Dieta in sindromul Sjogren
Sindromul Sjogren este o afecțiune inflamatorie cronică sistemică caracterizată în principal prin ochi uscați și gură uscată. Tulburarea afectează cel mai adesea femeile, în jurul vârstei de 50 de ani; dar, deși simptomele variază și boala poate evolua diferit de la un pacient la altul, persoanele afectate reușesc adesea să ducă o viață normală. Să vedem ce dietă e bine să adopte bolnavii pentru o calitate mai bună a vieții.
Sindromul Sjogren este o boală sistemică, nevindecabilă, care afectează întregul corp, simptomele rămânând constante sau agravându-se în timp. Nu există o progresie anume a bolii, ceea ce face dificil pentru medici să prevadă evoluția pacienților. În timp ce unii oameni se confruntă cu un disconfort ușor, alții au parte de simptome debilitante care le afectează foarte mult funcționarea. Diagnosticul timpuriu și respectarea tratamentelor indicate de medic ajută la prevenirea complicațiilor grave și îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții pacientului. Dieta zilnică poate juca un rol important în gestionarea simptomelor sindromului Sjogren, de aceea, în acest articol, vom discuta despre ce alimente le pot fi utile pacienților.
Dieta în sindromul Sjogren: alimente indicate
Iată câteva recomandări privind alimentația pentru persoanele care suferă de sindromul Sjögren:
Hidratare adecvată
Fiindcă sindromul Sjögren poate provoca uscăciune în gură și în gât, este important ca persoana afectată să se mențină bine hidratată consumând suficientă apă în timpul zilei. Pacienții constată că le e util să aibă alături mereu un recipient cu apă din care să ia des înghițituri mici.
Aport de alimente cu conținut ridicat de apă
Tot pentru a combate uscăciunea mucoaselor și a ajuta la hidratarea organismului, se vor include în dieta pentru sindromul Sjogren alimente cu un conținut ridicat de apă, cum ar fi fructele și legumele proaspete. Multă apă conțin portocalele, mandarinele, pepenele, merele, roșiile, castraveții, ardeiul gras, varza, salata verde, spanacul, ridichile.
Consum de alimente moi
Dacă există dificultăți la înghițire, pacientul ar trebui să aleagă alimente ceva mai moi (supele, tocănițele, ciulamaua, legumele fierte, bucățile de carne bine fierte etc.) și ușor de mestecat pentru a evita disconfortul.
Gumă de mestecat
Guma de mestecat fără zahăr sau bomboanele care stimulează saliva pot ajuta la stimularea producției de salivă și la combaterea uscăciunii bucale.
Înainte de a face modificări semnificative în dietă sau de a lua suplimente, este întotdeauna recomandat să se discute cu medicul curant sau cu un nutriționist acreditat, mai ales dacă pacientul are și alte probleme de sănătate și ia medicamente.
Dieta în sindromul Sjogren: alimente nerecomandate
Există anumite alimente și substanțe pe care unele persoane cu sindromul Sjogren le pot tolera mai puțin sau care le pot agrava simptomele. Totuși, reacțiile pot varia de la o persoană la alta. Este important ca fiecare pacient să fie atent și să observe ce îi face lui rău și ce îi face bine. În general, este mai bine să se evite sau să se reducă aportul următoarelor:
- Alimente iritante sau picante, deoarece pot agrava simptomele de uscăciune în gură.
- Alimente cu conținut ridicat de zahăr, deoarece poate crește riscul de carii dentare, iar persoanele cu sindrom Sjögren pot avea oricum un risc mai mare.
- Alcool, deoarece poate contribui la deshidratare și poate agrava simptomele de uscăciune în gură.
- Cofeina, pentru că poate avea efecte diuretice, ceea ce duce la deshidratare, în condițiile în care persoanele cu sindrom Sjögren oricum sunt predispuse la deshidratare.
- Alimente ultra procesate, pentru că majoritatea au aditivi și conservanți care pot irita sistemul digestiv și pot contribui la inflamație.
- Unele persoane cu sindrom Sjögren pot avea intoleranță la lactoză sau pot dezvolta sensibilitate la produsele lactate, iar în acest caz pot încerca alternative, cum ar fi laptele vegetal (de soia, de migdale etc.).
- Unele persoane cu sindrom Sjögren pot avea și alergii alimentare sau intoleranțe la anumite alimente. Identificarea acestora și evitarea lor va contribui la reducerea disconfortului.
Ce suplimente alimentare pot fi de ajutor în sindromul Sjogren?
Este important să discuți cu medicul înainte de a începe să iei orice supliment alimentar, deoarece nevoile individuale pot varia și pot exista interacțiuni cu alte medicamente. Cu toate acestea, există câteva suplimente alimentare care au fost studiate în contextul sindromului Sjögren și pot aduce beneficii pentru anumite simptome:
- Ulei de pește (Omega 3), pentru că are proprietăți antiinflamatorii și poate ajuta la reducerea inflamației asociate cu sindromul Sjögren;
- Vitamina D, deoarece poate ajuta la menținerea sănătății oaselor și la gestionarea simptomelor autoimune (deficiența de vitamina D este comună în rândul persoanelor cu sindrom Sjögren);
- Calciul și magneziul sunt importante pentru sănătatea oaselor și pot contribui la gestionarea problemelor de osteoporoză, care pot fi asociate cu sindromul Sjögren.
- Vitamina B12 - multe persoane cu sindromul Sjögren au lipsă de vitamina B12.
