Ce inovații în medicină au avut loc în 2020?

Deși pandemia de COVID-19 a dominat lumea în 2020, comunitatea medicală a făcut progrese notabile de-a lungul anului trecut în diverse domenii. Care sunt cele mai de impact inovații în medicină pentru 2020?

2020 a fost un an neobișnuit, dominat de pandemia de COVID-19 provocată de noul coronavirus, care ne-a schimbat felul de a trăi și de a relaționa. Deși atenția autorităților medicale internaționale, a guvernelor, a ziarelor și a televiziunilor la nivel mondial s-a concentrat pe impactul coronaviruslui, anul trecut a fost totuși și unul al inovațiilor în medicină. 

De la descoperiri în oncologie, terapii genetice și progrese în ceea ce privește sănătatea inimii, până la dezvoltarea vaccinurilor împotriva bolii COVID-19 care sunt acum administrate în întreaga lume, există multe lucruri cu care comunitatea medicală se poate mândri pentru 2020. 

Premiul Nobel pentru editarea genetică

În octombrie 2020, Emmanuelle Charpentier și Jennifer A. Doudna au luat Premiul Nobel pentru chimie pentru descoperirea „foarfecelor” genetice CRISPR / Cas9. Acest instrument este așa cum sună: enzimele „smulg” bucăți de ADN pentru a le restabili funcția normală. Laureatele Premiului Nobel au arătat că aceste instrumente genetice ar putea fi controlate pentru a tăia orice fel de moleculă de ADN. 

Această inovație poate avea ramificații extinse pentru persoanele care au o gamă largă de afecțiuni genetice, cum ar fi anemia falciformă, o afecțiune în care eritrocitele malformate, în formă de seceră, duc la blocaje ale fluxului sangvin, împiedicând hemoglobina să transporte în mod eficient oxigenul necesar prin corp.

În trecut au existat doar câteva medicamente pentru tratarea acestor tipuri de afecțiuni. Acum, acest tip de dezvoltare permite eliminarea erorii și înlocuirea codului genetic. Oamenii de știință spun că această inovație în medicină poate fi folosită pentru a ajuta umanitatea în moduri în care nu a fost posibil până acum. Cu cât savanții înțeleg mai mult despre genetică și terapiile genetice, cu atât medicina de precizie va fi îmbunătățită, deschizând porți pentru a crea terapii specifice pentru toate tipurile de afecțiuni.

Progrese remarcabile în tratarea bolilor de inimă

American Heart Association a anunțat că o terapie unică ar putea transforma modul în care este tratată cardiomiopatia hipertrofică. Un studiu de fază 3, EXPLORER-HCM , a testat un medicament de primă clasă, mavacamten (care vizează celulele implicate în capacitatea mușchiului cardiac de a se contracta) la pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică simptomatică, obstructivă. Studiul, care a implicat 68 de clinici de cardiologie din 13 țări, a constatat că pacienții care au primit medicamentul au fost mai predispuși să prezinte îmbunătățiri ale măsurătorilor funcției cardiace, performanței exercițiilor fizice, simptomelor și stării de sănătate.

De asemenea, două studii apărute în New England Journal of Medicine, EAST-AFNET 4 și EARLY-AF au sugerat că strategiile de tratament mai active în decurs de un an de la diagnosticare pot tempera consecințele grave ale fibrilației atriale asupra sănătății. 

Progrese semnificative în depistarea timpurie a cancerului

Și cercetările privind cancerul au avansat în 2020. Oamenii de știință spun că există tehnologii în curs de dezvoltare pentru depistarea precoce a cancerului prin teste de sânge. Se știe de ceva timp că tumorile eliberează ADN în fluxul sangvin, ceea ce a dus la dezvoltarea unei tehnologii care să moduleze tiparele secvențelor de ADN (care se referă la partea moleculei de ADN care poate schimba modul în care o genă se exprimă într-un organism viu) pentru a identifica momentul în care modelele de metilare ar putea indica dezvoltarea cancerului.

S-a început lucrul la un test de sânge pentru detectarea bolii Alzheimer 

Tot printre inovațiile în medicină ale anului 2020 se numără și o posibilă descoperire în cercetarea și tratamentul bolii Alzheimer. Este vorba de un test de sânge¹ care poate diagnostica această formă progresivă de demență. Deși știrea este una extrem de importantă, testul este deocamdată în faza de încercare. Dacă acest test pentru detectarea bolii Alzheimer ar fi aprobat în cele din urmă, implicațiile ar fi uriașe, în condițiile în care milioane de oameni trăiesc cu Alzheimer și incidența bolii este în creștere.

Se estimează că aproximativ 100 de milioane de oameni din întreaga lume vor avea boala Alzheimer în 2050. În planul global de acțiune împotriva demenței, Organizația Mondială a Sănătății că a specificat că soluțiile pentru îmbunătățirea diagnosticării sunt cruciale, deoarece diagnostricarea timpurie este importantă pentru gestionarea și tratamentul optim al bolii. Diagnosticul precoce, precis și bazat pe biomarkeri va deveni probabil și mai important atunci când vor fi disponibile tratamente care să modifice cursul bolii.

În timp ce acest test nu a trecut încă prin toate aprobările corespunzătoare, o altă companie a distribuit deja pe piața americană un alt test de sânge care să ajute la diagnosticarea bolii Alzheimer. Testul, însă, nu este aprobat de Food and Drug Administration (FDA), nu este destinat screening-ului general sau persoanelor fără simptome, ci se adresează persoanelor cu vârste de 60 de ani și peste care au probleme de gândire și sunt evaluate pentru Alzheimer.

Accesul la îngrijiri medicale s-a schimbat radical

În contextul carantinelor și al perioadelor de izolare impuse, mulți oameni au fost nevoiți să apeleze la telemedicină. Deși nu se poate spune că aceasta este o descoperire medicală în sine (și, în plus, conceptul de telemedicină există de peste 40 de ani) este vorba totuși de o dezvoltare crucială pentru modul în care ne raportăm la asistența medicală în viața noastră. Practic, medicii au fost nevoiți în timpul pandemiei de COVID-19 să ajute pacienții acolo unde se aflau, fără a-i mai aduce la cabinet; deci în 2020 a existat o creștere fără precedent a consultațiilor realizate online.

În telemedicină, medicii pot oferi consultații, pot face recomandări și pot monitoriza pacienții cu boli cronice, adică acei pacienți care au nevoie lunar sau o dată la câteva luni de evaluare și poate și de tratamente modificate. De asemenea, medicii pot identifica astfel și îndruma pacienții care prezintă simptomele infectării cu virusuri. 

Pacienții, la rândul lor, le pot furniza medicilor, prin intermediul mijloacelor de comunicare (aplicații de tipul Skype, Whatsapp, e-mail sau telefon), informații despre simptome, istoricul medical și fotografii cu diverse documente medicale solicitate. 

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The Nobel Prize - Press release: The Nobel Prize in Chemistry 2020
https://www.nobelprize.org/prizes/chemistry/2020/press-release/
American Heart Association - AHA names top heart disease and stroke research advances of 2020
https://www.heart.org/en/around-the-aha/aha-names-top-heart-disease-and-stroke-research-advances-of-2020
JAMA - Discriminative Accuracy of Plasma Phospho-tau217 for Alzheimer Disease vs Other Neurodegenerative Disorders
https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2768841
1. Studiul „Discriminative Accuracy of Plasma Phospho-tau217 for Alzheimer Disease vs Other Neurodegenerative Disorders”, apărut în JAMA. 2020;324(8):772-781. doi:10.1001/jama.2020.12134, autori: Sebastian Palmqvist et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0