de alcool este, de asemenea, importantă pentru a scădea riscul de boli cardiovasculare și de disfuncție microvasculară coronariană. Acest lucru înseamnă nu mai mult de o băutură pe zi pentru femei și până la cel mult două băuturi pe zi pentru bărbați.
Monitorizează regulat tensiunea arterială și urmează recomandările medicului pentru a o menține în limite normale.
Dacă ai diabet, monitorizează constant nivelul glicemiei și urmează tratamentul și recomandările medicale pentru a controla cât mai bine boala.
Gestionarea stresului contează, de asemenea. Pentru a reduce nivelul de stres, te ajută atât activitățile fizice, cât și alte măsuri precum aromaterapia, lectura sau întâlnirile cu persoane dragi.
Ai grijă la nivelul colesterolului - fă-ți analize de sânge o dată pe an sau la recomandarea medicului și, dacă valorile sunt prea mari, respectă indicațiile medicului pentru normalizarea acestora (poate fi nevoie doar de schimbări în alimentație și mișcare sau poate fi nevoie și de adminsitrarea unor medicamente).
Controalele medicale regulate pentru a monitoriza starea de sănătate și pentru a identifica factorii de risc sunt necesare pentru prevenirea bolilor și tratarea lor promptă în cazul în care s-au instalat.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Merck Manual - Psoriasis
https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/psoriasis-and-scaling-diseases/psoriasis
American Heart Association - Coronary Microvascular Disease (MVD)
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/angina-chest-pain/coronary-microvascular-disease-mvd
Pub Med - Coronary Microvascular Dysfunction in Asymptomatic Patients with Severe Psoriasis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37739764/
Studiul „Coronary Microvascular Dysfunction in Asymptomatic Patients with Severe Psoriasis”, apărut în J Invest Dermatol. 2023 Oct;143(10):1929-1936.e2. doi: 10.1016/j.jid.2023.02.037, autori: Stefano Piaserico et al.
NCBI - Comorbidity in Adult Psoriasis: Considerations for the Clinician
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9196664/
Studiul „Comorbidity in Adult Psoriasis: Considerations for the Clinician”, apărut în Psoriasis (Auckl). 2022; 12: 139–150. Published online 2022 Jun 10. doi: 10.2147/PTT.S328572, autori: Christine Daugaard et al.