Exercițiul fizic, puternic recomandat hipertensivilor și diabeticilor
Exercițiul fizic, puternic recomandat hipertensivilor și diabeticilor
Exercițiul fizic, puternic recomandat hipertensivilor și diabeticilor
Tensiunea arterială mare, colesterolul ridicat și diabetul cresc riscul bolilor de inimă. Dar un studiu amplu relevă faptul că la persoanele cu aceste afecțiuni, creșterea nivelului de activitate fizică este asociată cu o probabilitate redusă de evenimente cardiace și mortalitate.
O lucrare prezentată la ESC Preventive Cardiology 2021, un congres științific online al Societății Europene de Cardiologie, sugerează că persoanele care au hipertensiune, colesterol mărit sau diabet pot să-și scadă riscul de evenimente cardiace cu potențial fatal dacă fac mișcare în mod regulat.
Și alte cercetări anterioare au arătat că îmbunătățirile în ceea ce privește exercițiul fizic sunt benefice pentru sănătate. Cu toate acestea, multe studii au fost efectuate pe participanți care făceau parte din populația generală. În studiul de față, oamenii de știință au încercat să afle dacă aceste îmbunătățiri se observă și la persoanele cu factori de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul.
Studiul a inclus 88.320 de persoane din cohorta LifeLines. Participanții au fost supuși unei examinări fizice și au completat chestionare despre istoricul medical și stilul lor de viață, inclusiv în ceea ce privește rutina de exerciții fizice (chestionarele au fost apoi repetate după aproximativ patru ani).
Persoanele înscrise în studiu au fost împărțite în cinci grupuri în funcție de nivelurile de activitate la momentul inițial și la evaluarea de după patru ani: reducere mare a activității fizice, reducere moderată, fără modificări, îmbunătățire moderată și îmbunătățire mare. Participanții au fost urmăriți apoi în medie șapte ani după prima evaluare pentru ca autorii studiului să afle dacă aceștia s-au confruntat cu apariția bolilor cardiovasculare sau dacă au decedat.
Un total de 18.502 (adică 21%) de persoane aveau tensiune arterială crescută, colesterol mărit și / sau diabet la începutul studiului. Vârsta medie a acestui grup a fost de 55 de ani. După ajustarea în funcție de vârstă, sex și activitate fizică inițială, cercetătorii au descoperit că acei participanți cu o îmbunătățire moderată până la mare a activității fizice au avut un risc cu aproximativ 30% mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare sau de a muri în timpul urmăririi, comparativ cu cei care nu și-au schimbat nivelul de activitate.
Restul de 69.808 (79%) participanți nu aveau tensiune arterială crescută, colesterol ridicat sau diabet la începutul studiului. Vârsta medie a acestui grup a fost de 43 de ani. După ajustarea în funcție de vârstă, sex și activitate fizică inițială, cercetătorii au descoperit că acei participanți care și-au redus mult activitatea fizică aveau un risc cu 40% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare sau de a deceda comparativ cu cei care nu și-au schimbat nivelul de activitate.
Potrivit declarațiilor cercetătorilor, studiul sugerează că, pentru a preveni atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale și pentru a crește longevitatea, persoanele sănătoase ar trebui să își mențină nivelul de activitate fizică, în timp ce oamenii cu factori de risc cardiovascular ar trebui să devină mai activi. Asocierile descoperite în studiu au fost și mai pronunțate la participanții care erau relativ sedentari la începutul studiului, indicând faptul că persoanele inactive au cel mai mult de câștigat în momentul în care se apucă să facă mișcare în mod regulat.
Pentru a preveni bolile de inimă, ghidurile europene recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată sau 75 de minute pe săptămână de activitate fizică intensă - sau o combinație echivalentă între aceste două tipuri de mișcare.
Oamenii de știință concluzionează că, pentru persoanele care în prezent sunt sedentare, mersul pe jos este o activitate exelentă pentru a începe să facă mișcare. Dacă aceste persoane ajung la volumul de sport recomandat de ghiduri, e bine ca ulterior să încerce să adauge 10 minute în fiecare zi sau să crească intensitatea mișcării. Pentru persoanele care preferă să facă mișcare în casă, pot fi utile exercițiile simple de gimnastică (fandări, flotari, genuflexiuni, plansa, stretching).
