Hirsutismul - excesul de par pe corp: cauze si solutii

Hirsutismul sau hipertricoza este afecțiunea caracterizată de creșterea excesivă a părului facial și corporal la femei, pe zone în care numai bărbații au pilozitate.

Hirsutismul afectează zonele faciale și corporale dependente de androgeni, și anume mustața și barba, părul pubian, fesele și coapsele. Hirsutismul poate fi o problemă care poate afecta stima de sine și poate chiar să ducă la depresie. Vestea bună este că, în afară de creșterea părului în exces, hirsutismul nu este direct asociat cu nicio altă problemă gravă de sănătate.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cauze hirsutism

Există multe cauze care pot fi de vină pentru apariția hirsutismului. Trecem în revistă câteva dintre acestea. Pilozitatea excesivă apare, de regulă, din pricina hiperproducției de androgeni, de origine ovariană sau suprarenală. Hiperandrogenismul de origine tumorală, care este foarte severă, trebuie distins de hiperandrogenismul non-tumoral, care este, de cele mai multe ori, moderat.

Moștenirea genetică

Hirsutismul se poate moșteni genetic, ceea ce înseamnă că dacă mama ta a suferit de această afecțiune, sunt șanse mari să ai și tu această problemă.

Dezechilibrele hormonale

Adesea, această afecțiune este asociată cu un nivel prea mare de hormoni androgeni, specific masculini, care în mod normal ar trebui să se regăsească în cantități reduse în organismul femeii. Se pot dezvolta și alte trăsături masculine, cum ar fi îngroșarea vocii, acnee și creșterea masei musculare, iar menstruația poate înceta (amenoree).

Factori de risc hirsutism

Sindromul ovarelor polichistice

Aproximativ 75% dintre cauzele hirsutismului apar din pricina sindromului ovarului polichistic (PCOS). Acesta afectează între 5% până la 10% dintre femeile active din punct de vedere sexual și între 20% până la 25% dintre adolescente. În acest caz, hirsutismul debutează la pubertate, fiind asociat cu tulburări ale ciclului menstrual, creștere în greutate, dislipidemie, rezistență la insulină, acnee și acanthosis nigricans (pete închise la culoare care apar în pliurile pielii). Pacienta în cauză are spaniomenoree (prelungirea ciclului la peste 35 de zile), oligomenoree (menstruație mai puțin abundentă) și infertilitate. De altfel, persoanele de sex feminin care se confruntă cu această problemă sunt diagnosticate, de regulă, cu hipotiroidism sau cu boli hepatice.

Sindromul Cushing

Expunerea îndelungată la cortizol, cunoscut și sub denumirea de hormon al stresului, poate favoriza instalarea hirsutismului. În acest caz, pacienta se poate confrunta și cu obezitate, mai ales în jurul abdomenului, tensiune arterială crescută, diabet și subțierea pielii.

Anumite medicamente

Unele tratamente medicamentoase folosite pentru endometrioză sau depresie pot favoriza hirsutismul.

Obezitatea

Supraponderalitatea determină creșterea producției de hormoni androgeni, favorizând astfel hirsutismul.

Tumori secretoare de androgeni

Hiperandrogenismul care apare din pricina tumorilor ovariene sau suprarenale este rar. Este responsabil pentru doar 0,2% dintre toate cazurile de hirsutism.

Hiperplazia suprarenală congenitală neclasică (NCAH)

Aceasta reprezintă o tulburare comună, cauzată de un deficit parțial de 21-hidroxilază și reprezintă cea mai comună etiologie suprarenală a hiperandrogenismului. Problema poate să apară după pubertate, manifestându-se prin hirsutism, oligomenoree, acnee, infertilitate, alopecie și amenoree primară.

Complicații hirsutism

Hirsutismul crește riscul de depresie în rândul femeilor. Părul nedorit de pe corp poate cauza o serie de complexe și probleme emoționale femeii, de aceea, ea ar trebui să apeleze la ajutorul medicului pentru tratarea problemei.

Diagnosticare hirsutism

După examinarea fizică și stabilirea diagnosticului de hirsutism, medicul poate face o serie de teste și analize hormonale, astfel încât să identifice prezența hormonilor androgeni în exces, dacă este cazul. Printre acestea se numără:

Analize de sânge

test de testosteron - testosteronul seric poate fi de la normal la crescut în cazul unei patologii benigne precum sindromul ovarelor polichistice, dar este cu siguranță crescut (>200 ng/ml) în cazul unei tumori maligne a glandelor suprarenale sau ovarelor
testul dehidroepiandrosteron-sulfat (DHEA-S) - DHEA-S crescut (>700 μg/dl) indică întotdeauna o cauză suprarenală, benignă sau malignă
determinarea nivelului seric de 17-hidroxiprogesteron - acest marker seric este unic pentru hiperplazia suprarenală congenitală. Măsurarea trebuie făcută între orele 07:00 și 09:00 în faza foliculară timpurie a ciclului menstrual. Nivelurile mai mici de 200 ng/dl exclud boala. Nivelurile ușor crescute între 300 și 1.000 ng/dl necesită un test de stimulare cu ACTH.
testul de stimulare cu ACTH (2x cortizol): acest tip de test măsoară răspunsul glandei suprarenale la hormonul adrenocorticotrop (ACTH). ACTH stimulează glandele suprarenale să elibereze hormonul cortizol. Cosintropina (ACTH sintetică), 250 μg, se administrează intravenos, iar nivelurile de 17-hidroxiprogesteron sunt măsurate înainte și la o oră după injectare. Valorile post-stimulare (>1.000 ng/dl) constituie un diagnostic pozitiv. Determinarea cortizolului în urina din 24 ore se face la femeile cu semne și simptome ale sindromului Cushing.LH/FSH mai mare de 3 indică PCOS. Prolactina ar fi crescută în hiperprolactinemie din cauza bolii hipotalamice sau a unei tumori hipofizare.
TSH seric: Hipotiroidismul hipofizar poate acționa ca un cofactor în hirsutism care provoacă creșterea TSH.

