O stare de spirit bună pe termen lung contribuie la păstrarea funcției cognitive (studiu)

O stare de spirit bună poate păstra mai mult timp funcția cognitivă, reducând factorii de risc precum inflamația din corp și scăzând riscul de boală Alzheimer.

Se preconizează că până la 152 de milioane de oameni din întreaga lume vor trăi cu boala Alzheimer până în anul 2050. Până în prezent nu există medicamente care să aibă un impact pozitiv substanțial asupra prevenirii sau inversării declinului cognitiv, dar un număr tot mai mare de dovezi constată că orientarea către un stil de viață sănătos și controlul factorilor de risc cardiovascular au un efect benefic asupra performanței cognitive generale. 

O analiză¹ apărută în Journal of Alzheimer's Disease a examinat cercetările despre „fitness-ul spiritual”, un nou concept în medicină care se concentrează pe bunăstarea psihologică și spirituală și se pare că Kirtan Kriya, o practică meditativă simplă de 12 minute, poate reduce factorii de risc pentru boala Alzheimer.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Echipa de cercetare afirmă că punctul cheie al acestei analize este că asumarea unui angajament față de un stil de viață adecvat longevității creierului, incluzând acest fitness spiritual, este o modalitate extrem de importantă pentru îmbătrânirea mai sănătoasă. Cercetătorii speră că această analiză va inspira oamenii de știință, medici și pacienții să îmbrățișeze acest nou concept de fitness spiritual și să-l facă parte din fiecare program pentru prevenirea dizabilității cognitive.

O stare bună de spirit și scăderea riscului de boală Alzheimer

Cercetările arată că implicarea religioasă și spirituală poate păstra funcția cognitivă pe măsură ce îmbătrânim. Autorii observă că astăzi, spiritualitatea este adesea experimentată în afara contextului unei religii organizate și poate fi parte a fiecărei religii sau separată de aceasta. Fitness-ul spiritual este o nouă dimensiune în prevenirea bolii Alzheimer. Modul în care starea de spirit influențează funcția și cunoașterea creierului este important. 

De exemplu, bunăstarea psihică poate reduce inflamația, bolile cardiovasculare și dizabilitățile. În mod semnificativ, persoanele care au un scor ridicat la un indicator numit „scop în viață”, o componentă a bunăstării psihice, au de 2,4 ori mai multe șanse să nu dezvolte boala Alzheimer față de persoanele care au un scor scăzut pentru acest indicator.

Într-un alt studiu, participanții care au avut un scor mare legat de acest indicator au demonstrat o funcție cognitivă mai bună; în plus, acest scor mare părea că îi protejează pe cei care aveau anumite boli de agravarea lor.

Stresul și gestionarea stresului sunt subiecte prea puțin discutate în prevenirea bolii Alzheimer, totuși, autorii subliniază că există suficiente dovezi că efectele fizice, psihice și emoționale ale stresului pot crește riscul de Alzheimer. Printre modalitățile de a gestiona stresul și de a susține funcția cognitivă se numără excursiile în natură, întâlnirile cu persoane dragi, rezolvarea de cuvinte încrucișate, administrarea unor suplimente alimentare care conțin ulei de pește de mare adâncime (545 mg de Omega 3), complexul de vitamine B, biotină, luteină, zeaxantină. Un alt mod de a gestiona stresul și de a îmbunătăți starea de spirit este și meditația.

Ce efecte benefice pentru sănătate are Kirtan Kriya?

Kirtan Kriya este o meditație de 12 minute care implică patru sunete, respirație și mișcări repetitive ale degetelor. Are multiple efecte documentate asupra stresului, cum ar fi îmbunătățirea somnului, scăderea simptomelor depresiei și creșterea stării de bine. De asemenea, s-a constatat că sporește fluxul sangvin către zonele creierului implicate în reglarea cognitivă și emoțională și crește volumul substanței cenușii la persoanele care o practică pe termen lung, ceea ce poate încetini îmbătrânirea creierului. 

Cercetările efectuate pe indivizi sănătoși, îngrijitori și la pacienți cu declin cognitiv au constatat că această practică îmbunătățește cunoașterea, încetinește pierderea memoriei și sporește dispoziția bună.

