A ridica mana sau a o intinde pentru a deschide o usa sunt miscari facute cu un scop, insa unii oameni fac miscari fara un scop anume, cunoscute drept tulburari de miscare. Aceste tulburari de miscare pot fi voluntare si involuntare si sunt cauzate in multe cazuri de afectiuni ale creierului.

Tipuri si simptome ale tulburarilor de miscare

Tulburarile de miscare pot avea numeroase simptome, majoritatea in stransa legatura cu afectiunea care le cauzeaza.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Iata cateva exemple de tulburari de miscare:

● atetoza – consta in miscari de zvarcolire care apar la nivelul bratelor sau al mainilor

● balismul – caracterizata prin miscari involuntare hiperkinetice, in general ale bratelor

● coreea – se manifesta prin miscari exagerate ale mainilor si mers dansant

● distonia – caracterizata prin contractii musculare prelungite care duc la miscari repetitive sau posturi anormale

● mioclonia – consta in spasme involuntare ori convulsii ale anumitor muschi

● ticuri – contractii musculare bruste, asemanatoare spasmelor, pe care persoanele le pot controla

● tremor – contractii incontrolabile ale muschilor

Persoanele cu tulburari de miscare pot prezenta unul sau mai multe dintre simptomele de mai sus.

Cauzele tulburarilor de miscare

Exista mai multe cauze ale tulburarilor de miscare, insa cele mai intalnite sunt:

● maladia Alzheimer

● autismul

● zbaterea ochiului (blefarospasmul)

● traume cerebrale in urma stopului cardiac

● tumorile cerebrale

● distonia cervicala

● paralizia cerebrala

● encefalopatia

● epilepsia

● sindromul Guillain-Barré

● boala Huntington

● insuficienta renala

● insuficienta hepatica

● scleroza multipla

● maladia Parkinson

● febra reumatica

● leziuni ale maduvei spinarii

● sindromul Tourette

Anumite medicamente sau droguri pot, la randul lor, sa cauzeze tulburari de miscare. Iata cateva exemple:

● amfetaminele

● antipsihoticele

● buspirona

● carbamazepine

● cimetidine

● cocaina

● digoxina

● fentanil

● fluoxetine

● litiu

● metadona

● metilfenidat

● contraceptivele

● fenitoina

● antidepresivele triciclice

Chiar daca banuiesti ca medicamentele pe care le iei iti produc tulburari de miscare nu intrerupe tratamentul fara acordul medicului.

Cand poate fi o urgenta medicala

Ar trebui sa te adresezi imediat medicului in cazul in care tulburarile de miscare apar brusc si fara nicio explicatie, in special daca aceste tulburari sunt violente si esti in pericol sa te ranesti.

Fa-ti o programare la medic pentru a afla daca suferi de o afectiune cunoscuta a cauza tulburari de miscare, iar aceasta problema pare ca se agraveaza sau devine din ce in ce mai evidenta.

Vizita la medic si analizele recomandate

Medicul iti va adresa intrebari legate de istoricul tau medical, de medicamentele pe care le iei si iti va observa miscarile. Tot el va revizui intreaga medicamentatie pe care o iei, inclusiv prescriptiile, suplimentele alimentare sau remediile naturiste.

Medicul are la indemana o serie de teste pentru a descoperi cauza tulburarilor de miscare, precum:

● analizele de sange, pentru a identifica excesul unor substante in sange sau dezechilibrul electrolitic

● electroencefalograma

● electromiografia

● studii de imagistica precum tomografia computerizata, tomografia cu emisie de pozitroni sau imagistica prin rezonanta magnetica

Tratamentul tulburarilor de miscare

Tratamentul tulburarilor de miscare depinde de cauza descoperita in urma analizelor solicitate de medic. Medicul va lua in considerare schimbarea medicamentatiei sau a dozelor prescrise, daca medicamentele sunt cauza acestor tulburari. In unele cazuri, este de preferat continuarea tratamentului cu respectivele medicamente – cu consecinta de a suferi de tulburari de miscare – decat renuntarea la tratament.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Daca o afectiune cerebrala este cauza tulburarilor de miscare tratamentul poate varia de la administrarea de medicamente pana la chirurgie.

Sursa foto: Shutterstock