Hidroxiclorochina, ineficientă în prevenirea bolii COVID-19 la pacienții cu lupus [studiu]

Hidroxiclorochina este un derivat al clorochinei, dar mai puțin toxic și mai bine tolerat de organism, care se recomandă în tratarea artritei reumatoide, a lupusului eritematos sistemic și în prevenirea alergiei solare.

De-a lungul pandemiei de COVID-19, hidroxiclorochina a fost inclusă în mai multe studii clinice pentru profilaxia pre-expunere sau post-expunere a infecției cu SARS-CoV-2, precum și pentru tratarea pacienților cu forme de COVID-19 ușoare, moderate sau severe.

Hidroxiclorochina nu previne și nu tratează boala COVID-19

În prezent, cercetătorii de la Case Western Reserve University din Cleveland, Ohio au făcut mai multă lumină asupra modului în care hidroxiclorochina (HCQ) nu este un posibil mijloc de apărare împotriva bolii COVID-19. Mai exact, au descoperit că HCQ nu este eficientă în prevenirea bolii COVID-19 la pacienții cu lupus și artrită reumatoidă, sugerând faptul că nici pentru populația generală nu poate funcționa ca medicament preventiv eficient. Descoperirile lor au fost publicate recent în jurnalul medical Annals of the Rheumatic Diseases.

Mulți cercetători s-au concentrat asupra pacienților cu lupus eritematos sistemic și poliartrită reumatoidă, deoarece hidroxiclorochina este frecvent administrată acestor persoane. Rapoartele anecdotice din stadiile incipiente ale pandemiei au arătat că acești pacienți nu se îmbolnăveau de COVID-19. 

Anterior, cercetătorii au explorat HCQ în laborator și au descoperit că este eficientă împotriva virusului SARS-CoV-2, pe lângă proprietățile sale antiinflamatorii deja stabilite, astfel încât testarea pe oameni pentru prevenire sau chiar tratament a fost inițial promițătoare. Însă, după finalizarea acestor teste timpurii, alte studii mai recente au arătat că HCQ nu este eficientă în tratarea cazurilor spitalizate cu boala COVID-19 în formă moderată sau severă. Tratamentul cu HCQ la începutul bolii sau pentru cazurile ușoare se află, încă, în curs de examinare.

Oamenii de știință afirmă că studiul¹ de față arată, cu un grad mare de încredere, că hidroxiclorochina este ineficientă ca agent antiviral preventiv la persoanele cu lupus eritematos sistemic și cu poliartrită reumatoidă care iau medicamente care le suprimă sistemul imunitar, ceea ce le face să aibă un risc și mai mare în fața bolilor.

Luând în considerare modul în care a fost structurat studiul, se poate face o presupunere destul de îndreptățită cum că medicamentul nu este eficient în prevenirea bolii COVID-19 la persoanele care nu suferă de aceste afecțiuni, sunt de părere cercetătorii. Nu este neobișnuit ca un medicament să pară promițător în testele de laborator și apoi să se dovedească ineficient în peisajul biologic complex al oamenilor.

Echipa de cercetare de la Case Western Reserve și-a fundamentat analizele pe o bază de date națională destul de mare, extragând date despre pacienți din 36 de sisteme de sănătate, pentru a compila un studiu mult mai amplu decât cele care s-au făcut anterior, analizând pacienții cu lupus eritematos sistemic și/sau poliartrită reumatoidă și rezultatele lor în ceea ce privește sănătatea asociate cu utilizarea hidroxiclorochinei. 

Studiile anterioare au avut mai puțin de 20 de pacienți bolnavi de COVID-19 cu lupus eritematos sistemic sau cu poliartrită reumatoidă. Studiul de față a avut 159 de participanți și a arătat că pacienții cu lupus eritematos sistemic sau cu poliartrită reumatoidă care s-au îmbolnăvit de COVID-19 au fost la fel de susceptibili să ia hidroxiclorochină ca pacienții cu aceste afecțiuni care nu era bolnavi de COVID-19.

