Lipsa de magneziu: care sunt simptomele?

Cauzele deficitului de magneziu variază, de la aportul alimentar inadecvat la pierderea de magneziu din organism. Care sunt simptomele acestei carențe?

Carența de magneziu, cunoscută și sub numele de hipomagnezemie, este o problemă de sănătate adesea trecută cu vederea, care poate să apară din mai multe motive. Problemele de sănătate asociate cu lipsa de magneziu includ diabetul, diareea cronică și boala celiacă.

Simptomele lipsei de magneziu

O carență de magneziu poate fi anunțată de mai multe simptome, cum ar fi crampele musculare, oboseala freceventă și un ritm cardiac neregulat.

Crampe musculare

Zvâcnirile mușchilor și crampele musculare sunt semne ale lipsei de magneziu, în cele mai grave cazuri, persoana afectată trecând inclusiv prin convulsii¹. Oamenii de știință cred că aceste simptome sunt cauzate de un flux mai mare de calciu în celulele nervoase, care hiperstimulează nervii musculari.

Deși suplimentele cu magneziu pot atenua aceste probleme musculare la persoanele cu deficit, o analiză a concluzionat că aceste suplimente nu sunt un tratament eficient pentru crampele musculare la adulții în vârstă. Pentru alte grupuri de vârstă sunt necesare studii suplimentare.

E bine de știut că zvâcnirile musculare involuntare pot avea și alte cauze, cum ar fi stresul sau un aport prea mare de cofeină. Ele pot fi, de asemenea, un efect secundar al unor medicamente sau un simptom al unei boli neurologice, cum ar fi neuromiotonia sau boala neuronilor motori.

Tulburări mentale

Tulburările mentale sunt o altă posibilă consecință a lipsei de magneziu. Acestea includ apatia, care se caracterizează prin amorțeală mentală sau lipsă de emoții, iar o carență gravă poate duce chiar la delir și comă. În plus, studiile observaționale au asociat nivelurile scăzute de magneziu cu un risc crescut de depresie². 

Oamenii de știință au speculat, de asemenea, că lipsa de magneziu ar putea contribui la manifestarea anxietății, dar lipsesc dovezile directe. Pe scurt, se pare că lipsa de magneziu poate provoca anumite disfuncții nervoase și poate agrava problemele mentale cu care se confruntă unele persoane.

Osteoporoză

Osteoporoza este o tulburare caracterizată prin oase slabe și un risc crescut de fracturi osoase. Riscul de apariție a osteoporozei este influențat de numeroși factori, cum ar fi bătrânețea, lipsa exercițiilor fizice și un aport slab de vitaminele D și K.

Și lipsa de magneziu este un factor de risc pentru osteoporoză (ar putea slăbi oasele). Studiile efectuate la șobolani confirmă faptul că epuizarea dietetică a magneziului duce la diminuarea masei osoase. Deși nu s-au făcut astfel de experimente la oameni, studiile au asociat aportul slab de magneziu cu densitatea minerală osoasă mai mică.

Oboseală și slăbiciune musculară

Oboseala, o afecțiune caracterizată prin epuizare fizică sau mentală ori slăbiciune, este un alt simptom al lipsei de magneziu. Este adevărat că toată lumea are perioade de oboseală, ceea ce este normal, dar situația se îmbunătățește cu odihnă. Însă oboseala severă sau persistentă poate fi un semn al unei probleme de sănătate.

Deoarece oboseala este un simptom nespecific, cauza sa este imposibil de identificat dacă nu este însoțită de alte simptome. Un alt semn mai specific al lipsei de magneziu este slăbiciunea musculară, cunoscută și sub numele de miastenie. Oamenii de știință cred că slăbiciunea este cauzată de pierderea de potasiu din celulele musculare, o afecțiune asociată cu deficitul de magneziu.

Hipertensiune arterială

Studii efectuate pe animale arată că lipsa de magneziu poate crește tensiunea arterială, care este un factor de risc puternic pentru bolile de inimă³. Deși lipsesc dovezile directe la om, mai multe studii observaționale sugerează că nivelurile scăzute de magneziu sau un aport alimentar slab pot crește tensiunea arterială. 

