Microangiopatia cerebrala - de ce se dezvolta

Microangiopatia cerebrală este o boală care provoacă infarcte cerebrale multiple, deoarece afectează fluxul sangvin. Apare cu precădere la vârstnici și în special dacă aceștia sunt hipertensivi.

Microangiopatia cerebrală este cunoscută sub mai multe denumiri, printre care boala materiei (substanței) albe cerebrale sau leucoaraioză. Această afecțiune semnalează deteriorarea țesutului cerebral profund, cauzată de îmbătrânire. Acest țesut conține milioane de fibre nervoase sau axoni, care conectează părți ale creierului și coloana vertebrală și le semnalează nervilor să comunice unii cu alții. Mielina este cea care protejează aceste fibre și dă culoarea materiei albe.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Acest tip de țesut cerebral ne ajută să gândim rapid, să mergem în linie dreaptă și să ne menținem poziția bipedă. Când se îmbolnăvește, mielina cedează, iar semnalele care ne ajută să facem toate aceste lucruri nu mai pot ajunge la destinație. Astfel, corpul nu mai funcționează cum ar trebui.

Microangiopatia cerebrală afectează cu precădere persoanele vârstnice. Este important de menționat că leucoaraioza este un factor de risc semnificativ al accidentului vascular cerebral ischemic, precum și al tulburărilor neurologice și cognitive. Iar studiile mai vechi arată că există o legătură între microangiopatia cerebrală și riscul de accident vascular cerebral și demență. Potrivit unei analize a șase studii prospective mari, persoanele cu leziuni ale materiei albe au un risc mai mare de a fi diagnosticați cu această afecțiune decât cei sănătoși.

Leucoaraioza poate duce la complicații foarte grave, atât în faza acută a unui accident vascular cerebral (AVC), cât și după AVC, și este un factor de risc independent de AVC recurent. Partea bună este că există metode prin care această afecțiune se poate preveni. De asemenea, este reversibilă urmând anumiți pași.

Ce este microangiopatia cerebrală

Microangiopatia cerebrală este un termen care acoperă o varietate de anomalii legate de vasele mici de sânge din creier. Pentru că mare parte din țesutul cerebral se vede la RMN ca fiind alb, aceste anomalii poartă numele de modificări ale materiei albe. Printre ele se numără infarctele lacunare (mici accidente vasculare), hiperintensități ale substanței albe și microsângerările cerebrale.

Microangiopatia cerebrală cauzează până la 45% dintre cazurile diagnosticate de demență și reprezintă aproximativ 20% dintre toate accidentele vasculare cerebrale la nivel mondial, 25% din accidentele vasculare cerebrale ischemice (sau lacunare), dintre care aproximativ 20% lasă sechele grave.

Din ce cauze apare microangiopatia cerebrală

Multe afecțiuni, toxine sau anumite leziuni pot provoca schimbări ale substanței albe. Specialiștii sunt de părere că motivele apariției acestei boli sunt similare cu cele care cauzează bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale:

Hipertensiune pe termen lung
Inflamație a vaselor de sânge
Fumat

Chiar dacă hipertensiunea arterială este considerată principalul factor de risc, există și alți factori de risc care pot favoriza apariția acestor leziuni. De altfel, este important de menționat că odată cu înaintarea în vârstă, arterele își pierd elasticitatea din cauza acumulării de plăci aterosclerotice, amiloid și hialinizare, ceea ce duce la ischemie.

Unele studii mai vechi au identificat o asociere între leucoaraioză și depresie sau tulburări de dispoziție, precum și dizabilitate la persoanele în vârstă. Totuși, este important de știut că unele forme ale microangiopatiei cerebrale, cum ar fi bolile neurodegenerative, pot debuta în timpul copilăriei.

Leucoaraioza este, de asemenea, considerată un factor de risc independent de deces la persoanele cu tulburări vasculare. De altfel, este bine de știut că leucoaraioza crește riscul de accident vascular cerebral și infarct miocardic și prezice complicații ale accidentului vascular cerebral, cum ar fi epilepsia, pneumonia în faza acută a accidentului vascular cerebral și traumatisme din pricina căderilor din cauza deficitelor motorii.

Se presupune că hipoxia-ischemia joacă un rol în etiologia leucoaraiozei; cu toate acestea specialiștii nu știu dacă asta este o cauză primară sau secundară, adică dacă scăderea fluxului sangvin este cauza sau efectul leziunii celulelor nervoase.

O altă ipoteză a specialiștilor se concentrează pe defalcarea barierei hematoencefalice și disfuncția endotelială. Deteriorarea barierei hematoencefalice este reflectată de prezența proteinelor plasmatice precum IgG, complement și fibrinogen la pacienții cu leucoaraioză. Astfel, se presupune că leziunile creierului se datorează efectelor toxice ale proteinelor din sânge asupra celulelor nervoase.

Cert este că femeile sunt cele mai afectate de leucoaraioză. Alte cauze ale apariției microangiopatiei cerebrale sunt:

Diabetul
Hipercolesterolemia
Boala Parkinson
Un istoric de accident vascular cerebral.

De altfel, studii mai vechi au arătat că vârsta este mai puternic asociată cu leucoaraioza decât alți factori de risc cardiovascular, iar severitatea aterosclerozei carotide reflectă severitatea leziunilor materiei albe. O rigiditate crescută a arterelor mici la pacienții cu boala Alzheimer sau demență vasculară sugerează o relație cauzală între microangiopatia cerebrală și acestă afecțiune.