Având în vedere că s-au folosit date de la o populație relativ mare de pacienți cu cele două afecțiuni, oamenii de știință sunt de părere că această cercetare se poate bucura de un nivel mare de încredere. Dacă hidroxiclorochina ar fi fost eficientă în prevenire, ar fi existat practic mai puțini pacienți cu lupus sau artrită bolnavi de COVID-19, ceea ce nu este cazul. În concluzie, este puțin probabil ca HCQ să fie un antiviral preventiv eficient pentru vreo persoană.

Deocamdată nu există medicamente și nici vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2

Deși unele tratamente care țin de medicina alopată sau de cea alternativă pot atenua simptomele bolii COVID-19 în formă ușoară, nu s-a demonstrat până acum că există medicamente care să prevină sau să vindece această boală. Cei care tratează simptomele ușoare acasă pot lua acetaminofen pentru a reduce febra, dar acest lucru nu va scurta boala și nici nu va ușura simptomele respiratorii. Deși dovezile științifice nu sunt clare, antiinflamatoarele nesteroidiene nu oferă niciun beneficiu în tratarea bolii COVID-19 și ar trebui evitate.

Pentru cazurile grave de COVID-19, care necesită spitalizare, medicii adaptează tratamentul la fiecare pacient în parte, cu terapii care să susțină capacitatea acestuia de a respira și de a combate infecțiile suplimentare, în timp ce sistemul imunitar al persoanei luptă să combată virusul. 

Unele studii au arătat că remdesivirul a scurtat timpul de recuperare al pacienților bolnavi de COVID-19. Timpul mediu până la recuperare a fost de 11 zile pentru pacienții tratați cu medicamentul, comparativ cu 15 zile pentru cei care au primit placebo. Rezultate susțin, astfel, utilizarea remdesivirului la pacienții spitalizați cu COVID-19, care necesită terapie suplimentară cu oxigen. În plus, rezultatele sugerează și că medicamentul ar putea avea unele beneficii în ceea ce privește supraviețuirea în cazul formelor severe de COVID-19, dar acest lucru nu este sigur.

OMS nu recomandă automedicația cu niciun medicament, inclusiv antibiotice, ca prevenire sau tratament pentru COVID-19. În prezent, există mai multe studii clinice în curs de desfășurare pe diverse medicamente.

De asemenea, în momentul de față se lucrează la diverse vaccinuri împotriva noului coronavirus, dintre care unele au ajuns în ultima fază de testare. Însă dezvoltarea vaccinurilor viabile necesită mai mult timp, deoarece trebuie testate pentru siguranță și eficacitate. Oamenii de știință trebuie să se asigure că vaccinul nu provoacă o reacție adversă care ar putea fi mai gravă decât boala în sine.

E bine de știut că vaccinul antigripal și cel antipneumococic nu vor proteja persoanele care le fac împotriva bolii COVID-19. Se recomandă, însă, ca acestea să fie administrate, pentru a proteja persoanele de bolile pentru care au fost concepute.

 

Citește și:
 

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Annals of Rheumatic Diseases - Response to: ‘Hydroxychloroquine ineffective for COVID-19 prophylaxis in lupus and rheumatoid arthritis’ by Singer et al.
https://ard.bmj.com/content/early/2020/08/05/annrheumdis-2020-218683
1. Studiul „Response to: ‘Hydroxychloroquine ineffective for COVID-19 prophylaxis in lupus and rheumatoid arthritis’ by Singer et al.”, apărut în Annals of the Rheumatic Diseases, 2020; annrheumdis-2020-218683 DOI: 10.1136/annrheumdis-2020-218683, autori: Manuel Francisco Ugarte-Gil et al.
University of Maryland Medical System - Coronavirus Facts: Medicine and Treatment 
https://www.umms.org/coronavirus/what-to-know/treat-covid-at-home/medicine

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0