Dezechilibrul generat de histamina în exces - cum îl poti regla

În psihosomatica de tip clasic, persoanele care au un teren atopic, suferă de anumite alergii, dermatite, astm șamd. sunt associate și cu un profil psihologic aparte, dominat de anxietate, stare de neliniște, nemulțumire și irascibilitate. 

Responsabilă de reacțiile propriu-zise, în plan fizic poate fi histamina, iar majoritatea oamenilor știu că pentru “vindecarea” simptomatologiei supărătoare a alergiilor diverse sau mai bine zis, estomparea acesteia trebuie să recurgem la antihistaminice - Claritine, Aerius, Borenar etc.

Însă cu o simptomatologie asemănătoare, manifestată doar în plan psihic se pot confrunta mai mulți oameni, chiar dacă manifestările cutanate nu sunt prezente. Vorbim aici în principal de cei care s-au confruntat cu diverse în copilărie, precum urticaria, fie că acestea apăreau de la o prăjitură cu ou, căpșune, salată de vinete sau piersică, accese de tuse astmatiformă sau urticaria solară în vreuna dintre vacanțele de vară.

 1. Starea de nemulțumire de sine și de cei din jur 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Aceste semne de întrebare și reflecție ar trebui să și le adreseze mai ales cei care, fără a avea un motiv evident, manifestă mereu o veșnică nemulțumire și frustrare, se confruntă cu probleme de alimentație și greutate, se enervează disproporționat din orice lucru mărunt și sunt predominate de un sentiment apăsător că se va întîmpla ceva rău.

Este adevărat că anumite traume din copilărie, adolescență sau pe care chiar le traversezi în prezent își pun amprenta asupra unor markeri biochimici din cauza stresului continuu pe care îl trăiești, mai mult sau mai puțin conștient. La fel se întâmplă și cu probleme legate de un sindrom posttraumatic neconștientizat sau nerezolvat. Organismul rămâne într-o stare de vigilență anxioasă, o formă de stres ce macină întreagă stare de bine și care are și urmări somatice. Substanțele chimice al căror nivel este afectat de stresul cronic sunt în principali adrenalină, cortizolul și histamina. 

Natura a făcut ca aceste substanțe să se secrete rapid și în cantități mari, atunci când ne simțim în pericol și trebuie să acționăm rapid, vigilent, să luăm o inițiativă dinamică sau să luptăm cu un factor intrinsec ce ne atacă, precum în cazul unei alergii. 

Studiile dovedesc că nivelul acestor substanțe chimice în sânge este crescut și dacă facem un lucru neobișnuit, un sport extrem, dar și dacă urmărim un film tensionat, o mare tragedie urmărind Știrile la TV, sau pur și simplu asistăm la o situație dramatică prin care trece o altă persoană. 

Într-o anumită doză, unii oameni dezvoltă inconștient un soi de dependență față de aceste situații, cu generarea acestor hormoni de stres, chiar dacă nu le aduc neapărat o senzație plăcută. Iar aici intervin nuanțele. 

Dacă sunt probleme ce nu îi privesc direct, unii oameni echilibrați spun sec: „Nu mă interesează sau am alte probleme și preocupări”. Există însă și persoane ce empatizează puternic cu aceste situații care teoretic nu le afectează direct. 

Ba mai mult, simt nevoia unor detalii și mai dramatice sau chiar exagerează impactul emoțional. Acestor persoane li se adresează mesajul nostru, în principal. Această dependență de dramă și situații teribile poate trăda un soi de comportament ce trebuie rectificat, care trebuie să își regăsească liniștea și echilibrul cât mai rapid.  În acest context și alimentația și stilul de viață ne ajută să regăsim bucuriile simple, să fim binedispuși și activi, să fim mai agreabili pentru cei din jur. 

Oamenii care au traversat de multe ori în viață, și mai ales în copilărie, o relație extrem de tensionată cu părinții, abuzuri, neînțelegeri, certuri, au experimentat și aceste modificări biochimice mari, ca o comparație, au trăit cu motorul turat la maximum fără a reuși de unii singuri „să-și retragă piciorul “ de pe această „pedală de accelerație”. 

La această situație apăsătoare poate că a contribuit din plin și școala, profesorii, anturajul din copilărie, cu alți factori de stres individuali, bazați pe competitivitate, ambiții personale sau ale părinților, conflicte cu colegii, frații, rudele sau profesorii…. 

