Ce sunt tulburarile de miscare si ce cauze au?

A ridica mâna sau a o întinde pentru a deschide o ușă sunt mișcări făcute cu un scop, însă unii oameni fac mișcări fără un scop anume, cunoscute drept tulburări de mișcare. Tulburările de mișcare pot fi voluntare și involuntare și sunt cauzate în multe situații de afecțiuni neurologice.

Tulburările de mișcare sunt un grup de boli neurologice care afectează abilitatea unei persoane de a controla mișcările voluntare și involuntare ale corpului. Aceste afecțiuni pot provoca fie mișcări excesive, anormale, fie o reducere a mișcărilor normale, influențând coordonarea, forța, ritmul sau precizia mișcărilor. Tulburările de mișcare pot apărea din cauza unor probleme la nivelul sistemului nervos, în special în regiunile care controlează mișcarea, cum ar fi ganglionii bazali și cerebelul.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Din ce cauze apar tulburările de mișcare?

Există mai multe cauze ale tulburărilor de mișcare, însă cele mai întâlnite sunt:

boala Alzheimer
autismul
zbaterea ochiului (blefarospasmul)
traume cerebrale în urma stopului cardiac
tumorile cerebrale
distonia cervicală
paralizia cerebrală
encefalopatia
epilepsia
sindromul Guillain-Barré
boala Huntington
insuficiența renală
insuficiența hepatică
scleroza multiplă
boala Parkinson
febra reumatică
leziuni ale măduvei spinării
sindromul Tourette

Anumite medicamente sau droguri pot, la rândul lor, să cauzeze tulburări de mișcare. Iată câteva exemple:

amfetaminele
antipsihoticele
buspirona
carbamazepina
cimetidina
cocaina
digoxina
fentanilul
fluoxetina
litiul
metadona
metilfenidatul
contraceptivele
fenitoina
antidepresivele triciclice

Chiar dacă bănuiești ca medicamentele pe care le iei îți produc tulburări de mișcare, nu întrerupe tratamentul fără acordul medicului, discută mai întâi cu aceste despre ce efecte negative resimți pentru ca medicul să ia decizia adecvată.

Tipuri și simptome ale tulburărilor de mișcare

Tulburările de mișcare pot avea numeroase simptome, majoritatea în strânsă legătură cu afecțiunea care le cauzează.

Iată câteva exemple de tulburări de mișcare:

atetoza – constă în mișcări de zvârcolire care apar la nivelul brațelor sau al mâinilor
balismul - caracterizată prin mișcări involuntare hiperkinetice, în general ale brațelor
coreea - se manifestă prin mișcări exagerate ale mâinilor și mers dansant
distonia - caracterizată prin contracții musculare prelungite care duc la mișcări repetitive sau posturi anormale
mioclonia - consta în spasme involuntare ori convulsii ale anumitor mușchi
ticuri - contracții musculare bruște, asemănătoare spasmelor, pe care persoanele le pot controla
tremor - contracții incontrolabile ale mușchilor

Persoanele cu tulburări de mișcare pot prezenta unul sau mai multe dintre simptomele de mai sus.

Când pot fi tulburările de mișcare o urgență medicală?

Ar trebui să te adresezi imediat medicului în cazul în care tulburările de mișcare apar brusc și fără nicio explicație, în special dacă aceste tulburări sunt violente și ești în pericol să te rănești. Fă-ți o programare la medic pentru a afla dacă suferi de o afecțiune cunoscută a cauza tulburări de mișcare, iar această problemă pare că se agravează sau devine din ce în ce mai evidentă.

Medicul îți va adresa întrebări legate de istoricul tău medical, de medicamentele pe care le iei și îți va observa mișcările. Tot el va revizui întreaga medicație pe care o iei în prezent, inclusiv medicamentele pe care le ai pe rețetă, suplimentele alimentare sau remediile naturiste.

Medicul are la îndemână o serie de teste pentru a descoperi cauza tulburărilor de mișcare, precum:

analizele de sânge, pentru a identifica excesul unor substanțe în sânge sau dezechilibrul electrolitic
electroencefalograma
electromiografia
studii de imagistică precum tomografia computerizată, tomografia cu emisie de pozitroni sau imagistică prin rezonanță magnetică

Cum se tratează tulburările de mișcare?

Tratamentul tulburărilor de mișcare depinde de cauza descoperită în urma analizelor solicitate de medic. Medicul va lua în considerare schimbarea medicației sau a dozelor prescrise, dacă medicamentele sunt cauza acestor tulburări. În unele cazuri, este de preferat continuarea tratamentului cu respectivele medicamente - cu consecința de a suferi de tulburări de mișcare - decât renunțarea la tratament. Dacă o afecțiune cerebrală este cauza tulburărilor de mișcare terapia poate varia de la administrarea de medicamente până la intervenție chirurgicală.

Medicație

Medicamentele sunt adesea primul pas în tratarea tulburărilor de mișcare. Tipul de medicament depinde de natura tulburării, de exemplu:

Boala Parkinson - Medicamentele dopaminergice, cum ar fi levodopa, care se transformă în dopamină în creier, sunt cele mai comune pentru ușurarea simptomelor. Agoniștii dopaminergici (de exemplu, pramipexol sau ropinirol) și inhibitorii de monoaminooxidază (IMAO) pot ajuta, de asemenea, la creșterea nivelului de dopamină.
Distonie - Medicamentele cum ar fi relaxantele musculare (baclofen), toxina botulinică injectată în mușchii afectați, anticolinergicele sau medicamentele dopaminergice pot ameliora spasmele involuntare.
Tremor - Beta-blocantele (propranolol), medicamentele anticonvulsivante (primidona) sau toxina botulinică pot fi folosite pentru tratarea tremorului esențial sau a altor forme de tremor.
Coreea - Medicamentele care reglează dopamina, precum tetrabenazina sau risperidona, sunt frecvent utilizate pentru a reduce mișcările involuntare în bolile coreice, cum ar fi boala Huntington.
Ticuri și sindromul Tourette - Medicamentele antipsihotice (haloperidol, aripiprazol), precum și clonidina (utilizată și pentru hipertensiune) sau stimulentele pot fi utile pentru controlul ticurilor.
Mioclonii - Anticonvulsivante precum valproat, levetiracetam sau clonazepam pot ajuta la controlul miocloniilor (spasme involuntare).

