Ce este spirometria si cand se recomanda?
1. Ce este spirometria?
2. Când se recomandă o spirometrie?
a. Indicații spirometrie: ai simptome respiratorii
b. Indicații spirometrie: suspiciune de astm sau BPOC
c. Indicații spirometrie: monitorizarea tratamentului
d. Indicații spirometrie: evaluare preoperatorie sau de rutină
3. Cum se desfășoară o spirometrie?
4. Cum te pregătești pentru spirometrie?
5. Ce înseamnă valori normale la o spirometrie?
6. Ce înseamnă valori anormale la o spirometrie?
Spirometria este unul dintre cele mai folosite teste pentru a evalua cum funcționează plămânii. Practic, o spirometrie măsoară cât aer poți inspira și expira și cât de repede poți face asta, cu ajutorul unui aparat numit spirometru. Medicii folosesc frecvent spirometria pentru a diagnostica și monitoriza boli respiratorii precum astm, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), fibroze pulmonare sau alte probleme care îți afectează respirația.
Ce este spirometria?
Spirometria este un test simplu, neinvaziv și nedureros, care măsoară volumul total de aer pe care îl poți expira forțat după o inspirație profundă (FVC – capacitate vitală forțată); cantitatea de aer expulzată în prima secundă a expirului forțat (FEV1); raportul dintre FEV1 și FVC (FEV1/FVC).
Aceste valori sunt înregistrate de spirometru, un aparat conectat la un software care interpretează rezultatele. Testul face parte din categoria teste de funcție pulmonară și este considerat standardul de bază pentru evaluarea bolilor respiratorii. Pe baza spirometriei, medicul poate vedea dacă aerul circulă normal prin căile respiratorii sau există îngustări/rigiditate care îți limitează respirația.
Când se recomandă o spirometrie?
Spirometria este indicată într-o mulțime de situații. Câteva dintre cele mai frecvente motive pentru care medicul îți poate recomanda o spirometrie:
Indicații spirometrie: ai simptome respiratorii
Dacă ai:
• tuse cronică;
• respirație dificilă (senzație de „lipsă de aer”);
• șuierat în piept (wheezing);
• senzație de apăsare în piept,
spirometria ajută la depistarea unor boli respiratorii precum astm sau BPOC.
Indicații spirometrie: suspiciune de astm sau BPOC
Pentru diagnosticarea și monitorizarea:
• astmului;
• BPOC-ului (emfizem, bronșită cronică);
• astmului de efort sau a altor forme de obstrucție a căilor aeriene.
Indicații spirometrie: boli interstițiale și alte boli respiratorii
Spirometria poate sugera și prezența unor boli respiratorii restrictive, cum sunt:
• fibroza pulmonară;
• unele boli interstițiale ale plămânului;
• afectări pulmonare din boli autoimune sau profesionale.
Indicații spirometrie: monitorizarea tratamentului
Medicul poate recomanda spirometrie:
• pentru a vedea cum evoluează o boală respiratorie în timp;
• pentru a evalua eficiența tratamentului (de exemplu, inhalatoare pentru astm sau BPOC);
• pentru monitorizarea pacienților fumători sau a celor expuși la noxe la locul de muncă.
Indicații spirometrie: evaluare preoperatorie sau de rutină
În unele cazuri, spirometria se face:
• înaintea unor operații majore, mai ales dacă ai probleme respiratorii;
• în programe de screening la persoanele cu risc (de exemplu fumători de lungă durată).
Cum se desfășoară o spirometrie?
O spirometrie standard durează, de regulă, între 10 și 30 de minute, în funcție de câte repetări și teste suplimentare sunt necesare.
Pașii obișnuiți:
1. Explicarea testului
Asistenta sau medicul îți explică ce este spirometria, cum vei sufla în spirometru și îți răspunde la întrebări.
2. Poziția corectă
De obicei stai așezat pe scaun, cu spatele drept, picioarele pe podea. Ți se pune o clemă pe nas, ca să respiri doar pe gură.
3. Respirația în spirometru
Ții bine piesa bucală în gură, pentru a nu pierde aer. De obicei:
◦ inspiri profund (umpli plămânii „până la refuz”);
◦ apoi expiri cât poți de puternic și de rapid, până când nu mai ai aer de scos.
Această manevră se repetă de mai multe ori (de obicei 3–8 repetări) pentru a obține rezultate stabile și de calitate.
4. Test cu bronhodilatator (uneori)
În anumite boli respiratorii, se face spirometrie înainte și după administrarea unui medicament inhalator (bronhodilatator). Scopul este să se vadă dacă valorile se îmbunătățesc semnificativ, ceea ce sugerează astm sau o componentă reversibilă de obstrucție.
Testul este, în general, bine tolerat. Ocazional, poți simți amețeală sau oboseală după mai multe expiruri forțate, dar aceste simptome trec de obicei rapid.
Cum te pregătești pentru spirometrie?
Pentru ca rezultatele să fie cât mai precise, e important să respecți câteva recomandări înainte de test. Site-uri și ghiduri recente despre spirometrie insistă pe următoarele:
1. Nu fuma cu câteva ore înainte
De obicei se recomandă să nu fumezi cu 1–2 ore (sau chiar mai mult) înainte de spirometrie, deoarece fumul afectează imediat căile respiratorii.
2. Evită mesele foarte bogate
Nu mânca o masă foarte copioasă în cele 2–3 ore dinainte. Un stomac plin poate împiedica plămânii să se umple complet cu aer.
3. Îmbracă-te lejer
Poartă haine largi, care nu strâng pieptul sau abdomenul, pentru a permite respirații profunde.