Din păcate, chiar dacă odată cu maturizarea și aparentă detașare, aceste traumă au părut compensate și depășite, prea puțini oameni își pot regăsi liniștea, clădindu-și o viață ce vine și cu normalizarea acestui stress. Mai ales că viața modernă vine la rândul ei cu alt palier de competiție, găsirea unei profesii potrivite, recompense financiare și întreținere, greutăți, provocări, mai ales pentru tineri.  Însă angajarea încă din tinerețe la acest mod de viață se poate perpetua și mai adânc, în maturitate și menține sau accentua până târziu în viață, la vârsta a treia. 

Așadar, ne complacem fără să realizăm, în aceeași stare conflictuală, și suntem în pericol să generăm fără să ne dorim dinadins, situații delicate, ce ne pun pe același nivel permanent de stres, cu toate consecințele biochimice amintite. Ce antrenează în cascadă și alte valori biochimice. 

 2. Substanțele responsabile în prima fază 

Adrenalina, cortizolul și histamina sunt acele substanțe responsabile cu luciditatea sporită și puterea de mobilizare ce intensifică circulația, pentru ca inima, creierul, mușchii să aibă forță suficientă de a acționa în consecință, pe măsură pericolului la care suntem supuși. Fie că e fizic ori mental, cum ar fi o situație limită, o prezentare în public, un examen, o ceartă sau un banal conflict în trafic și așa mai departe. 

Dacă acestea sunt punctuale și justificate, întâmplându-se într-un context mai mult sau mai puțin, de așteptat, problemele se rezolvă și organismul își reia, apoi, secreția normală. Însă atunci când aceste reacții sunt cvasi permanente, ele devin toxice și nefirești, generând dependențe. O stare permanentă conflictuală, proastă dispoziție și chiar afecțiuni grave. Iar mâncatul impulsiv și îngrășarea pot fi printre consecințele ce aduc și mai mult sentimentul de vinovăție în prim plan și sporesc lipsa încrederii de sine. 

Cortizolul de exemplu, secretat mereu la un nivel prea ridicat, generează o permanentă senzație de foame și pofte diverse. În plus, el afectează refacerea colagenului de la nivelul pielii și articulațiilor, afectând calitatea pielii, generând riduri și ducând la o îmbătrânire prematură a sistemului osteoarticular. Adrenalina în exces duce la accelerarea bătăilor cardiace și oamenii care sunt dependenți de senzațiile țări riscă să dezvolte în timp anumite tulburări cardiace și circulatorii, ireversibile la un moment dat. 

Histamina este o substanță ce se secretă de către mastocite în cantități mari atunci când suntem alergici, reușind să anihileze factorii alergeni până la un punct. În cazul unui stres sporit, organismul o pune și pe ea “la bătaie” în această luptă, iar nivelul ei crescut nejustificat generează multe probleme de sănătate. 

Din păcate multe alimente generează această creștere a nivelului de histamină din corp și interesant este că de multe ori acestea sunt și alimentele la care poftim foarte mult. Histamina generează o serie de simptome precum balonarea, eritemul (mâncărimile) transpirația în special nocturnă, curgerea și înfundarea nasului, senzația de frig uneori nejustificată, dar și aritmii, fluctuații de tensiune și anxietate sau depresie. 

De aceea în programul de resetare a organismului și de începere a unei vieți sănătoase trebuie ca, în prima fază, pe lângă acceptare și autoiubire, să încercăm să readucem aceste valori la cele de bază, eliminând pentru o perioadă limitată, să zicem două săptămâni sau chiar patru, alimentele ce generează histamină și un permanent stres 1

După ce vei reduce nivelul stresului, vei putea reintroduce treptat în alimentația ta anumite alimente și băuturi care conțin histamină 2. Mulți oameni constată că se îngrășa atunci când consumă alimente la care sunt alergici, iar eliminarea lor din alimentație duce la pierderea greutății excesive, așa că, în cadrul acestui program poți evalua exact care au fost alimentele care ți-au produs grăsime în exces. 

Studiile clinice au arătat că majoritatea persoanelor alergice se confruntă cu tulburări de dispoziție, anxietate, depresie. Faptul că putem elimina parțial sau total acești factori alimentari vor veni cu o redare a stării de echilibru și bună dispoziție. 

În plus avem în vedere și acele alimente cu potențial inflamator. 

Este important să consumăm grăsime bună (acizi grași cu lanț mononesaturat, polinesaturați, mediu și acizii grași Omega 3). Grăsimile bune mențin un nivel optim de colesterol, reduc nivelul colesterolului rău (LDL), previn inflamația în vasele de sânge și organe, inclusiv în ficat. 