- Probiotice, pentru că pot ajuta la menținerea sănătății intestinale, care poate fi afectată în cazul sindromului Sjögren.
- Colagen hidrolizat, deoarece poate ajuta la îmbunătățirea stării pielii, un alt aspect care poate fi afectat în sindromul Sjögren.
Dieta în sindromul Sjogren: exemplu de meniu pe 7 zile
Un meniu pentru pacienții cu sindrom Sjogren ar trebui să fie echilibrat, să ofere nutrienții necesari și să contribuie la menținerea hidratării. Este important ca dieta pentru sindromul Sjogren să se adapteze în funcție de preferințele personale și să se discute și cu medicul pentru a obține recomandări specifice.
Ziua 1
Mic dejun: omletă cu frunze de spanac, de ridichi, mărar, pătrunjel, plus o felie de pâine integrală și o salată de castraveți cruzi
Prânz: salată de ton cu boabe de fasole, avocado, țelină rasă, morcov ras, zeamă de lămâie
Cină: tocăniță de pui cu roșii, ceapă și ardei, pe pat de orez brun fiert și salată de broccoli la abur cu lămâie și usturoi
Ziua 2
Mic dejun: iaurt grecesc cu fructe de pădure și semințe de chia
Prânz: salată grecească cu roșii, castraveți, ceapă roșie, măsline și brânză feta cu o lipie integrală
Cină: file de pește la cuptor cu rozmarin, pe pat de orez brun fiert și salată verde cu lămâie
Ziua 3
Mic dejun: smoothie cu fructe (mango, banană, căpșuni sau altele la alegere) și iaurt grecesc, o mână de nuci românești
Prânz: lipie cu falafel, humus, salată verde, castravete murat, roșii și o supă cremă de legume
Cină: tocăniță de pui cu roșii, ceapă și ardei, pe pat de orez brun fiert și salată de broccoli la abur cu lămâie și usturoi
Ziua 4
Mic dejun: omletă cu ciuperci și ceapă verde, plus o felie de pâine integrală și salată de roșii cu ardei gras
Prânz: salată Caesar cu pui la grătar și dressing cu conținut scăzut de grăsimi, plus un fruct
Cină: paste integrale cu sos de roșii, dovlecei și vinete (sau alte legume după gust), ulei de măsline și carne de curcan
Ziua 5
Mic dejun: smoothie cu spanac, banană și iaurt grecesc, plus o mână de migdale crude
Prânz: file de pește la cuptor, stropit la servire cu zeamă de lămâie și presărat cu mărar, alături de piure de cartofi sau cartofi la cuptor
Cină: legume la wok (broccoli, ardei, morcovi, ciuperci, ceapă) cu bucățele de tofu și sos de soia, pe pat de orez
Ziua 6
Mic dejun: fulgi de ovăz înmuiați în lapte și bucăți de fructe proaspete
Prânz: sendviș cu carne fiartă de curcan, salată verde, castravete crud și o lingură de iaurt amestecat cu muștar, alături de o supă cremă de legume
Cină: legume la wok (broccoli, ardei, morcovi, ciuperci, ceapă etc.) cu bucățele de tofu, ulei de măsline și sos de soia, pe pat de orez
Ziua 7
Mic dejun: iaurt grecesc amestecat cu fulgi de ovăz, fructe de pădure și migdale pisate
Prânz: lipie cu bucăți de pește afumat, avocado pisat, zeamă de lămâie și legume proaspete, iar ca desert, un fruct
Cină: pui cu legume la cuptor (dovlecei, vinete, ardei etc.) cu ulei de măsline și ierburi aromatice la alegere
Alte recomandări de stil de viață pentru ținerea sub control a bolii
Pe lângă dieta adecvată în sindromul Sjogren, și alte modificări ale stilului de viață ajută la ținerea sub control a simptomelor. Printre acestea se numără renunțarea la fumat, pierderea în greutate (dacă pacientul este supraponderal), mersul pe jos după masă și dormitul cu capul patului ridicat.
Fumătorii înrăiți pot avea mari dificultăți în încercarea de a se lăsa de acest viciu, dar medicul de familie le poate fi de ajutor cu un plan realist. De asemenea, se pot prescrie și unele medicamente care să le fie de ajutor fumătorilor care vor să se lase. Pierderea în greutate la modul sănătos se face prin alimentație potrivită, cu limitarea sau evitarea pâinii albe, a zahărului și grăsimilor trans, cu calorii suficiente, nu mai multe decât e nevoie și cu mișcare efectuată regulat. După masă este foarte bun mersul pe jos, pentru că nu e util nici statul întins, dar nici efortul exagerat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIAMS - Sjögren’s Syndrome
https://www.niams.nih.gov/health-topics/sjogrens-syndrome
Science Direct - Nutrients, foods and dietary patterns in the management of autoimmune rheumatic diseases
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2667268522000316
Studiul „Nutrients, foods and dietary patterns in the management of autoimmune rheumatic diseases”, apărut în Clinical Nutrition Open Science, Volume 44, August 2022, Pages 49-65, autori: Giuditta Pagliai et al.
Pub Med - Omega-3 and omega-6 fatty acids in primary Sjögren's syndrome: clinical meaning and association with inflammation
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32896265/
Studiul „Omega-3 and omega-6 fatty acids in primary Sjögren's syndrome: clinical meaning and association with inflammation”, apărut în Clin Exp Rheumatol. 2020 Jul-Aug;38 Suppl 126(4):34-39. Epub 2020 Sep 3, autori: Carlos Y Castrejón-Morales et al.
Te-ar mai putea interesa și...
