Ceaiul de cătină: preparare, beneficii și contraindicații

Fructele mici și galben-portocalii pe care le vedem în piețe sunt adevărate comori ale toamnei. Cătina este unul dintre cele mai folosite remedii naturiste, fiind extrem de bogată în antioxidanți și cu o compoziție demnă de titlul de panaceu.
 
Cătina (Hippophaë rhamnoides L.) este o plantă cu mari virtuți, care conține peste 100 de tipuri de compuși. Este o plantă cu proprietăți versatile, multiple avantaje economice și o istorie bogată, care continuă și în medicina naturistă, și de aceea este inclusă în alimentația zilnică de tot mai mulți oameni pentru prevenirea și tratarea bolilor legate de alimentație. Cătina a fost folosită în viața de zi cu zi pentru o varietate de scopuri, de la materie primă pentru obținerea de produse alimentare, cosmetice și preparate nutraceutice, dar și pentru protecția mediului.

Recomadările experților DOC.ro

Aproape că nu există afecțiune pe care cătina să nu o poată vindeca sau la a cărei ameliorare să nu contribuie. Iar acest lucru se datorează unui mix de vitamine, minerale și substanțe active: vitamina A, vitamine din complexul B, vitaminele C, E, K și P, magneziu, fier, calciu, potasiu, fosfor. Iar cantitatea de vitamina C este de zece ori mai mare decât cea conținută de citrice!

Despre cătină

Cătina (Hippophaë L., familia Eleagnaceae) este larg răspândită în Asia, de la țărmuri până la zonele muntoase, dar și în nord-vestul Europei. Aproximativ 150 de specii, subspecii și soiuri de cătină au fost identificate în Eurasia - diferă între ele prin habitat, aspectul fructelor și valoarea lor de utilizare. Dintre acestea, Hippophaë rhamnoides este cea mai importantă și răspândită în Europa.

Boabele, frunzele și coaja sunt bogate în multe substanțe bioactive valoroase pentru proprietățile nutritive. Din fructele de cătină sunt derivate cele mai comune două produse: sucul din țesutul cărnos al fructelor și uleiul produs din semințele boabelor. Datorită unei compoziții chimice complexe, cătina are o gamă largă de diferite efecte pozitive biologice, fiziologice și medicinale, cum ar fi efecte antioxidante și imunomodulatoare, cardioprotectoare și antiaterogene, antibacteriene și antivirale, efect de vindecare asupra rănilor acute și cronice, efecte antiradiații, antiinflamatorii, antidiabetice, anticancerigene, hepatoprotectoare și dermatologice etc.

În România, primele acțiuni de cercetare în domeniul cătinei privind „obținerea de concentrate vitaminizante și valorificarea superioară a cătinei” au început în 1953, la inițiativa profesorului universitar Ion Brad. A fost primul cercetător din România care a studiat compoziția biochimică a fructelor, a realizat studii științifice despre preparatele din cătină și utilizarea lor în medicină, alimentație, cosmetică și hrana animalelor. Primul doctor în cătină din România este Emanoil Grigorescu (1963), cu teza „Contribuții la studiul farmacognostic și fitochimic al indigenei Hippophaë rhamnoides L.”, coordonată inițial de prof. dr. Elemer Kopp și apoi de prof. dr. Teodor Goina. Promotorul culturii cătinei în România este prof. dr. ing. Victor Cireașă, primul care a observat că planta poate fi luată din flora spontană și introdusă în cultură, referindu-se de multe ori la fructul de cătină drept „cel mai tare fruct cu ulei divin”, “boabele medicinale ale Maicii Domnului.”

Valoarea nutritivă a cătinei

Cercetările efectuate la nivel mondial au arătat că frunzele, fructele și lăstarii de cătină conțin o serie de substanțe biologic active cu rol esențial în reglarea metabolismului. Fructele de cătină sunt printre cele mai complexe în nutrienți dintre toate fructele de pădure. 

Nutrienți

Acizi grași și lipide - Există două surse de ulei în fructele de cătină: ulei de semințe și ulei conținut în pulpa fructului, cantitativ mai mult decât uleiul de semințe.

Fibre și carbohidrați - Cercetări recente au raportat conținutul total de carbohidrați în intervalul de 400 și 600 g/kg greutate uscată. În plus, unul dintre aspectele importante ale cătinei este conținutul ridicat de fibre, care poate varia. Nivelul de fibre brute în cătină este între 62 - 100 g/kg greutate uscată.

Proteine și aminoacizi - Diverse părți ale plantei de cătină au un conținut ridicat de proteine. Cele mai considerabile cantități de proteine ​​(în medie 15%) se găsesc în frunzele de cătină. Sucul de cătină este bogat în mulți aminoacizi. Un total de 18 din cei 22 de aminoacizi cunoscuți au fost găsiți în fructele de cătină, dintre care jumătate sunt esențiali în diferite procese din corpul uman.

Acizi organici – fructele de cătină conțin acizi organici, în principal acid malic și acid quinic, care împreună alcătuiesc aproximativ 90% din toți acizii din fructe de diferite origini. 