4. Discută despre tratamentul inhalator
Medicul sau asistenta îți pot spune să nu folosești anumite inhalatoare (bronhodilatatoare) un anumit număr de ore înainte de spirometrie, pentru a vedea cum este funcția pulmonară „de bază”:
◦ unele bronhodilatatoare scurte trebuie oprite cu ~4–6 ore înainte;
◦ inhalatoarele cu acțiune lungă pot fi oprite cu 24–36 de ore înainte, în funcție de tip.
5. Anunță dacă ești răcit sau ai avut o boală acută recent
O infecție respiratorie acută (răceală, gripă, bronșită) poate modifica rezultatele. Uneori testul se reprogramează după ce te-ai vindecat.
6. Medicamente și alte condiții
Spune medicului ce tratamente urmezi (cardiace, neurologice etc.) și dacă ai avut recent intervenții chirurgicale toracice, abdominale sau probleme cardiace, pentru că spirometria implică efort respirator.
Ce înseamnă valori normale pentru o spirometrie?
Când vorbim de valori normale pentru o spirometrie, nu există un singur număr valabil pentru toată lumea. Normalul depinde de vârstă, sex, înălțime, uneori etnie. Software-ul spirometrului folosește așa-numitele „valori prezise” – adică valorile medii pentru o persoană ca tine, care este sănătoasă. Rezultatul tău este exprimat adesea ca procent din această valoare prezisă.
Pe scurt:
• FVC (capacitate vitală forțată) – volumul total de aer expirat forțat;
• FEV1 – volumul expirat în prima secundă;
• raportul FEV1/FVC – procentul de aer expirat în prima secundă din tot aerul expirat.
În general:
• un FEV1 și FVC ≥ 80% din valoarea prezisă sunt adesea considerate în limite normale (în funcție de laborator și ghiduri);
• un raport FEV1/FVC în jur de 0,75–0,80 sau peste limita inferioară de normal (LLN) este considerat normal la adulți.
Atenție: interpretarea exactă a normalului se face de către medic, folosind standardele actuale (de exemplu, recomandările ATS/ERS 2019 și ecuațiile Global Lung Initiative).
Ce înseamnă valori anormale la o spirometrie?
Rezultatele spirometriei se pot încadra, grosier, în două tipare principale: obstructiv și restrictiv. Aceste modele ajută la diferențierea diverselor boli respiratorii.
Modelul obstructiv apare când aerul are dificultăți să iasă din plămâni, de obicei din cauza îngustării căilor respiratorii (bronhii inflamate sau contractate).
Caracteristici:
• FEV1 scăzut (sub procentul normal);
• raport FEV1/FVC scăzut (sub limita inferioară de normal).
Acest tipar este tipic pentru:
• astm;
• BPOC (emfizem, bronșită cronică);
• unele bronșiectazii sau alte boli obstructive.
Dacă după administrarea bronhodilatatorului FEV1 crește semnificativ (de exemplu cu ≥12% și ≥200 ml), se consideră că obstrucția este „reversibilă” – un argument puternic pentru astm.
Modelul restrictiv apare când plămânii nu se pot umple suficient cu aer – ca și cum ceva „strânge” plămânii sau pieptul.
Caracteristici:
• FVC scăzut;
• raport FEV1/FVC normal sau chiar ușor crescut.
Poate apărea în:
• fibroze pulmonare;
• boli interstițiale;
• deformări ale cutiei toracice, obezitate marcată sau unele boli neuromusculare.
Pentru confirmarea unui model restrictiv este adesea nevoie și de alte teste (determinarea capacității pulmonare totale etc.), nu doar spirometrie.
Pe lângă model, medicul se uită la:
• severitatea scăderii FEV1 (ușoară, moderată, severă);
• forma curbei flux–volum (graficul spirometriei);
• calitatea testului (dacă ai suflat corect și constant).
Ce indică rezultatele unei spirometrii?
În final, spirometria nu pune singură un diagnostic, dar oferă indicii foarte valoroase.
Rezultatele pot indica:
• funcție pulmonară normală – valorile se încadrează în limitele de referință pentru vârsta, sexul și înălțimea ta;
• prezența unei boli respiratorii obstructive – cum ar fi astmul sau BPOC;
• posibilă boală respiratorie restrictivă – caz în care medicul va recomanda adesea teste suplimentare;
• efectul tratamentului – de exemplu, dacă valorile FEV1 cresc după câteva luni de tratament cu inhalatoare, rezultă că terapia funcționează;
• impactul fumatului sau al expunerii la praf, chimicale, poluanți;
• gradul de risc înainte de anumite intervenții chirurgicale majore.
Pentru pacient, explicația se traduce în câteva întrebări simple la care spirometria ajută să se răspundă:
• „Respir mai bine sau mai rău decât ar trebui pentru vârsta mea?”
• „Problema mea ține de îngustarea bronhiilor sau de faptul că plămânii nu se pot umple suficient?”
• „Tratamentul pe care îl iau chiar funcționează?”
• „Boala mea respiratorie se agravează sau este stabilă?”
Medicul va interpreta valorile normale pentru o spirometrie și cele anormale în contextul simptomelor tale, al altor investigații (radiografie, CT, analize de sânge) și al istoricului tău medical.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Spirometry
https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/17833-spirometry
Chest Journal - Spirometry
https://journal.chestnet.org/article/S0012-3692(22)00016-2/fulltext
Studiul „Spirometry”, apărut în CHEST, Volume 161, Issue 3, 593 – 594, March 2022, autoriE.F.M. Wouters, R. Breyer-Kohansal
Te-ar mai putea interesa și...
