Magneziu: Rolul sau in Organism & Simptome Deficit

1. Despre Magneziu

  a) Informatii generale despre magneziu
  b) Proprietatile magneziului
  c) Rolul magneziului in organism
  d) Surse de magneziu pentru organism
  e) Unde este depozitat magneziul in organism

2. Deficitul de magneziu
  a) Cauze ale deficitului de magneziu
  b) Influenta agriculturii moderne asupra cantitatii de magneziu din alimente
  c) Simptomele deficitului de magneziu
  d) Diagnosticarea deficitului de magneziu
  e) Riscurile deficitului de magneziu si afectiunile asociate

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

3) Administrarea magneziului

Rolul magneziului in organism

Despre Magneziu

Magneziul este unul dintre cele mai importante minerale din corpul nostru. El este implicat in peste 600 de reactii celulare, incepand de la producerea ADN-ului si pana la contributia pe care o are in contractia muschilor. In ciuda importantei sale, majoritatea adultilor nu beneficiaza de doza zilnica recomandata de magneziu, avand o carenta in aceasta privinta. De multe ori, adultii nu stiu ca au un deficit de magneziu decat in momentul in care acest mineral ajunge la niveluri extrem de scazute in organism.

Informatii generale despre magneziu

Magneziul joaca un rol important in peste 300 de reactii enzimatice in interiorul corpului uman, inclusiv in metabolismul alimentelor, in sinteza acizilor grasi si a proteinelor, cat si in transmiterea impulsurilor nervoase. Corpul uman contine aproximativ 25 grame de magneziu, dintre care 50-60% reprezinta cantitatea care este stocata in sistemul osos. Restul de magneziu este prezent in muschi, in tesuturile moi si in lichidele organismului.

Ce informatii esentiale trebuie sa retinem despre magneziu:

• Este vital pentru buna functionare a sute de enzime.

• Consumul adecvat de magneziu ar putea reduce simptomele premenstruale.

• Semintele de floarea-soarelui, migdalele si crevetii sunt unele dintre alimentele care au mari cantitati de magneziu.

• Suplimentele cu magneziu pot interactiona cu diferite medicamente, asa ca cel mai bine este sa discuti cu medicul tau inainte de a lua astfel de suplimente.

Proprietatile magneziului

Una dintre principalele proprietati ale magneziului este faptul ca actioneaza ca un cofactor sau "molecula de ajutor" in reactiile biochimice efectuate in mod continuu de enzime. De fapt, magneziul este implicat in peste 600 de reactii in corpul nostru, inclusiv in:

• Crearea de energie: o proprietate a magneziului este ca acest mineral ajuta la transformarea alimentelor in energie;

• Formarea proteinelor: o alta proprietate a magneziului este ca el ajuta la crearea noilor proteine din aminoacizi;

• Mentinerea genelor in stare buna: magneziul ajuta la crearea si repararea ADN-ului si ARN-ului;

• Miscarile muschilor: magneziul este o parte importanta din contractia si relaxarea muschilor;

• Reglarea sistemului nervos: magneziul ajuta la reglarea neurotransmitatorilor, care trimit semnalele prin intermediul creierului si al sistemului nervos.

Din pacate, studiile sugereaza ca aproximativ 50% dintre oamenii din SUA si din Europa nu isi iau din alimentatie suficient magneziu, asa ca au mai putin decat doza zilnica recomandata pentru acest mineral.

Rolul magneziului in organism

Magneziul indeplineste foarte multe roluri in organism, incepand de la buna functionare a muschilor si pana la ceea ce se intampla in metabolism. Un rol important este legat de faptul ca stimuleaza absorbtia mineralelor. El ajuta corpul sa absoarba minerale importante, precum calciul, potasiul, fosforul si sodiul, cat si sa absoarba vitamine esentiale.

Rolul magneziului in transmiterea semnalelor de la nervi la muschi

Magneziul indeplineste un rol important in functionarea muschilor si a nervilor, inclusiv in actiunea muschiului inimii (miocardului), spun expertii. Sa nu uitam ca magneziul este un mineral important pentru sanatatea optima. El indeplineste o paleta vasta de functii biologice, printre care si activarea muschilor si a nervilor.