Relația generală dintre capacitatea spirituală și sănătatea fizică și mentală a unei persoane este un subiect de investigație în domeniul emergent de studiu numit neuroteologie. Lucrările timpurii s-au concentrat pe dezvoltarea de modele privind zonele creierului influențate prin practici spirituale precum meditația sau rugăciunea.

În ultimii 20 de ani, a existat o creștere extinsă a neuroimagisticii și a altor studii fiziologice care evaluează efectul meditației, al practicilor spirituale și al experiențelor mistice. Un studiu de neuroimagistică a meditației Kirtan Kriya a constatat efecte pozitive pe termen lung asupra creierului, în timpul meditației și ulterior.

Oamenii de știință concluzionează că atenuarea efectelor biochimice negative extinse ale stresului prin practici de meditație, în paralel cu crearea unor niveluri sporite de fitness spiritual, poate contribui la scăderea riscului de boală Alzheimer. Schimbările mici în rutina zilnică pot face diferența în prevenirea acestei afecțiuni.

Cum se poate practica meditația Kirtan Kriya?

În sanscrită, un „kirtan” este un cântec, iar „kriya” se referă la un set specific de mișcări. În tradiția orientală, kriya sunt folosite pentru a ajuta la echilibrarea corpului, minții și emoțiilor pentru a avea o stare generală cât mai bună.

Această meditație este considerată un fel de exercițiu de canto, deoarece implică un fel de cântare a sunetelor, „Saa, Taa, Naa, Maa” împreună cu mișcări repetitive ale degetelor (numite „mudre”). Această practică nereligioasă poate fi adaptată la mai multe lungimi, dar practicarea ei timp de doar 12 minute pe zi s-a dovedit că reduce nivelul de stres și crește activitatea în zonele creierului care au legătură cu memoria.

Fundația pentru Cercetare și Prevenire a Bolii Alzheimer consideră că diferitele părți ale meditației Kirtan Kriya sunt vitale și recomandă respectarea lor pentru a profita pe deplin de beneficiile exercițiului:

  • Repetă sunetele (sau mantra) „Saa, Taa, Naa, Maa” în timp ce stai cu coloana vertebrală dreaptă și cu ochii închiși. Când spui „Saa”, atinge degetul mare de arătător; când spui „Taa”, atinge degetul mare de cel mijlociu; când spui „Naa”, atinge degetul mare de inelar, iar când spui „Maa”, atinge degetul mare de degetul mic.
  • Cu fiecare silabă, imaginează-ți sunetul care pătrunde prin vârful capului și apoi iese din cap prin mijlocul frunții. Repetă aceste sunete timp de două minute cu voce normală.
  • În următoarele două minute, repetă sunetele în șoaptă.
  • În următoarele patru minute, repetă sunetele în tăcere, în mintea ta.
  • După ce ai repetat sunetele în tăcere, spune-le din nou în șoaptă, apoi din nou cu voce normală (așa îți ies în total 12 minute de meditație).
  • Pentru a ieși din exercițiu, inspiră foarte adânc, întinde mâinile deasupra capului și apoi coboară-le încet în timp ce expiri.

Dacă simți că acest tip de meditație nu este pentru tine, alte metode de reducere a stresului, precum respirația profundă, ascultarea muzicii și alte tipuri de meditație pot fi benefice pentru sănătatea ta și pentru reducerea riscului de Alzheimer.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
IOS Press - Spiritual Fitness: A New Dimension in Alzheimer’s Disease Prevention
https://content.iospress.com/articles/journal-of-alzheimers-disease/jad201433
1. Studiul „Spiritual Fitness: A New Dimension in Alzheimer's Disease Prevention”, apărut în Journal of Alzheimer's Disease (2021). DOI: 10.3233/JAD-201433, autori: Dharma Singh Khalsa et al.
Alzheimer Research and Prevention Foundation - Practice the 12-minute yoga meditation exercise
https://alzheimersprevention.org/research/kirtan-kriya-yoga-exercise/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0