Terapie fizică și ocupațională

Fizioterapia este importantă pentru a îmbunătăți mobilitatea, echilibrul și coordonarea. Exercițiile personalizate ajută la întărirea mușchilor și la prevenirea rigidității și pierderii funcțiilor motorii. Terapia ocupațională ajută persoanele afectate să se adapteze la activitățile zilnice și să învețe tehnici pentru a face față simptomelor. Poate implica utilizarea de dispozitive adaptative pentru a ajuta la sarcini precum scrisul, gătitul sau îmbrăcarea.

Stimulare cerebrală profundă

Aceasta este o procedură chirurgicală folosită pentru unele tulburări de mișcare, cum ar fi boala Parkinson avansată, distonia sau tremorul esențial. Aceasta implică implantarea unor electrozi în anumite zone ale creierului, care sunt conectați la un generator de impulsuri electrice (similar cu un stimulator cardiac). Stimularea acestor zone poate reduce simptomele mișcărilor anormale și îmbunătăți controlul motor.

Toxina botulinică

Toxina botulinică este folosită pentru tratarea tulburărilor de mișcare care implică contracții musculare anormale, cum ar fi distonia și unele forme de tremor. Injectarea de toxină botulinică în mușchii afectați reduce contracțiile și poate îmbunătăți funcționarea.

Intervenție chirurgicală pentru cazuri severe

În unele cazuri, intervențiile chirurgicale pot fi necesare pentru a trata tulburările de mișcare. În afară de stimularea cerebrală profundă, alte proceduri includ palidotomia și talamotomia, intervenții chirurgicale prin care se distrug mici porțiuni ale ganglionilor bazali sau ale talamusului pentru a reduce simptomele mișcărilor involuntare severe, în special la pacienții cu boala Parkinson sau distonie avansată.

Reabilitare și suport psihologic

Tulburările de mișcare pot afecta grav viața socială și emoțională a pacientului. Consilierea psihologică și grupurile de sprijin pot ajuta la gestionarea stresului, anxietății și depresiei asociate cu aceste afecțiuni.

Managementul dietetic și stilul de viață

Alimentația poate juca un rol important în gestionarea simptomelor anumitor tulburări de mișcare, de exemplu, o dietă bogată în antioxidanți pentru boala Parkinson sau evitarea alimentelor care pot declanșa ticuri sau tremoruri. Activitatea fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos sau înotul, poate ajuta la menținerea mobilității și a tonusului muscular.

Terapie genetică și experimentală

În cazul tulburărilor genetice, cum ar fi boala Huntington, cercetările continuă pentru a dezvolta terapii genetice care să încetinească progresia bolii sau chiar să o corecteze la nivel molecular.

Se pot preveni tulburările de mișcare?

Prevenirea tulburărilor de mișcare depinde de tipul și cauza lor. Multe tulburări de mișcare, cum ar fi boala Parkinson sau boala Huntington, sunt cauzate de factori genetici sau degenerativi care nu pot fi preveniți complet. Cu toate acestea, există măsuri care pot reduce riscul sau pot întârzia debutul anumitor afecțiuni și pot sprijini sănătatea generală a sistemului nervos.

Activitatea fizică este esențială pentru sănătatea creierului și a sistemului nervos. Exercițiile aerobice și de forță îmbunătățesc echilibrul, coordonarea și funcția motorie, reducând riscul de boli degenerative cum ar fi boala Parkinson. De asemenea, consumul de alimente bogate în antioxidanți (fructe, legume), acizi grași Omega-3 (pește gras), vitamina E și alte vitamine esențiale poate proteja creierul de deteriorare și poate întârzia procesele degenerative. Evitarea alimentelor procesate și a grăsimilor nesănătoase este benefică.

Expunerea la anumite toxine chimice, pesticide și metale grele a fost asociată cu un risc crescut de a dezvolta boli neurodegenerative. Limitarea expunerii la astfel de substanțe, fie prin măsuri de siguranță la locul de muncă, fie în viața de zi cu zi, poate reduce riscul de tulburări de mișcare.

Traumatismele craniene repetate sunt un factor de risc pentru dezvoltarea unor tulburări de mișcare, cum ar fi boala Parkinson sau demența pugilistică (asociată cu sporturile de contact). Purtarea echipamentului de protecție adecvat și evitarea situațiilor care pot provoca lovituri la cap sunt esențiale.

Nu mai puțin important, o bună sănătate cardiovasculară ajută la menținerea sănătății creierului. Gestionarea tensiunii arteriale, a colesterolului și prevenirea diabetului prin dietă și exerciții fizice poate reduce riscul de accidente vasculare cerebrale și alte probleme care pot duce la tulburări de mișcare. Consumul cronic de alcool sau droguri poate afecta funcția neurologică și poate duce la tulburări de mișcare, cum ar fi tremorul alcoolic sau sindromul cerebelos, de aceea imitarea sau evitarea acestor substanțe contribuie la protejarea sănătății creierului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Movement Disorders
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24847-movement-disorders
MedlinePlus - Movement Disorders
https://medlineplus.gov/movementdisorders.html

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...