Exercițiul fizic, crucial în reducerea riscului cardiovascular [studiu]

Mișcarea, ca promotor al sănătății, este indicată la orice vârstă. Rezultatele unui nou studiu sporesc încrederea că activitatea fizică este o modalitate importantă de prevenire a bolilor cardiovasculare.

Alături de hipertensiune, colesterol mărit, fumat și obezitate, stilul de viață sedentar este unul dintre cei cinci factori de risc majori pentru instalarea unei boli cardiovasculare. Numeroase cercetări arată că exercițiile fizice regulate au un efect favorabil asupra multora dintre acești factori - de exemplu, contribuie la reducerea greutății corporale și a colesterolului rău LDL, la creșterea colesterolului bun HDL și la reglarea tensiunii arteriale.

Potrivit unui nou studiu¹, persoanele cu cel mai scăzut risc de boli cardiovasculare par să fie acelea care sunt cele mai active din punct de vedere fizic, potrivit unui nou studiu publicat în PLOS Medicine.

Exercițiul fizic viguros și regulat scade riscul cardiovascular în cea mai mare măsură

În acest studiu, cercetătorii au folosit date de la 90.211 participanți din baza Biobank din Marea Britanie, care nu aveau boli cardiovasculare anterioare. Aceștia au fost de acord să poarte un accelerometru pentru a-și măsura activitatea fizică pe o perioadă de 7 zile.

Participanții din categoria cu cea mai redusă activitate fizică fumau mai mult, aveau un indice de masă corporală mai mare și au fost diagnosticați cel mai adesea cu hipertensiune. În total, au existat 3.617 cazuri de boli cardiovasculare diagnosticate la participanți pe o perioadă medie de 5,2 ani de urmărire.

Persoanele din fiecare grup de activitate fizică (activitate de intensitate moderată, activitate de intensitate mare și activitate fizică totală), au fost mai puțin susceptibile de a avea boli cardiovasculare. Comparativ cu cei din grupul care făceau mișcare cel mai puțin, cei din următoarele grupuri aveau un risc cu atât mai mic cu cât nivelul de activitate fizică era mai mare.

Autorii cercetării spun că acesta este cel mai mare studiu realizat vreodată asupra activității fizice în corelație cu bolile cardiovasculare măsurate de dispozitiv. Aceștia consideră că rezultatele studiului au o importanță chiar mai mare pentru prevenirea bolilor cardiovasculare decât au crezut anterior. Descoperirile conferă o greutate suplimentară noilor orientări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind activitatea fizică. OMS recomandă cel puțin 150 până la 300 de minute de activitate aerobă moderată până la viguroasă, pe săptămână, pentru toți adulții.

Rezultatele acestui studiu sporesc încrederea că activitatea fizică este probabil o modalitate importantă de prevenire a bolilor cardiovasculare, concluzionează savanții. Reducerea riscului estimat la cei care se angajează în niveluri relativ ridicate de activitate este substanțială și justifică un accent mai mare care ar trebui pus pe măsurilor de creștere a nivelurilor de activitate fizică într-o comunitate.

Ce îți crește riscul de a face boli de inimă?

O alimentație bogată în grăsimi saturate și grăsimi trans a fost asociată cu instalarea bolilor de inimă și a unor afecțiuni conexe, cum ar fi ateroscleroza, iar prea multă sare în dietă poate crește tensiunea arterială.
A nu avea suficientă activitate fizică poate duce la boli de inimă. De asemenea, poate crește riscul de a dezvolta alte afecțiuni cum ar fi obezitate, hipertensiune arterială, hipercolesterolemie și diabet. Consumul excesiv de alcool poate crește nivelul tensiunii arteriale și riscul de boli de inimă. De asemenea, crește nivelul trigliceridelor.
Fumatul poate afecta inima și vasele de sânge, ceea ce sporește riscul de afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge, cum ar fi ateroscleroza și infarctul. Nicotina crește tensiunea arterială, iar monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce cantitatea de oxigen pe care o poate transporta sângele. Și expunerea la fumatul pasiv poate crește riscul de boli de inimă.