El este de ajutor in transmiterea semnalelor de la nervi la muschi. Totodata, magneziul regleaza neurotransmitatorii din organismul nostru, care sunt responsabili pentru calmarea corpului si a mintii, prin transmiterea semnalelor prin tot sistemul nervos. El ajuta la activarea si mentinerea functiei nervoase si, totodata, contracareaza efectele negative ale excesului de calciu asupra muschilor si nervilor.

Rolul magneziului in distributia mineralelor si nutrientilor in organism

Este important sa mentii un echilibru optim intre magneziu, calciu, vitamina K2 si vitamina D, spun specialistii. Lipsa unui echilibru intre acesti nutrienti este motivul pentru care suplimentele cu calciu au ajuns sa fie asociate cu un risc crescut de infarct miocardic si de accident vascular cerebral (AVC) si motivul pentru care unii oameni se confrunta cu toxicitate cauzata de vitamina D.

Asa ca trebuie sa retii ca daca iei oricare dintre urmatoarele: magneziu, calciu, vitamina D3 sau vitamina K2, trebuie sa le iei pe toate celelalte in considerare, deoarece toti acesti nutrienti functioneaza intr-o sinergie, intr-o armonie unul cu celalalt.

Eliberarea adrenalinei

S-a descoperit, dupa numeroase studii, ca indivizii cu anxietate au niveluri mai scazute de magneziu in organism, lucru care poate fi asociat cu faptul ca deficienta de magneziu cauzeaza eliberarea adrenalinei in corp. Suplimentele cu magneziu reduc eliberarea adrenalinei si efectele "hormonilor stresului" asupra inimii, ceea ce este o masura indirecta a efectelor acestui mineral asupra creierului.

Mineralizarea oaselor

Magneziul este important pentru formarea oaselor. El ajuta la asimilarea calciului in oase si joaca un rol in activarea vitaminei D in rinichi. Vitamina D este, de asemenea, esentiala pentru oase sanatoase. Aportul optim de magneziu este asociat cu o densitate osoasa mai mare si cu un risc mai mic de osteoporoza la femei, dupa menopauza. Un alt rol important, tot in ceea ce priveste mineralizarea oaselor, este cel legat de absorbtia calciului.

Sa nu uitam ca magneziul si calciul sunt importante pentru mentinerea sanatatii oaselor si in prevenirea osteoporozei. Fara magneziu, un aport mare de calciu poate creste riscul de calcificare arteriala si de boala cardiovasculara, precum si riscul de formare a pietrelor la rinichi.

Activarea enzimelor in procesul de metabolism

Magneziul are un rol in ceea ce priveste metabolismul carbohidratilor. Magneziul ar putea influenta raspunsul insulinei din corpul nostru si ar putea ajuta la controlul cantitatii de glucoza din sange prin intermediul rolului sau in metabolismul carbohidratilor. Astfel, cresterea cantitatii de magneziu prin dieta ar putea ajuta la reducerea riscului de diabet de tip 2, potrivit unui studiu din ianuarie 2004, pubicat in revista "Diabetes Care".

De asemenea, magneziul se gaseste in 300 de enzime diferite din corpul nostru, care sunt, printre altele, responsabile si de procesul de metabolism si de reglarea nivelului de glucoza din sange.

Regleaza coagularea sangelui

Magneziul este un mineral esential in multe functii ale corpului uman, iar una dintre acestea este legata de faptul ca pune la punct cheagurile de sange. Cheagurile sau trombii sunt particule de sange care se aduna pentru a forma un "dop" care inhiba sangerarea si care incurajeaza vindecarea. De prezenta magneziului beneficiaza vasele de sange (si implicit sanatatea lor), prin faptul ca echilibreaza nivelul de calciu din organism.

Raportul dintre calciu si magneziu este important, deoarece in timp ce calciul este responsabil de formarea cheagurilor de sange (are rol in coagularea sangelui), magneziul este cel responsabil pentru sfarsitul lor. Astfel, cand exista un raport optim intre calciu si magneziu, formarea si distrugerea trombilor (cheagurilor de sange) se face intr-un mod sanatos.

Mentinerea unui echilibru intre calciu si magneziu impiedica formarea patologica a cheagurilor de sange, tocmai pentru ca cel care incurajeaza formarea cheagurilor de sange este calciul, iar magneziul incurajeaza distrugerea cheagurilor.