Atenție, e necesar ca persoanele cu probleme articulare și bolnavii cronic aflați pe diverse tratamente să ceară sfatul medicului legat de ce fel de mișcare este mai potrivită pentru ei (de exemplu, e bine ca bolnavii de poliartrită reumatoidă să evite exercițiile fizice care pun presiune pe articulații, cum ar fi alergarea, și să opteze, în schimb, pentru mersul cu bicicleta sau înot).
Mișcarea regulată poată împiedica atacul de cord fatal
Potrivit unui alt studiu² publicat în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă (un jurnal al Societății Europene de Cardiologie), un stil de viață activ este legat de un risc mai mic de a muri pe loc din cauza unui infarct. Având în vedere că bolile de inimă sunt principala cauză de deces la nivel global, prevenirea este o prioritate majoră de sănătate publică.
Pentru acest studiu, cercetătorii au folosit date de la 10 cohorte europene, unde participanților care au avut un atac de cord în timpul urmăririi - un total de 28.140 de persoane - li s-a făcut o evaluare inițială a activității fizice. Participanții au fost clasificați în funcție de nivelul săptămânal de mișcare în timpul liber și anume sedentari, nivel de mișcare scăzut, nivel moderat sau nivel ridicat.
Asocierea dintre nivelul de activitate și riscul de deces din cauza unui infarct (instantaneu și în termen de 28 de zile) a fost analizată în fiecare cohortă separat și apoi rezultatele au fost reunite. Analizele au fost ajustate în funcție de vârstă, sex, diabet, tensiune arterială, antecedente familiale de boli de inimă, fumat, indicele de masă corporală, colesterol, consum de alcool și statut socio-economic.
Un total de 4.976 (17,7%) de participanți au murit în termen de 28 de zile de la infarct, iar dintre aceștia, 3.101 (62,3%) au murit instantaneu. În general, un nivel mai ridicat de activitate fizică a fost asociat cu un risc mai mic de atac de cord fatal instantaneu și în termen de 28 de zile. Persoanele angajate în niveluri moderate și ridicate de activitate fizică în timpul liber au avut un risc cu 33%, respectiv cu 45% mai mic de deces subit comparativ cu persoanele sedentare. La 28 de zile, aceste cifre erau de 36% și, respectiv, de 28%.
Activitatea fizică regulată in diabet
Miscarea este asociată cu multe beneficii pentru sănătatea persoanelor cu diabet zaharat de tip 1, inclusiv îmbunătățirea calității vieții, creșterea energiei, sensibilitatea sporită la insulină și protecția împotriva bolilor cardiovasculare și a altor complicații legate de diabet.
În ciuda beneficiilor sale, exercițiile fizice pot agrava disglicemia, deoarece provoacă modificări majore în producția de glucoză și ratele de utilizare. De exemplu, exercițiile aerobice ușoare până la intense (de exemplu, mersul pe jos, mersul cu bicicleta, jogging și majoritatea sporturilor individuale și de echipă) crește riscul de hipoglicemie în timpul activității și în timpul recuperării din cauza ratei reduse de producție de glucoză, în timp ce exercițiile aerobice foarte intense (> 80% din capacitatea aerobă maximă) și exercițiile anaerobe (de exemplu, sprintul și ridicarea greutăților) pot determina creșterea nivelului de glucoză din cauza ratelor reduse de eliminare a glucozei.
Au fost dezvoltate numeroase strategii pentru a ajuta la limitarea hipoglicemiei în timpul exercițiilor fizice la persoanele cu diabet de tip 1. Unul dintre principalele motive pentru care apare hipoglicemia este incapacitatea de a reduce în mod natural nivelul de insulină la începutul efortului. Strategiile pentru a ajuta la limitarea hipoglicemiei includ exercițiul în stare de post, reducerea insulinei pentru masă înainte de exercițiu, întreruperea infuziei bazale de insulină pentru pacienții sub terapie cu pompă de insulină și creșterea aportului de carbohidrați. Monitorizarea continuă a glicemiei poate ajuta, de asemenea, la prevenirea hipoglicemiei la persoanele cu diabet zaharat de tip 1 .