Fibrele reduc inflamația prin furnizarea de nutrienți antiinflamatori și prin legarea de substanțele inflamatorii și toxine, care ajută la eliminarea lor din organism. Nutriționiștii sugerează în acest scop consumul a 25-40 de grame de fibre în fiecare zi. 

Fructele și legumele cât mai natural cultivate- Produsele proaspete, mai mult legumele decât fructele conțin o abundență de vitamine, minerale și antioxidanți. Dieta antiinflamatoare depinde de antioxidanți, deoarece aceste substanțe chimice neutralizează radicalii liberi - molecule care creează inflamație la nivel celular și daune în consecință. 

Antioxidanți - În proporție mare în fructe, legume, condimente și suplimente, antioxidanții sunt soldații de pe prima linie ai luptei contra inflamației. Antioxidanții neutralizează radicalii liberi prin donarea unui electron, împiedicând radicalii liberi să fure un electron dintr-o celulă vecină. Acest furt de electroni inițiază inflamație și perpetuează moartea celulelor hepatice. 

De aceea, în programul de detoxifiere trebuie eliminate alimentele procesate, alimentele cu zahăr rafinat sau sirop de porumb, bogat în fructoză, alimentele bogate în sodium și în acizi grași “trans”. 

 3.Programul dietetic 

Iată în primul rând care sunt alimentele care au un conținut mai ridicat de histamină și care trebuie evitate în acest program
 · Alcoolul, în special berea și vinul;
 · Alimentele murate sau conservate; 
 · Brânza maturată și brânzeturile fermentate; 
 · Carnea afumată, mezelurile, șuncă afumată și salamurile; 
 · Cele mai multe produse din pește conservat, scoicile, fructele de mare; 
 · Fasolea uscată și unele leguminoase (mai ales năutul, fasolea soia, mazărea); 
 · Produse din soia (laptele de soia, smântâna de soia, tofu, sosuri de soia);
 · Varză acră și alte alimente murate; 
 · Unele fructe și legume (vinete, banane, kiwi, portocale, pere, căpsuni);
 · Alunele, nucile, arahidele, nucile caju;
 · Ciocolată, cacao, snacks-uri sărate, dulciuri cu conservanți și coloranți artificiali ;
 · Produsele fabricate din grâu- făinoase, paște, produse de patiserie;
 · Oțetul și aceto balsamic -ul;
 · Drojdia;
 ·Alimentele semi-preparate și ambalate;
 · Ceaiul negru. 

 Alimente care produc eliberarea de histamină 
 · Citricele; 
 · Cacao și ciocolată;
 · Kiwi; 
 · Lămâi;
 · Lime;
 · Nuci; 
 · Papaya; 
 · Ananas; 
 · Prune; 
 · Zmeură; 
 · Căpsuni;
 · Tomate;
 · Germeni de grâu;
 · Aditivi: Benzoat, coloranți alimentari, glutamat, nitriți, sulfiți. 
   
 Alimente care blochează activitatea DAO (diaminoxid aza):
 · Alcool; 
 · Ceai negru; 
 · Cacao; 
 · Băuturile energizante; 
 · Ceai verde. 
 

Alimente care ar putea fi evitate în intoleranță la histamină 
 · cireșe; 
 · dovlecei;
 · albuș;
 · praz; 
 · iaurt; 

Exemplu de meniu pentru 7 zile 

Ziua 1 - Luni

Mic dejun: 

  • două ouă fierte după gust, sare de mare, muștar, tije de țelină 
  • o felie pâine graham 
  • ceai verde 

 Prânz 

  •  două felii de piept pe curcan cu o jumătate de țelină fiartă și dressing de hrean
  •  salată verde cu ridichi și ceapă verde, sare de mare,ulei de măsline, jumătate de mango 

Cină 

  • Supă cremă de dovleac, stropită cu ulei de dovleac 

Ziua 2 - Marți

Mic dejun 

  • fulgi de ovăz amestecați cu 5-6 macadamia mărunțite și jumătate de mango 

Prânz 

  • pește proaspăt la cuptor cu mujdei de usturoi, sote de cartofi, cu oregano și ulei de măsline 

Cină

  • o porție de brânză de vaci proaspătă și un măr la cuptor 

Ziua 3 - Miercuri 

Mic dejun 

  • un bol de fulgi de ovăz cu felii mărunțite de la un măr proaspăt și 4-5 macadamia mărunțite, stropite cu o linguriță de sirop de arțar 
  •  ceai verde neîndulcit 

Prânz 

  • 2 frigărui de vită cu orez și broccoli, salată verde cu roșii, ceapă roșie, ulei de măsline 