Rolul purificator al magneziului

Magneziul este necesar pentru detoxifierea celulelor. Nevoia unor astfel de sisteme functionale cu rol de detoxifiere in corp este foarte importanta, deoarece mineralele precum calciul se pot acumula in interiorul celulelor, de exemplu, pe cand deficienta de magneziu face ca celulele sa isi piarda capacitatea de a mentine concentratii normale ale mineralelor si, prin urmare, celulele vor suferi de pe urma efectelor toxice.

Asa ca magneziul se afla pe lista celor mai bune suplimente pentru a purifica organismul si pentru a elimina toxinele din corp. Magneziul stimuleaza activitatea celulara, astfel incat toxinele sunt eliberate in fluxul sangvin.

Surse de magneziu pentru organism

Aportul crescut de magneziu a fost asociat cu multe beneficii pentru sanatate, cum ar fi: un risc mai scazut de boala cardiovasculara, mai putine migrene, reducerea simptomelor depresiei si imbunatatirea valorilor tensiunii arteriale si ale glucozei din sange, cat si imbunatatirea calitatii somnului.

Alimente cu un continut bogat de magneziu

Putini oameni "bifeaza", intr-adevar, necesarul zilnic recomandat de magneziu, insa chiar si atunci cand carenta de magneziu este greu de depistat (pentru ca, de multe ori, o trecem cu vederea), trebuie sa retinem ca acest mineral se gaseste in cantitati mari in multe alimente delicioase:

• semintele de dovleac

• spanacul fiert

• sfecla elvetiana (mangold) fiarta

• fasole neagra boabe fiarta

• seminte de in

• frunze de sfecla fierte

• migdale

• caju

• ciocolata neagra

• avocado

• tofu (branza de soia)

• bananele

• legumele frunzoase, precum varza kale, spanacul, varietatile de varza fara capatana, frunzele de nap

• unele tipuri de peste gras, precum somonul, macroul si halibutul

• numeroase tipuri de nuci: migdale, caju, nuci braziliene

• leguminoase de diferite tipuri: linte, fasole boabe, naut, mazare si boabe de soia

• seminte de diverse tipuri, inclusiv de in, dovleac si chia

• cerealele integrale: grau, fulgii de ovaz, orzul, precum si pseudo-cerealele (hrisca si quinoa).

Suplimente naturale cu magneziu

Daca nu reusesti sa intrunesti necesarul zilnic recomandat de magneziu doar din alimentele pe care le mananci, ia in considerare ideea de a apela la suplimente naturale cu magneziu. Acestea sunt foarte raspandite si sunt bine tolerate de organismul uman. Suplimentele care sunt bine absorbite sunt cele cu glicinat de magneziu, gluconat de magneziu si citrat de magneziu.

Evita sa iei magneziu impreuna cu zinc, deoarece acesta poate reduce absorbtia. Cere sfatul medicului tau inainte de a apela la suplimentele cu magneziu, pentru ca el este in masura sa iti recomande cele mai bune variante, in functie de nevoile organismului tau.

Totodata, este important sa discuti cu medicul tau inainte de a lua magneziu, deoarece mineralul acesta poate sa interactioneze cu medicamentele prescrise pentru hipertensiunea arteriala, cu antibioticele sau cu diureticele.

Unde este depozitat magneziul in organism

Magneziul este al patrulea pe lista celor mai abundente minerale din corpul uman. El joaca mai multe roluri importante in ceea ce priveste sanatatea corpului, cat si cea a creierului. In plus, are multe proprietati benefice. El este implicat in sute de reactii biochimice din corpul nostru. Aproape 60% din cantitatea de magneziu din corp se gaseste in oase, iar restul se afla in muschi, in tesuturile moi si in lichide, inclusiv in sange. De fapt, fiecare celula din corpul nostru contine magneziu si are nevoie de acest mineral pentru a functiona la parametri optimi.

Deficitul de magneziu

Nevoia administrarii suplimentelor cu magneziu este justificata in cazul persoanelor care sufera de o carenta (un deficit) al acestui mineral care ajunge, la un moment dat, sa existe in concentratii foarte mici in organism. Mergi la medic daca te confrunti cu simptomele deficitului de magneziu, pentru ca el este cel mai in masura sa iti recomande suplimente in functie de nevoile organismului tau.