Elemente minerale - Studiul „Tabelele de compoziție și nutriție a alimentelor” a arătat un conținut de cenușă de 4500 mg/kg, în boabele de cătină. Datorită conținutului ridicat de apă (82,6%), conținutul de cenușă corespunde cu 2,59% în greutate uscată. Metalele alcaline și metalele alcalino-pământoase contribuie considerabil și ele.

Componente lipofile

Carotenoide - principalele substanțe prezente în cantități mari în pulpa fructelor de cătină, acționând ca un antioxidant și ajutând la sinteza și epitelizarea colagenului.

Tococromanoli - vitamina E, componentă bioactivă importantă, care are un efect antioxidant semnificativ.

Componente hidrofile

Acidul ascorbic - vitamina C, cel mai important element terapeutic, deoarece acționează ca un antioxidant și susține integritatea membranei celulare.

Compuși fenolici - întreaga plantă de cătină conține diferite tipuri de substanțe fenolice, inclusiv flavonoide, acizi fenolici și taninuri hidrolizabile. Extractul de cătină are un conținut total de polifenoli de 140,14 ± 6,64 mg GAE/g greutate uscată.

Compuși aromatici 

Se știe că fructele de cătină au un miros specific bazat pe aproximativ 45 de compuși, inclusiv esteri, alcool, aldehide, cetone și terpene.

Microorganisme bacteriene și fungice.

Proprietăți antioxidante

Compuși care inhibă sau întârzie oxidarea altor molecule prin inhibarea inițierii sau răspândirii reacției oxidative în lanț.

Cum se prepară ceaiul de cătină

Pentru prepararea infuziei poți cumpăra fructe uscate de la magazinele de profil sau poți usca chiar tu fructele în cuptor, până când acestea se stafidesc și își modifică puțin culoarea. Ca și în cazul oricărei alte infuzii, peste fructele uscate se adaugă apă clocotită.

Când se recomandă ceaiul de cătină

Ceaiul de cătină este excelent pentru întărirea sistemului imunitar. O cană de ceai băută zilnic la începutul sezonului rece te va apăra de răceli și gripe. Poți folosi ceaiul de cătină și pentru detoxifiere, pentru energizare și îmbunătățirea stării de spirit.

Antioxidanții din cătină întârzie îmbătrânirea pielii și te ajută să ai un ten luminos, un păr mai puternic și unghii sănătoase. Dacă suferi de acnee, psoriazis, dermatită, erupții cutanate sau eczeme, aplică o compresă cu ceai de cătină, de câteva ori pe zi, pe zona afectată. Simptomele se vor ameliora în doar câteva zile.

Este benefic în anumite afecțiuni cardiovasculare, fiindcă fluidizează sângele, facilitează circulația acestuia, reduce nivelul de colesterol și păstrează arterele curate și sănătoase. Pentru cardiaci este recomandat consumul a una-două căni pe zi, alături de o dietă specifică cardiacilor, echilibrată, hrănitoare, dar săracă în sare, grăsimi, dulciuri și făinoase. 

Specialiștii îl recomandă și în cazuri de afecțiuni gastrice, pentru reducerea disconfortului, mai ales în cazul balonării și durerilor difuze generate de aceasta sau în cazul afecțiunilor hepatice, datorită rolului antiinflamator și de susținere a regenerării.
Tot datorită efectului antiinflamator, ceaiul de cătină se administrează pentru durerile articulare, în reumatism sau artroză, dar poate calma și spasmele abdominale sau durerile de cap.

Alte afecțiuni în care e indicat consumul de ceai de cătină în scopuri terapeutice:

  • Artrită;
  • Gută;
  • Colesterol mărit;
  • Arsuri gastrice;
  • Angina pectorală;
  • Tuse;
  • Arsuri solare (aplicat sub formă de comprese);
  • Acnee, piele uscată, leziuni cutanate (aplicat sub formă de comprese).

Contraindicațiile ceaiului de cătină

Cătina nu este recomandată femeilor însărcinate și persoanelor care suferă de diaree. Dacă suferi de anumite boli cronice caracterizate prin multiple restricții, discută cu medicul tău înainte de a bea ceai de cătină.

Întrucât ceaiul de cătină îngreunează coagularea sângelui, acesta este contraindicat cu cel puțin 2 săptămâni înainte de o intervenție chirurgicală întrucât crește riscul de sângerări abundente.

De asemenea, ceaiul de cătină nu trebuie să fie consumat în timpul administrării unui tratament anticoagulant. Combinarea cătinei cu medicamente sau suplimente care diluează sângele ar putea crește riscul de sângerare, apariția de echimoze și vânătăi la lovituri foarte ușoare sau chiar din senin. Cătina în general poate acționa ca un diluant al sângelui, provocând sângerări.

În plus, poate provoca scăderea zahărului din sânge la persoanele cu diabet care iau medicamente pentru scăderea zahărului din sânge.

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Sea Buckthorn in Plant Based Diets. An Analytical Approach of Sea Buckthorn Fruits Composition: Nutritional Value, Applications, and Health Benefits - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8431556/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 1