În contrast, s-a făcut foarte puțin pentru a dezvolta strategii pentru hiperglicemia asociată exercițiilor fizice, chiar dacă mecanismele pentru acest efect sunt în mare măsură stabilite. Incapacitatea de a crește în mod natural nivelul de insulină după exerciții fizice intense pentru a combate creșterea catecolaminelor este principalul motiv pentru care apare hiperglicemia post-exercițiu, deși excursiile asociate cu reduceri agresive de insulină sau aport excesiv de carbohidrați sunt, de asemenea, de vină. În cazurile de hiperglicemie asociată exercițiilor fizice cauzate de efort intens, concentrațiile de insulină trebuie să crească rapid în fluxul sanguin pentru a ajuta la stabilizarea nivelului de glucoză, deși lipsesc dovezi care să ghideze cantitatea de insulină care ar trebui administrată ca doză de corecție.
Din păcate, controlul glucozei în orele după exercițiu este, de asemenea, o provocare. Poate exista o hiperglicemie crescută asociată mesei ca urmare a reducerii dozei de insulină înainte de exerciții fizice sau a consumului excesiv de carbohidrați pentru a preveni hipoglicemia. De asemenea, poate exista hipoglicemie cu debut tardiv din cauza sensibilității crescute la insulină a mușchilor scheletici și a răspunsurilor reduse de contrareglare a glucozei. Riscul de hipoglicemie nocturnă a fost estimat a fi de până la 30% atunci când indivizii efectuează exerciții aerobe de intensitate moderată, în stare de echilibru, timp de 45 de minute după-amiaza târziu .
Cea mai simplă abordare pentru prevenirea hipoglicemiei în timpul efortului poate fi creșterea aportului de carbohidrați pe baza concentrației de glucoză din sânge înainte de exercițiu . Această strategie poate fi folosită atât pentru exercițiile care au loc după masă când nivelurile circulante de insulină sunt mari, cât și pentru exercițiile efectuate în stare de post sau postabsorbție, deși acestea din urmă necesită de obicei un aport mai mic de carbohidrați deoarece nivelurile de insulină circulantă sunt mai scăzute. Consumul de carbohidrați suplimentari și, prin urmare, de calorii suplimentare, poate să nu fie de dorit, totuși; ajustările dozei de insulină pot fi de preferat. A ști câți carbohidrați suplimentari să consumi este, de asemenea, o provocare.
În general, absorbția insulinei este facilitată atunci când faceți exerciții pe vreme caldă, comparativ cu vremea rece. Astfel, reducerea dozelor de insulină ar putea fi necesară în timpul exercițiilor fizice la temperaturi mai ridicate. Deoarece alcoolul inhibă gluconeogeneza în ficat, exercițiile fizice după consumul de alcool poate provoca și hipoglicemie. Prin urmare, persoanele ar trebui să își ajusteze regimurile de exerciții dacă există o schimbare a tipului sau a dozei de insulină prescrise de medic, chiar dacă nu au avut niciodată hipoglicemie în timpul efortului. Dacă persoanele mănâncă mai puțin decât de obicei și sar peste mese sau inevitabil trebuie să mănânce mai târziu decât de obicei, ar trebui să-și amâne exercițiul sau să ia o cantitate moderată de gustări pentru a preveni hipoglicemia în timpul și după efort sau înainte de culcare.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Oxford Academic - Impact of cardiovascular health status on the association between changes in physical activity and major cardiovascular events and mortality among 88,320 adults: outcomes of the Lifelines Cohort Study
https://academic.oup.com/eurjpc/article/28/Supplement_1/zwab061.191/6273895
1. Studiul „Impact of cardiovascular health status on the association between changes in physical activity and major cardiovascular events and mortality among 88,320 adults: outcomes of the Lifelines Cohort Study”, apărut în European Journal of Preventive Cardiology, Volume 28, Issue Supplement_1, May 2021, zwab061.191, https://doi.org/10.1093/eurjpc/zwab061.191, autori: E.A. Bakker et al.
Oxford Academic - Association of fatal myocardial infarction with past level of physical activity: a pooled analysis of cohort studies
https://academic.oup.com/eurjpc/advance-article-abstract/doi/10.1093/eurjpc/zwaa146/6132122
2. Studiul „Association of fatal myocardial infarction with past level of physical activity: a pooled analysis of cohort studies”, apărut în European Journal of Preventive Cardiology (2021). DOI: 10.1093/eurjpc/zwaa146, autori: Kim Wadt Hansen et al.
3.Prevention of Exercise-Associated Dysglycemia: A Case Study–Based Approach, 2015, Dessi P. Zaharieva and Michael C. Riddell
Te-ar mai putea interesa și...