Cauze ale deficitului de magneziu

Deficitul de magneziu este rar, insa el poate afecta persoanele varstnice. Deficitul de magneziu poate sa rezulte in urma consumului excesiv de alcool, din cauza unor afectiuni medicale, cum ar fi tulburarile gastrointestinale si in urma folosirii anumitor clase de medicamene.

Pierderile renale

Din cauze precum diabetul sau dependenta de alcool, rinichii unui pacient vor elimina mai multa urina, iar asta inseamna ca pacientul pierde cantitati mai mari de magneziu pe aceasta cale.

Afectiunile gastrointestinale

Potrivit specialistilor, unele afectiuni gastrointestinale precum boala celiaca, boala Crohn si diareea cronica pot impiedica absorbtia magneziului in organism sau pot avea drept rezultat o crestere a pierderilor de magneziu.

Diabetul de tip 2

Concentratiile prea mari de glucoza in sange (glicemia mare) pot face ca rinichii pacientului sa elimine mai multa urina. Acest lucru, de asemenea, cauzeaza o pierdere de magneziu.

Aportul insuficient de magneziu

La persoanele varstnice, absorbtia magneziului tinde sa scada odata cu inaintarea in varsta. In plus, adultii varstnici adeseori mananca mai putine alimente bogate in magneziu, astfel ca un deficit poate sa apara pe fondul unui aport insuficient al acestui mineral, tocmai pentru ca dieta este prea saraca in nutrienti.

Fumatul

Fumatul poate sa iti afecteze pofta de mancare, iar daca mananci din ce in ce mai putine alimente, organismul tau va avea parte de tot mai putini nutrienti. In acelasi timp, fumatul poate reduce absorbtia magneziului, tocmai din cauza impactului pe care il are asupra digestiei tale. Un studiu publicat in 2016 in IOSR "Journal Of Pharmacy" a analizat atat nivelurile de fier, cat si pe cele de magneziu din sangele fumatorilor.

Studiul a aratat ca nivelurile de magneziu erau mult mai reduse in cazul persoanelor fumatoare, dar in acelasi timp s-a constatat ca valorile magneziului erau semnificativ reduse cand oamenii fumau mai mult de 15 tigari pe zi.

Stresul

Magneziul este esential pentru ca ajuta organismul sa functioneze in mod corespunzator, insa stresul nu face decat sa ne goleasca rezervele de magneziu. Problema este ca stresul creste cantitatea de magneziu pe care o pierdem din corpul nostru (prin urina), ducand astfel la un deficit de magneziu.

Alte cauze ale deficitului de magneziu

Deficitul de magneziu este legat de rezistenta la insulina, de sindromul metabolic, de boala cardiaca coronariana (numita si cardiopatia ischemica) si de osteoporoza. Carenta de magneziu poate duce la un nivel scazut de calciu sau un nivel scazut de potasiu in sangele pacientului. Folosirea diureticelor poate, uneori, sa duca la pierderea unor minerale precum potasiul, calciul si magneziul.

Influenta agriculturii moderne asupra cantitatii de magneziu din alimente

Daca te intrebi de ce este deficitul de magneziu o problema atat de comuna in zilele noastre, trebuie sa retii ca sunt cativa factori care joaca un rol in scaderea concentratiei de magneziu din alimentele din farfuriile noastre. Unul dintre acesti factori este solul "secatuit" de nutrienti. Acest sol mult prea sarac in nutrienti este cel care scade cantitatea de magneziu prezent in culturile noastre, sub influenta agriculturii moderne, sunt de parere specialistii.

Simptomele deficitului de magneziu

Simptomele deficitului de magneziu includ:

• pierderea poftei de mancare

• greata si varsaturi

• oboseala si slabiciune.

Simptomele mai avansate ale deficitului de magneziu includ:

• senzatia de amorteala si de furnicaturi in membre

• crampele musculare

• crizele convulsive

• schimbari ale personalitatii

• modificari ale ritmului cardiac si spasme ale muschiului inimii.