Cele mai puternice dovezi ale beneficiilor magneziului provin din studii controlate. Mai multe recenzii au ajuns la concluzia că suplimentele de magneziu pot reduce tensiunea arterială, în special la adulții cu hipertensiune. 

Ritm cardiac neregulat

Printre cele mai grave simptome ale lipsei de magneziu se numără aritmia cardiacă sau bătăile neregulate ale inimii. În majoritatea cazurilor, simptomele aritmiei sunt ușoare, iar de multe ori nu apar deloc. Cu toate acestea, unii oameni se pot confrunta cu palpitații cardiace, adică pauze între bătăile inimii.

Alte simptome posibile ale aritmiei includ amețeli, dificultăți de respirație, dureri în piept sau leșin. În cele mai severe cazuri, aritmia poate crește riscul de accident vascular cerebral sau de insuficiență cardiacă.

Oamenii de știință cred că un dezechilibru al nivelurilor de potasiu în interiorul și în exteriorul celulelor musculare ale inimii poate fi de vină, o afecțiune asociată cu deficitul de magneziu. Unii pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă și aritmie s-au dovedit a avea niveluri mai mici de magneziu decât persoanele sănătoase. Tratarea acestor pacienți cu injecții cu magneziu le-a îmbunătățit semnificativ funcția cardiacă. Suplimentele cu magneziu pot reduce, de asemenea, simptomele la unii pacienți cu aritmie.

Ce surse alimentare de magneziu există?

Mulți oameni nu ajung la doza zilnică recomandată pentru aportul de magneziu (aproximativ 310 mg pentru femei și 400 mg pentru bărbați), există o mulțime de alimente bogate în acest mineral dintre care să alegi. Se găsește pe scară largă atât în vegetale, cât și în alimentele de origine animală. Cele mai bogate surse de magneziu sunt semințele și nucile, dar cerealele integrale, fasolea și legumele verzi cu frunze (spanac, kale etc.) sunt, de asemenea, surse relativ bogate.

Unele dintre cele mai bune surse de magneziu conțin, la 100 de grame, următoarele cantități de magneziu:

  • Migdale: 270 mg;
  • Semințe de dovleac: 262 mg;
  • Ciocolată neagră: 176 mg;
  • Arahide: 168 mg;
  • Fasole neagră fiartă: 60 mg.

Alte surse bune includ semințele de in, semințele de floarea-soarelui, semințele de chia, cacaua, cafeaua, nucile de caju, alunele de pădure și ovăzul. Magneziul este, de asemenea, adăugat în multe cereale pentru micul dejun și în alte alimente procesate.

Dacă ai o tulburare de sănătate care provoacă o pierdere de magneziu din organism, cum ar fi diabetul, ar trebui să te asiguri că mănânci multe alimente bogate în magneziu sau că iei suplimente alimentare cu magneziu (de obicei, vei găsi magneziul în combinație cu vitamina B6, care ajută la absorbție). Dacă ai simptome care par să indice o lipsă de magneziu, e bine să-ți faci analize de sânge.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Pub Med - Hypomagnesemia: a clinical perspective
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24966690/
1. Studiul „Hypomagnesemia: a clinical perspective”, apărut în Int J Nephrol Renovasc Dis. 2014 Jun 9;7:219-30. doi: 10.2147/IJNRD.S42054. eCollection 2014, autori: Phuong-Chi T Pham et al.
Hypomagnesaemia linked to depression: a systematic review and meta-analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25827510/
2. Studiul „Hypomagnesaemia linked to depression: a systematic review and meta-analysis”, apărut în Intern Med J. 2015 Apr;45(4):436-40. doi: 10.1111/imj.12682, autori: W. Cheungpasitporn et al.
Pub Med - Effect of magnesium deficiency on blood pressure and mechanical properties of rat carotid artery
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10334795/
3. Studiul „Effect of magnesium deficiency on blood pressure and mechanical properties of rat carotid artery”, apărut în Hypertension. 1999 May;33(5):1105-10. doi: 10.1161/01.hyp.33.5.1105, autori: P. Laurant et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0