Cum îți gestionezi riscul cardiovascular?

Unii factori de risc pentru bolile de inimă nu pot fi controlați, cum ar fi vârsta sau antecedentele familiale, alții, însă, cum ar fi stilul de viață dezechilibrat, pot fi gestionați. Dacă ai decis că vrei să duci o viață mai sănătoasă și să-ți reduci riscul cardiovascular, iată ce poți face:

Dacă fumezi, este timpul să renunți

Nu este ușor să te lași de fumat, de aceea poate fi necesar să ceri ajutorul medicului de familie, care să te ajute cu un plan și cu recomandări. Oamenii de știință spun că nu este niciodată prea târziu pentru a renunța la fumat. Lipsa țigărilor nu numai că îți adaugă ani de viață, ci îți îmbunătățește mult șansele de a avea o bătrânețe cu mai puține boli, mai activă și mai fericită.

Adoptă o dietă sănătoasă

La fel ca în cazul fumatului, poate fi dificil să renunți la obiceiurile alimentare nocive, cum ar fi consumul mare de produse de fast-food sau al celor pline de zahăr. E bine să știi, însă, că gusturile se educă și că obiceiurile pot fi schimbate cu puțină voință. Pentru anumite persoane, poate fi eficient să renunțe brusc la anumite alimente, cum ar fi cele cu zahăr sau cu grăsimi trans, în timp ce pentru altele funcționează mai bine reducerea treptată a cantităților și înlocuirea cu variante mai sănătoase.

O dietă săracă în grăsimi nesănătoase, sare și zahăr, care să conțină suficiente calorii pentru a atinge sau a menține o greutate corporală sănătoasă te va ajuta să ții sub control tensiunea arterială, nivelul colesterolului, glicemia și greutatea. Dacă vrei să mănânci mai sănătos și nu știi de unde să începi, poți cere sfatul medicului tău de familie.

Exercițiul fizic este vital

Sănătatea inimii se poate îmbunătăți prin exerciții fizice. Poți începe prin a face doar 30 de minute de mișcare moderată pe zi, cinci zile pe săptămână (cum ar fi, de exemplu, plimbările în pas alert). Mai ales dacă n-ai mai făcut sport niciodată sau dacă suferi de anumite afecțiuni, e indicat să întrebi medicul de familie despre ce nivel de exercițiu este cel mai potrivit pentru tine. Un supliment alimentar cu ulei de pește de mare adâncime ți-ar putea fi de folos pentru mobilitatea articulațiilor.

Atenție la stres!

Furia, depresia și anxietatea au fost asociate cu dezvoltarea și agravarea bolilor de inimă. Caută să-ți gestionezi emoțiile negative în primul rând pentru o mai bună sănătate mentală, și apoi pentru sănătatea cardiovasculară. Poți să încerci diverse metode pentru a vedea ce ți se potrivește: exerciții de respirație, yoga, unele suplimente alimentare pe bază de plante, care induc o stare de calm (valeriană, passiflora etc.), plimbările prin parc sau drumețiile în natură etc.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
PLOS Medicine - Accelerometer measured physical activity and the incidence of cardiovascular disease: Evidence from the UK Biobank cohort study
https://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.1003487
1. Studiul „Accelerometer measured physical activity and the incidence of cardiovascular disease: Evidence from the UK Biobank cohort study”, apărut în PLOS Medicine, Jan. 12, 2021 DOI: 10.1371/journal.pmed.1003487, autori: Rema Ramakrishnan et al.
CDC - Know Your Risk for Heart Disease
https://www.cdc.gov/heartdisease/risk_factors.htm
SCAI - Managing Heart Disease by Controlling Your Risk Factors
http://www.secondscount.org/heart-condition-centers/info-detail-2/risk-factor-modification-2#.YCJHuWgzaUm

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...