Un deficit de magneziu poate provoca simptome semnificative, iar unele dintre cele mai usor de observat sunt:

• hipertensiunea si boala cardiovasculara

• afectarea si deteriorarea rinichilor si ficatului

• anumite procese deficitare din corp, care pot duce la dureri de cap (migrene), scleroza multipla, glaucom sau boala Alzheimer

• deficiente nutritionale, inclusiv carenta de vitamina K, deficitul de vitamina B1, de calciu si de potasiu

• sindromul picioarelor nelinistite

• agravarea simptomelor sindromului premenstrual

• tulburari de comportament si schimbari de dispozitie

• insomnie si probleme legate de somn

• osteoporoza

• infectii bacteriene recurente sau infectii fungice care tot reapar, din cauza unui sistem imunitar defectuos

• carii dentare

• crampe musculare si slabiciune musculara

• impotenta

• eclampsie si preeclampsie.

Deficitul de magneziu (cunoscut si ca hipomagnezemie) este, de cele mai multe ori, o problema de sanatate trecuta cu vederea. In unele cazuri, deficitul poate fi subdiagnosticat, deoarece semnele evidente ale unei carente nu apar decat atunci cand magneziul ajunge la valori extrem de scazute. De aceea, este bine sa mergi la medic pentru a identifica din timp o deficienta de magneziu.

Diagnosticarea deficitului de magneziu

Medicul tau va diagnostica deficitul de magneziu (hipomagnezemia) pe baza unui examen fizic, pe baza simptomelor, istoricului medical si in baza unui test de sange. Analiza de sange pentru nivelul de magneziu seric nu iti va spune cantitatea de magneziu pe care corpul tau o are depozitata/stocata in oasele si in tesuturile musculare, dar ea inca este o unealta utila pentru ca ii indica medicului tau daca ai sau nu hipomagnezemie.

Totodata, medicul tau va verifica si valorile calciului (calciu seric se numeste analiza) si potasiului (potasiu seric e numele analizei) din sange. O valoare normala a magneziului seric (in sange) este cuprinsa intre 1,8 si 2,2 miligrame pe decilitru (mg/dL). Magneziul seric sub 1,8 mg/dL este considerat un nivel scazut. O valoare sub 1,25 mg/dL a magneziului seric este considerata hipomagnezemie foarte grava.

Riscurile deficitului de magneziu si afectiunile asociate

Daca hipomagnezemia si cauza ei de la baza raman netratate, pot sa se dezvolte valori foarte scazute ale magneziului. Hipomagnezemia severa poate avea complicatii care pun viata pacientului in pericol, precum:

• crizele convulsive

• aritmiile cardiace

• spasmul arterial coronarian

• moarte subita.

Afectiuni ale sistemului nervos

Un deficit de magneziu in organism poate duce la numeroase afectiuni ale sistemului nervos. De exemplu, intr-un raport publicat in 2012 in "Journal of Neuropharmacology", cand soarecii de laborator au ajuns sa sufere de deficit de magneziu, ei au avut comportamente asociate cu o anxietate sporita, in comparatie cu rozatoarele carora li s-au dat suplimente cu magneziu. Tulburari mintale sunt o alta consecinta posibila a deficitului de magneziu; ele includ apatia (lipsa emotiilor), un risc crescut de depresie, anxietate, uneori delir sau chiar coma.

Afectiuni ale sistemului respirator

Astmul poate sa apara pe fondul deficitului acestui mineral. Deficitul de magneziu este uneori observat in cazul pacientilor cu o forma severa de astm, o boala respiratorie grva. In plus, valorile de magneziu tind sa fie mai scazute in cazul persoanelor cu astm decat in cazul indivizilor sanatosi.

Afectiuni ale sistemului muscular

Unele dintre cele mai importante simptome ale deficitului de magneziu in organism sunt crampele musculare si spasmele musculare. Uneori si tremurul este un semn al deficitului de magneziu, iar in cazuri mai grave, deficitul poate cauza crize sau convulsii.

Afectiuni ale sistemului digestiv

Tocmai prin faptul ca magneziul ne ajuta in cazul digestiei, prin faptul ca amelioreaza constipatia, un deficit al acestui mineral poate crea probleme. Magneziul ajuta muschii sa se relaxeze in interiorul tractului digestiv, inclusiv peretii intestinelor, care controleaza nevoia de a merge la baie. Deoarece magneziul ajuta la o buna digestie, cand apare o carenta de magneziu pot sa apara si unele afectiuni ale sistemului digestiv, cum este constipatia.