Cină 

  • supă de legume și un măr 

Ziua 4 - Joi

Mic dejun 

  • omletă cu verdeață( ceapă verde, chivas, mărar) 

Prânz 

  • pulpă de curcan cu ghiveci de legume, gătit în casă, desert mango 

Cină

  • un cartof la cuptor cu o bucățică de unt    

Ziua 5 - Vineri 

Mic dejun 

  • un bol de fulgi de ovăz cu 4-5 macadamia mărunțite, stropite cu lapte de macadamia
  • ceai verde neîndulcit 

Prânz

  • sote de vită cu curry, orez sălbatic, tartă de mere neîndulcită

Cină

  •  ciuperci gratinate cu parmezan  

Ziua 6 - Sâmbătă 

Mic dejun

  •  un bol de fulgi de ovăz cu felii mărunțite de la un măr proaspăt și 4-5 macadamia mărunțite, stropite cu o linguriță de sirop de arțar 
  •  ceai verde neîndulcit   

Prânz

  •  somon proaspăt cu garnitură de cartofi la cuptor și sparanghel 

Cină 

  • conopidă și broccoli la cuptor cu parmezan 
  •  ceai de tei    

Ziua 7 - Duminică 

Mic dejun 

  • două ouă fierte tare cu o roșie românească stropită cu puțin ulei și oregano, sare de mare. 

 Prânz 

  • friptură de vițel rece cu ierburi aromatice, garnitură de fasole verde cu mărar și ceapă, scăzută la cuptor 

 Cină 

  • salată asortată cartofi fierți și răciți, roșii, ceapă verde, castravete, măsline fără sâmburi

Suplimentele și soluțiile 

În viața de zi cu zi este aproape imposibil să ne ferim în totalitate de alimentele și băuturile care au un conținut crescut în histamină. În plus, fiecare dintre noi în funcție de terenul genetic prezentăm un anumit prag de susceptibilitate în prezența unui asemenea aport extrinsec. Și atunci, care ar fi soluțiile pentru a temporiza efectele neplăcute de moment sau care se pot instala pe termen lung? 

Oamenii de știință au identificat câteva soluții în acest sens. 

Vorbim în primul rând de clasa de substanțe antihistaminice, cum ar fi clorphenamina, hidroxizina, prometazina sau cetirizina, loratadina şi fexofenadina, care trebuie administrate însă la recomandarea medicului, pe o perioadă determinată de timp, în doze și condiții stabilite cu ajutorul medicului de familie, dermatolog sau alergolog, fiind cunoscute posibilele efecte secundare ale acestora, de la somnolență, încetinirea reflexelor sau chiar paradoxal, reacții alergice. 

Pe lângă acestea, există însă o serie de suplimente ce ne pot ajuta în viața de zi cu zi pentru a estompa efectele descărcării crescute de histamină, mai ales dacă ne cunoaștem un teren atopic sau ne plac anumite alimente. 

Principalii aliați sunt diaminoxidaza, bromelaina, quercitina, probioticele, vitamina C și extractul de urzică. 

Pe piața suplimentelor alimentare există aceste substanțe sub diverse forme, în formule individuale sau combinații complexe, extracte naturale, nutraceutice, sintetizate, sub formă liposomală, pulberi, capsule, siropuri. Ideal ar fi să vă sfătuiți cu medicul în privința suplimentării terapiei de bază cu aceste formule, ce au rolul de a modula răspunsul sistemului nostru imunologic la descărcarea histaminei în circulație. 

Doza și administrarea suplimentelor ar trebui corelată și cu alți factori, cum ar fi prezența alergenilor sezonieri - polenul de primăvară, contactul cu alergenii specifici, în cazul alergiei la fân, de exemplu, în timpul petrecerii vacanțelor rurale sau alergia de vară la polenul de ambrozie șamd. 

Diaminoxidaza (DAO)

Un aport normal adus de histamină adus prin alimentație nu constituie o problemă pentru sănătate, cu o singură condiție: să fie metabolizată rapid de DiAminOxidaza (DAO) existentă în organism. În caz contrar, apar simptomele specifice intoleranței la histmină. 

În acest caz, de ajutor este un supliment alimentar destinat tratamentului intoleranței alimentare produsă de intoleranța la histamină. Cantitatea de DAO care se găsește într-un astfel de produs suplimentează cantitatea de enzimă produsă de organism, asigurând în felul acesta metabolizarea histaminei.