Glandele suprarenale și ovarele trebuie, de asemenea, examinate cu ajutorul unei ecografii, astfel încât să se verifice dacă există chisturi sau formațiuni tumorale. Dacă este nevoie, medicul poate recomanda și o tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) pentru diagnostic.

Medicii care pot diagnostica această afecțiune sunt: medicul generalist, medicul dermatolog, medicul ginecolog și medicul endocrinolog. O echipă alcătuită din acești medici poate oferi cele mai bune soluții pacientei.

Tratament hirsutism

În funcție de cauza depistată sau suspectată a hirsutismului, medicul va stabili tratamentul. Din păcate, nu există leac pentru hirsutism, dar partea bună este că acesta poate fi gestionat. Dacă medicul descoperă că hirsutismul este cauzat de o afecțiune de bază, trebuie tratată această problemă.

Până să ajungă la medic, multe femei recurg la îndepărtarea părului prin diferite metode de epilare, cum ar fi pensarea, raderea și epilarea cu ceară. Chiar dacă sunt metode la îndemână și ieftine, acestea pot să favorizeze apariția durerii, foliculitei, dermatitei iritante sau decolorarea pielii.

Tratament farmacologic

În primă instanță, medicul poate recomanda contracepția orală, întrucât aceasta suprimă producția de androgeni de către ovare. Tratamentul acesta nu este însă indicat femeilor care vor să rămână însărcinate, pentru că împiedică o eventuală sarcină.

Tot pentru hirsutismul cauzat de excesul de hormoni androgeni se recomandă și tratamentul cu antiandrogeni. Acesta e recomandat dacă varianta cu contraceptivele orale nu este eficientă. Finasterida este un antiandrogen sintetic, care nu are activitate estrogenică sau progesteronică. Totuși, este un medicament care nu este indicat persoanelor de sex feminin care se află la vârsta fertilă. Motivul? Poate afecta organele genitale la făt. Un alt medicament recomandat de medici este și flutamida, însă are potențialul de a provoca leziuni hepatice.

Tratamente cosmetice pentru stoparea hirsutismului

Este important de menționat că aceste tratamente despre care am povestit mai sus își fac efectul abia după un an sau doi. Acest lucru se datorează faptului că părul crește, cade și crește din nou în cicluri care durează luni de zile. Iar până atunci, poți apela la câteva tratamente cosmetice. Creșterea părului fin poate fi inhibată prin aplicarea topică zilnică de două ori a eflornitinei. Printre metodele definitive de îndepărtare a părului facial și corporal se numără terapia cu laser și electroliza.

Terapia cu laser

Se potrivește pacientelor cu pielea albă și părul închis la culoare. Epilarea cu laser este cea mai potrivită pentru hirsutismul idiopatic cu niveluri normale de androgeni.

Electroliza

În timpul electrolizei, un mic ac este introdus într-un folicul de păr pentru a furniza o sarcină electrică. Această sarcină distruge firul de păr de la rădăcină. După acest tratament, pacienta se poate confrunta cu o senzație ușoară de usturime și roșeață și sensibilitate pentru câteva zile. În cazul femeilor supraponderale, scăderea în greutate este obligatorie pentru tratarea hirsutismului. Asta pentru că supraponderalitatea contribuie la dezechilibrele hormonale ce sunt responsabile pentru această problemă.

Tratament chirurgical în hirsutism

Excizia chirurgicală este necesară în cazuri foarte grave. Ovariectomia poate fi indicată pentru hiperandrogenismul sever la femeile aflate la menopauză sau perimenopauză.

Soluții la îndemână în caz de hirsutism

Părul facial și corporal pot fi îndepărtate prin următoarele metode:

Prin pensare: penseta este în mod deosebit folosită pentru îndepărtarea firelor de păr nedorite de pe față.
Prin radere: folosirea unui aparat de ras poate rezolva temporar problema părului în exces de pe corp. Totuși, ține cont că această metodă poate provoca iritații ale pielii, cum ar fi erupții cutanate sau foliculită (foliculi de păr inflamați). Foliculita poate fi dureroasă și se vindecă în câteva săptămâni, timp în care nu trebuie să mai apelezi la nicio altă măsură de îndepărtare a părului. Un alt lucru de care ar trebui să ții cont dacă apelezi la această metodă este că raderea părului va face ca firele de păr să se îngroașe și să fie mai aspre la atingere.
Prin epilarea cu ceară (caldă sau rece): spre deosebire de metodele de mai sus, epilarea cu ceară are rezultate ce se mențin mai mult timp – până la 3 săptămâni. Cu ceara se pot epila atât zone de pe față, cât și porțiuni de piele de pe corp.
Cu crema depilatoare: cremele depilatoare distrug firul de păr, făcând îndepărtarea acestuia foarte ușoară. Însă rezultatele nu persistă.

Prevenire hirsutism

Având în vedere că nu întotdeauna sunt depistate cauzele care declanșează hirsutismul, de multe ori acesta nu poate fi prevenit.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - Hirsutism: evaluation and treatment
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2856356/
National Library of Medicine - Hirsutism
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470417/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...

Cât de des trebuie să faci mișcare pentru a te menține în formă?

Nutriție și sport

Medicină alternativă

Simptome și diagnostic

Diferenta dintre artrita psoriazica si artroza (osteoartrita)

Citește mai mult

DE SEZON

Pentru a comenta este nevoie de

Comentarii 0