Afectiuni ale sistemului circulator

Hipertensiune arteriala este o afectiune asociata cu deficitul de magneziu. Studiile efectuate pe animale arata ca deficitul de magneziu poate creste tensiunea arteriala (presiunea pe care sangele o exercita in interiorul vaselor de sange) si poate incuraja dezvoltarea hipertensiunii arteriale, care este un puternic factor de risc pentru bolile cardiovasculare.

Osteoporoza

Osteoporoza reprezinta si ea un risc al deficitului de magneziu. Boala aceasta este caracterizata de oase foarte slabite si de un risc crescut de fracturi. Retine, asadar, ca un factor de risc pentru osteoporoza este si deficitul de magneziu.

Litiaza renala

Expertii de peste hotare spun ca un consum mai mare de magneziu este in mod semnificativ asociat cu un risc mai mic de formare a pietrelor la rinichi (asa cum mai este numita litiaza renala sau calculii renali). Magneziul are un impact favorabil asupra oxalatului de calciu care determina formarea calculilor ("pietrelor").

Oboseala cronica

Oboseala cronica si slabiciunea musculara reprezinta si ele riscuri ale carentei de magneziu. Oboseala (o conditie caracterizata de extenuarea fizica si mintala sau de slabiciune) este un simptom important al deficitului de magneziu. Un semn mai clar al carentei de magneziu este slabiciunea musculara (cunoscuta si ca miastenie).

Scaderea rezistentei la stres

Din cauza deficitului de magneziu, organismul nostru inregistreaza o scadere a rezistentei la stres. Sa nu uitam ca deficitul de magneziu ne sporeste raspunsul in fata stresului, iar astfel suntem blocati intr-un cerc vicios: ne simtim stresati, eliminam magneziu prin urina, reactionam la si mai mult stres din viata noastra si pierdem si mai mult magneziu si tot asa.

Potrivit studiilor realizate pe soareci, deficitul de magneziu a cauzat o crestere in productia hormonului cortizol in creierul soarecilor, mai precis prin activarea unei parti a creierului care controleaza raspunsurile la stres si la anxietate.

Administrarea magneziului

Magneziul este unul dintre macromineralele esentiale pentru buna functionare a corpului nostru. Aceste minerale de care avem nevoie trebuie consumate in cantitati relativ mari, cel putin 100 mg pe zi. Un aport adecvat de magneziu (prin dieta sau prin administrarea suplimentelor) te poate ajuta sa previi problemele de la nivelul sistemului osos, sistemului cardiovascular, diabetul.

Necesarul zilnic de magneziu

Doza zilnica recomandata de magneziu depinde de varsta si de sex. Expertii de peste hotare recomanda urmatoarele cantitati de magneziu:

• De la nastere pana la 6 luni: 30 mg/zi

• De la 7 la 12 luni: 75 mg/zi

• De la 1 la 3 ani: 80 mg/zi

• De la 4 la 8 ani: 130 mg/zi

• De la 9 la 13 ani: 240 mg/zi

Incepand cu varsta de 14 ani, necesarul zilnic recomandat de magneziu este diferit pentru barbati si pentru femei.

• Persoanele de sex masculin cu varste intre 14 si 18 ani: 410 mg/zi

• Barbatii intre 19 si 30 de ani: 400 mg/zi

• Barbatii intre 31 si 50 de ani 420 mg/zi

• Persoanele de sex feminin cu varste intre 14 si 18 ani: 360 mg/zi

• Femeile intre 19 si 30 de ani: 310 mg/zi

• Femeile intre 31 si 50 de ani: 320 mg/zi

• In timpul sarcinii: 350-400 mg/zi

• In perioada de alaptare: 310-360 mg/zi

• Barbatii de peste 51 de ani: 420 mg/zi

• Femeile de peste 51 de ani: 320 mg/zi

Moduri de administrare a magneziului

Administrarea unui supliment cu magneziu poate sa ajute la cresterea nivelurilor acestui mineral in cazul persoanelor care au un risc mare de deficit de magneziu sau un cazul oamenilor care nu consuma suficiente alimente bogate in magneziu (au o dieta prea saraca in nutrienti).

Oamenii isi iau, de regula, magneziul din alimentatie, insa uneori suplimentele cu acest mineral sunt necesare daca nivelurile de magneziu din organism sunt prea scazute. Pacientii iau magneziul pe cale orala, pentru a preveni deficitul acestui mineral. D

De asemenea, unii oameni aplica magneziul pe piele, pentru a trata ulcerele infectate, furunculul si alte leziuni si pentru a grabi vindecarea. Magneziul mai poate fi folosit si pe post de compresa rece si compresa calda.

