Boala Alzheimer: ce diferențe apar în creierul bolnavilor?

Creierul este un organ extrem de dinamic și flexibil, iar schimbările în funcționarea sa pot varia pe parcursul vieții unei persoane. O parte a creierului intră în declin mai repede începând cu vârsta de 30 de ani, au descoperit cercetătorii de la Universitatea din Oslo, iar aceste modificări ale creierului sunt accelerate la persoanele cu boala Alzheimer.

Creierul uman trece prin cele mai rapide și semnificative schimbări în primii ani de viață și continuă să se dezvolte și să se adapteze pe măsură ce copiii cresc și intră în adolescență și ajung apoi la maturitate. Odată cu înaintarea în vârstă, creierul va experimenta, însă, schimbări structurale și funcționale. Pierderea neuronală este normală, dar poate fi mai accentuată în anumite zone ale creierului. 

Pot apărea și modificări în funcționarea cognitivă, cum ar fi scăderea memoriei și a vitezei de procesare a informațiilor. Boala Alzheimer este o afecțiune cerebrală progresivă, caracterizată prin modificări ale creierului care duc la pierderea neuronilor și a conexiunilor acestora. Acestea și alte schimbări afectează capacitatea unei persoane de a-și aminti și de a gândi și, în cele din urmă, de a duce o viață independentă.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Cortexul și boala Alzheimer

Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin ce cauzează boala Alzheimer la majoritatea oamenilor. Cauzele includ probabil o combinație de modificări legate de vârstă care au loc în creier, împreună cu factori genetici, de mediu și de stil de viață. Importanța oricăruia dintre acești factori în creșterea sau scăderea riscului de boală Alzheimer poate diferi de la o persoană la alta.

Cercetătorii de la Universitatea din Oslo au fost interesați în mod specific de cortexul cerebral, deoarece subțierea acestei părți a creierului a fost corelată cu declinul cognitiv și cu boala Alzheimer. Stratul cel mai exterior al creierului - o foaie subțire de „substanță cenușie”, cortexul este esențial pentru funcționarea cognitivă de ordin superior, cum ar fi memoria.

Partea stângă și dreaptă a cortexului nu sunt la fel de groase în creierele mai tinere, un fenomen numit „ asimetrie corticală”. Asimetria este un lucru aparent bun, deoarece permite creierului să funcționeze optim, pentru că lobul stâng și cel drept sunt specializate pentru a face lucrări ușor diferite. Pe măsură ce îmbătrânim, cortexul se micșorează și provoacă treptat declinul cognitiv, care este o parte normală a îmbătrânirii.

Până acum, oamenii de știință au crezut că partea stângă și cea dreaptă ale cortexului se subțiau în același ritm, dar studiul de față arată că partea creierului care era mai groasă la vârsta de 20 de ani se deteriorează mai repede.

Partea mai subțire de cortex, asociată cu boala Alzheimer

Echipa care a demarat studiul, care face parte dintr-un consorțiu internațional de cercetători dedicați analizei creierului numit LifeFrain, a măsurat grosimea tuturor zonelor cortexului folosind scanări ale creierului de la peste 2600 de oameni sănătoși din Europa și SUA și de la o serie de participanți cu demență din Australia.

Cercetătorii au descoperit că asimetria corticală se pierde pe măsură ce îmbătrânim, demonstrând că cele două părți ale creierului se deteriorează la ritmuri diferite. În exact aceleași regiuni ale creierului ca și în cazul îmbătrânirii normale, au descoperit că partea stângă a creierului se micșorează mai repede când e vorba de boala Alzheimer.

Oamenii de știință spun că este prea devreme pentru a trage o concluzie fermă, dar asimetria corticală ar putea fi utilizată ca marker pentru a detecta modificările timpurii ale creierului în boala Alzheimer,  despre care se crede că apar înainte ca simptomele cognitive să înceapă să se observe.

Subțierea creierului începe de timpuriu în viață

Pierderea asimetriei a apărut la o vârstă similară la majoritatea participanților (după vârsta de 30 de ani) și a continuat pe parcursul vieții, cu un declin accelerat în jurul vârstei de 60 de ani. Pierderea asimetriei corticale are loc treptat pe durata vieții, lucru care s-a observat cu o consistență remarcabilă în toate probele, spun cercetătorii. Aceștia subliniază că unele modificari ale creierului asociate bolii Alzheimer pot avea loc pe perioade prelungite de-a lungul vieții, posibil de ordinul a zeci de ani, și pot prezenta suprapunere mare cu cele care apar treptat în timpul îmbătrânirii normale.

Cercetătorii au folosit în această analiză o abordare „longitudinală”, ceea ce înseamnă că au putut analiza scanările cerebrale ale oamenilor în mai multe momente de-a lungul vieții, ceea ce conferă credibilitate rezultatelor.

Cum se poate păstra creierul sănătos de-a lungul vieții?