Etiologie microangiopatie cerebrală

Există mai multe tipuri etiopatogene ale microangiopatiei cerebrale, precum: arterioloscleroza (boală care apare odată cu înaintarea în vârstă);

angiopatie amiloidă cerebrală (sporadică sau ereditară)
boli ereditare/genetice ale vaselor mici, altele decât angiopatia amiloidă cerebrală, cum ar fi boala Fabry sau vasculopatie retiniană cu leucoencefalopatie cerebrală
boli inflamatorii și mediate imunologic ale vaselor mici (vasculita SNC)
colagenoza venoasă
alte boli ale vaselor mici, cum ar fi: angiopatie postradiere și degenerarea microvaselor non-amiloide în boala Alzheimer

Care sunt simptomele microangiopatiei cerebrale

Gradul de severitate a simptomelor tinde să se coreleze cu forma bolii observată în urma examenului imagistic (ușoară, moderată sau severă). Totuși, mulți dintre vârstnicii diagnosticați cu această afecțiune nu au deloc simptome.

În urma unui RMN se pot observa modificările morfologice, precum mici infarcte subcorticale (lacunare), hemoragii, spații perivasculare și modificări difuze ale substanței albe.

Microangiopatia cerebrală moderată și severă este asociată cu simptome precum:

Tulburări cognitive (dificultăți de învățare și de reținere a informațiilor recente)
Proces de gândire încetinit
Dificultăți la mers și la menținerea echilibrului
Accidente vasculare cerebrale
Depresie
Demență vasculară și alte tipuri de demență (de exemplu, boala Alzheimer)
Pierderi de urină.

Cum se diagnostichează microangiopatia cerebrală

Progresele făcute în ceea ce privește imagistica medicală au făcut materia albă mai ușor de identificat. Un RMN, care practic face fotografii în interiorul creierului, poate arăta orice neregulă. Modificările substanței albe apar ca niște suprafețe de un alb strălucitor (hiperintensitate) pe testul RMN. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) rămâne investigația principală în diagnosticarea acestei afecțiuni, întrucât are sensibilitate și specificitate mai ridicate pentru detectarea modificărilor patologice.

Fiziopatologia leziunilor în care este implicată materia albă se face în funcție de zona implicată, adică substanța albă periventriculară sau profundă (subcorticală). Leucoaraioza se prezintă sub forma unor leziuni multiple punctuate sau confluente, dar mai des ca infarcte incomplete și este frecvent întâlnită la vârstnicii și la subiecții cu migrenă.

Leziuni periventriculare ale substanței albe

Modificările substanței albe periventriculare (la 3-13 mm de la suprafața ventriculară) sunt considerate a fi determinate hemodinamic mai degrabă decât de microangiopatia cerebrală. Aceste modificări sunt un predictor al infarctelor hidrografice mai ales atunci când se află de-a lungul coarnelor posterioare și sunt corelate cu stenoza arterei carotide.

Este de remarcat faptul că modificările substanței albe juxtaventriculare (<3 mm de la suprafața ventriculară), cum ar fi ependimita granulară, nu apar din pricina microangiopatiei cerebrale, ci reprezintă mai degrabă scurgeri de lichid cefalorahidian din cauza perturbării ependimului.

Leziuni profunde și subcorticale ale substanței albe

Modificările substanței albe profunde (>13 mm de la suprafața ventriculară, >4 mm de la joncțiunea corticomedulară) sunt considerate a fi cauzate de lipohialinoză (boala care afectează arterele cerebrale mici), adică de arterioscleroză incompletă. Aceste modificări sunt un predictor al infarctelor lacunare. Pentru ca medicul să elimine alte cauze și să poată pune un diagnostic precis, e posibil ca pacientul să aibă nevoie de mai multe teste.

Cum se tratează microangiopatia cerebrală

Până în prezent nu s-a descoperit un tratament specific pentru această problemă de sănătate. Scopul este tratarea cauzelor care au dus la apariția microangiopatiei cerebrale și încetinirea progresiei bolii. Se pot prescrie, de exemplu, medicamente care să scadă tensiunea arterială și colesterolul.

Cum se poate preveni microangiopatia cerebrală

Experții încă încearcă să găsească răspunsuri la această întrebare. În general, aceștia recomandă ca medicii curanți să ia în considerare tratarea factorilor de risc. În majoritatea cazurilor, acest lucru înseamnă detectarea și tratarea factorilor de risc corespunzători unui accident vascular cerebral (hipertensiune, hipercolesterolemie, hiperglicemie, obezitate, boală renală cronică, apnee de somn, fumat, lipsa exercițiului fizic).

Studiile efectuate până în prezent despre tratarea hipertensiunii pentru a preveni progresia modificărilor materiei albe au avut rezultate contradictorii. Se pare că tratarea hipertensiunii poate încetini progresia schimbărilor la nivelul creierului în cazul anumitor vârstnici. Însă tratamentul poate să fie mai puțin eficient la persoanele cu vârste de peste 80 de ani sau care au deja microangiopatie cerebrală în formă severă. Cu alte cuvinte, cea mai bună cale de prevenire și de încetinire a acestei boli este tratarea hipertensiunii și a altor factori de risc la vârste mai tinere:
- Ținerea glicemiei sub control și respectarea recomandărilor medicului în caz de diabet
- Consumul redus de sare și grăsimi
- Menținerea colesterolului în limite normale
- Practicarea unor exerciții fizice de intensitate moderată câteva zile pe săptămână
- Evitarea fumatului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Better Health While Aging - Cerebral Small Vessel Disease: What to Know & What to Do
https://betterhealthwhileaging.net/cerebral-small-vessel-disease/
BMC Neurology – Causes and consequences of cerebral small vessel disease
https://bmcneurol.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2377-11-29
National Library of Medicine - White matter disease as a biomarker for long-term cerebrovascular disease and dementia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3964019/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...