Bromelaina

Bromelaina este o enzimă care se găsește în miezul și sucul ananasului și este, de asemenea, disponibilă ca supliment. Cercetările efectuate pe șoareci sugerează că bromelaina poate reduce sensibilizarea alergică și bolile alergice ale căilor respiratorii datorită proprietăților sale antiinflamatoare și antialergice 3.

La unele persoane, suplimentarea orală de bromelaină poate provoca reacții adverse, cum ar fi:

  • modificări ale menstruației
  • discomfort digestiv
  • tensiune crescută

Persoanele alergice la ananas ar trebui să evite bromelina.

Quercetina

Quercetina este un flavonoid care se găsește în multe plante și alimente. Cercetările sugerează că adăugarea quercetinei în dietă poate ajuta la ameliorarea simptomelor alergice și chiar că aceasta poate avea proprietăți anti-alergice și antihistaminice 4.

Quercetina este prezentă în mod natural în multe alimente, precum: mere, fructe de padure, ceai negru, broccoli, struguri, Ginkgo biloba, ceai verde, ardei, ceapă roșie, vin roșu. Totuși, specialiștii spun că administrarea de suplimente cu quercetină va funcționa mai bine în tratamentul alergiilor decât consumul de alimentelor bogate în acest flavonoid.  

Deși este în general sigură pentru majoritatea oamenilor, quercetina poate provoca dureri de cap și furnicături la nivelul brațelor și picioarelor, iar dozele foarte mari, mai ales atunci când administrate o perioadă lungă de timp, pot provoca leziuni la nivelul rinichilor.

Probioticele

În cazul persoanelor cu intoleranță la histamină, suplimentarea cu probiotice poate fi o soluție,  deoarece mulți oameni cu intoleranță la histamină nu pot tolera alimentele care sunt surse naturale de probiotice.

Vitamina C 

Vitamina C stimulează sistemul imunitar și poate acționa ca un antihistaminic natural. Potrivit unui studiu din 2018, stresul oxidativ joacă un rol cheie în alergii și intoleranțe. Deoarece vitamina C este un puternic antioxidant și antiinflamator, poate acționa ca un tratament pentru alergii 5. Ba mai mult, cercetătorii au observat că dozele mari de vitamina C intravenoasă au redus simptomele alergiilor. De asemenea, au raportat că un deficit de vitamina C ar putea duce la apariția alergiilor. Un alt studiu din 2000 sugerează că administrarea zilnică a 2 grame (g) de vitamina C poate acționa ca un antihistaminic.

Extractul de urzică 

O plantă comună în medicina naturistă, urzica, poate fi, de asemenea, un antihistaminic natural. Într-un studiu din 2000, la 58% dintre participanți simptomele alergiei s-au ameliorat după ce au primit 300 de miligrame (mg) în fiecare zi de urzică liofilizată. 

 

Citește și:
 
 
 
 
TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Endogenous Histamine and Cortisol Levels in Subjects with Different Histamine N-Methyltransferase C314T Genotypes”, publicat în Molecular Diagnosis & Therapy, 2006; 10(2): 109–114, autori: Yuen Yi Hon, William J. Jusko, Hong-Hao Zhou, Guo-Lin Chen, Dong Guo, Gan Zhou, Vicky E. Spratlin and Michael W. Jann
2 Studiul „An exploration of food intolerance in the primary care setting: the general practitioner's experience”, publicat în Social Science & Medicine, în 2008, autori: Mia Nelson, Jane Ogden
3 Studiul „Bromelain Inhibits Allergic Sensitization and Murine Asthma via Modulation of Dendritic Cells”, publicat în Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2013, autori: Eric R. Secor, Jr.,* Steven M. Szczepanek, Christine A. Castater, Alexander J. Adami, Adam P. Matson, Ektor T. Rafti, Linda Guernsey, Prabitha Natarajan, Jeffrey T. McNamara, Craig M. Schramm, Roger S. Thrall, and Lawrence K. Silbart 
4 Studiul „Quercetin and Its Anti-Allergic Immune Response”, publicat în Molecules, în 2016, autori: Jiri Mlcek, Tunde Jurikova, Sona Skrovankova, Jiri Sochor 
5 Studiul „Intravenous vitamin C in the treatment of allergies: an interim subgroup analysis of a long-term observational study”, publicat în 
Journal of International Medical Research, în 2018, autori: Claudia Vollbracht, Martin Raithel, Bianka Krick, Karin Kraft, Alexander F. Hagel
Histamine Intolerance Awareness - Things to discuss with your doctor & what to consider before you start a low-histamine diet
https://www.histamineintolerance.org.uk/about/first-steps/

  

 
 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0