Oamenii de știință spun că nu există un singur remediu miraculos pentru problemele de memorie sau alte modificări ale creierului care apar odată cu îmbătrânirea, însă o combinație de factori sociali și obiceiuri sănătoase pot contribui la păstrarea funcției creierului pentru mai mult timp. Iată câteva îndrumări:

Exercițiu fizic regulat

S-a demonstrat că exercițiul fizic zilnic previne sau amână riscul de boală Alzheimer și alte tipuri de demență. Chiar și 20-30 de minute pe zi pot face diferența. Pentru a-ți păstra creierul sănătos mai multă vreme, găsește-ți forme de mișcare pe care să le poți practica mai des și fără să simți că faci eforturi prea mari (deci, dacă mergi la o sală de fitness sau de înot, de exemplu, nu alege una prea departe de casă ori de muncă, pentru că îți va fi greu să te ții de programul de sport dacă pierzi prea mult timp pe drum).

Evitarea fumatului

Fumatul afectează toate organele, inclusiv creierul, dar renunțarea la acest viciu îmbunătățește șansele de păstrare a funcției cerebrale mai sănătoase în viitor, chiar dacă ai fumat mai mulți ani. Pentru că nu e ușor să renunți la fumat dacă ești dependent de țigări, nu te descuraja, ci vorbește cu medicul de familie și întreabă-l ce îți poate prescrie ca să îți fie mai ușor să scapi de acest obicei nociv.

Menținerea sănătății cardiovasculare

Un creier sănătos necesită un sistem cardiovascular bun. Dacă ai tensiune arterială crescută, colesterol mărit, diabet, urmează recomandările medicului pentru a-ți îmbunătăți situația. Acesta îți va recomanda în primă fază schimbări în stilul de viață, cum ar fi limitarea combinației de zahăr, grăsimi și făină albă, un consum mai mare de legume și fructe proaspete și creșterea activității fizice, alături de medicația necesară.

Limitarea consumului de zahăr și dulciuri

Glicemia mai mare decât cea normală, chiar dacă nu ai încă diabet, poate crește riscul de demență. Dacă la analize afli că ai glicemia prea mare, obișnuiește-te să consumi mai puține alimente foarte îndulcite, cum ar fi băuturile răcoritoare, prăjiturile și bomboanele și lasă deoparte pâinea albă (alege să consumi câteva felii de pâine integrală, în schimb). În cafea sau în ceai pune un îndulcitor natural, fără calorii sau cu cât mai puține, pe care îl poți folosi și pentru a-ți prepara deserturi mai sănătoase.

Păstrarea acuității mintale

Jocurile de societate și puzzle-urile sunt excelente pentru creier, la fel învățarea și repetarea unor informații noi (o limbă străină, un instrument muzical, un program de calculator etc.), dar ia în considerare și activitățile de voluntariat, participările la evenimente comunitare și socializarea cu oamenii dragi. Toate aceste sunt exerciții bune pentru creier, care îl ajută să rămână „în formă” pentru mai multă vreme.

Atenția acordată administrării de medicamente

Multe persoane obișnuiesc să ia medicamente fără prescripție medicală fără să mai ceară sfatul medicului, ceea ce este în regulă dacă citești cu atenție și respecți indicațiile din prospectul medicamentelor (de exemplu, în caz de răceală, iei paracetamol, dar acesta poate da hepatotoxicitate dacă te supradozezi, așa că e extrem de important să nu iei mai mult decât trebuie). Sfatul nostru este să eviți automedicația exagerată, iar dacă ți se prescriu anumite tratamente medicamentoase, respectă instrucțiunile medicului, nu lua mai puțin sau mai mult, și nu întrerupe tratamentul fără acordul acestuia.

Limitarea consumului de alcool

Alcoolul are un efect mai puternic asupra corpului nostru pe măsură ce îmbătrânim, deci e bine să fii conștient de limite. Dacă nu obișnuiești să bei alcool deloc, e cel mai bine, dar dacă bei, atunci fii atent la cantități: se recomandă să nu se bea mai mult de o porție pe zi dacă ești femeie și nu mai mult de două porții dacă ești bărbat.

Prevenirea căderilor

Căderile pot provoca leziuni la nivelul capului, oase rupte sau alte vătămări care declanșează pierderea treptată sau bruscă a funcției mentale. Pentru a evita căderea, e bine să faci regulat exerciții de echilibru și forță și să porți încălțări cu tălpi aderente. Dacă obișnuiești să mergi cu bicicleta sau să schiezi, de exemplu, poartă o cască de protecție.

Minimizarea stresului

Hormonii secretați atunci când ești stresat au un efect mai puternic asupra creierului, așa că e bine să înveți cum să faci față anxietății și tensiunilor inerente care apar în viață. O metodă bună de combatere a stresului este activitatea fizică intensă.

Obținerea unui somn bun

Somnul inadecvat este legat de o gândire mai lentă și de riscul crescut de demență. Ideal este să dormi 7-8 ore pe noapte, sau măcar nu mai puțin de 6, iar dacă nu reușești sub nicio formă, să ceri sfatul medicului de familie.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Harvard Healt Publishing - 6 simple steps to keep your mind sharp at any age
https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/6-simple-steps-to-keep-your-mind-sharp-at-any-age
Nature Communications - Asymmetric thinning of the cerebral cortex across the adult lifespan is accelerated in Alzheimer’s disease
https://www.nature.com/articles/s41467-021-21057-y
Studiul „Asymmetric thinning of the cerebral cortex across the adult lifespan is accelerated in Alzheimer's disease”, apărut în Nature Communications (2021). DOI: 10.1038/s41467-021-21057-y, autori: James M. Roe et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0