Totodata, magneziul este folosit si ca injectie pentru a controla crizele convulsive, este injectat pentru a trata ritmul cardiac neregulat, astmul si alte complicatii ale bolilor pulmonare.

Tipuri de suplimente cu magneziu

Exista multe forme de suplimente cu magneziu disponibile pe piata din tara noastra. Cel mai important lucru pe care trebuie sa il iei in considerare inainte de a te decide in privinta unui supliment este rata de absorbtie sau cat de bine acel supliment este absorbit de corpul tau odata ce l-ai inghitit. Iata o descriere a celor mai comune tipuri de suplimente de magneziu:

1. Gluconatul de magneziu - in studiile pe soareci, aceasta forma s-a dovedit ca are cea mai mare rata de absorbtie (biodisponibilitate), in comparatie cu alte tipuri de suplimente de magneziu.

2. Oxidul de magneziu - are cea mai mare cantitate de magneziu (ca element chimic) per greutate. Cu toate acestea, el este slab absorbit in organism. Studiile au aratat ca oxidul de magneziu este insolubil in apa (nu de dizolva), ceea ce face ca ratele de absorbtie sa fie scazute.

3. Citratul de magneziu - in acest caz, magneziul sub forma de saruri este combinat cu acidul citric; s-a dovedit ca citratul de magneziu este absorbit relativ bine de corpul uman si are o mare solubilitate in apa, ceea ce inseamna ca se amesteca bine cu lichidele. Citratul de magneziu se gaseste sub forma de pilula, dar este in mod frecvent folosit ca laxativ salin, inainte de o interventie chirurgicala majora sau inainte de o colonoscopie.

4. Clorura de magneziu - s-a descoperit ca este bine absorbita in corp. Ea este disponibila si ca ulei, care poate fi aplicat local, insa este nevoie de studii mai aprofundate pentru a intelege pe deplin cat de bine magneziul in aceasta forma este absorbit prin piele.

5. Hidroxidul de magneziu - este folosit in mod frecvent ca laxativ, pentru a trata constipatia si e folosit in unele medicamente antiacide, pentru a trata arsurile la stomac.

6. Aspartatul de magneziu - este o alta forma de supliment de magneziu intalnit in mod frecvent, care este foarte bine absorbit de corpul uman.

7. Glicinatul de magneziu - s-a dovedit ca are o rata de absorbtie relativ buna, cu un efect laxativ mai redus si asta pentru ca substanta este absorbita intr-o zona diferita a intestinului nostru, in comparatie cu multe alte forme ale suplimentelor cu magneziu.

Contraindicatii in administrarea suplimentelor cu magneziu

Expertii americani recomanda sa nu depasim 350 mg de suplimente cu magneziu pe zi. Chiar si asa, mai multe studii au implicat folosirea unor doze zilnice mai mari. Daca iei zilnic un supliment cu magneziu care iti asigura mai mult de 350 mg de substanta, este recomandat sa faci acest lucru doar sub supravegherea medicului tau (doar daca medicul ti-a recomandat sa iei aceasta doza).

Desi toxicitatea magneziului este rara, administrarea anumitor suplimente cu magneziu in doze prea mari poate cauza diaree, acompaniata de greata si de crampe abdominale. Sa nu uitam ca suplimentele cu magneziu pot sa interactioneze cu unele medicamente, inclusiv cu antibioticele si cu diureticele.

Dozele foarte mari de magneziu pot cauza probleme renale, tensiune arteriala scazuta, retentia de urina, greata si varsaturi, depresie si letargie si o pierdere a controlului sistemului nervos central, moartea subita cardiaca si posibil deces.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

O persoana care sufera de o afectiune renala nu ar trebui sa ia suplimente cu magneziu, doar daca medicul sau nu o sfatuieste sa apeleze la astfel de suplimente. Administrarea oricaror suplimente in doze care sunt considerate prea mari poate crea un dezechilibru in privinta altor nutrienti si poate duce la toxicitate. Cel mai bine este sa ceri parerea medicului tau inainte de a lua un supliment cu magneziu, in special in doze mari.

Sursa foto: shutterstock.com

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0