Cancerul pancreatic, intre sperante si realitate

Cancerul de pancreas ramane o importanta problema de sanatate publica, atat din cauza diagnosticarii in stadii avansate, peste 80 % dintre pacienti fiind inoperabili la momentul diagnosticului, cat si din cauza absentei unor terapii sistemice eficiente in stadiul avansat sau metastatic.

Cancerul pancreatic in stadiul metastatic se asociaza cu cele mai scazute rate de supravietuire, comparativ cu alte tipuri de cancere. In ceea ce priveste mortalitatea, se estimeaza o crestere progresiva, urmand ca in anul 2030, cancerul pancreatic sa devina cea de-a doua cauza de mortalitate prin cancer dupa cancerul pulmonar.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

In aceste conditii, implementarea unor programe de screening la pacientii cu risc individual crescut de a dezvolta un cancer de pancreas reprezinta o prioritate iminenta.

Indivizii cu risc crescut de a dezvolta un cancer pancreatic sunt pe de o parte purtatorii unor mutatii genetice in cadrul unor sindroame genetice tip sindrom Lynch, sindromul Peutz Jeghers, ataxia-telangiectazia, pancreatita ereditara, cancerul mamar familial cu mutatii BRCA2, pe de alta parte sunt cei cu istoric familial de cancer pancreatic sau cei cu risc crescut de a dezvolta aceasta boala (diabet zaharat, pancreatita cronica, ciroza hepatica, fumatorii, obezii).

Cancerele pancreatice rezecabile au un prognostic evident semnificativ mai bun comparativ cu cancerele local avansate sau metastatice. Marea majoritate a cancerelor operabile necesita chimioterapie adjuvanta, procedura devenita standard. Schemele de chimioterapie sunt variate, alegand intre monoterapie, dublete sau triplete cu rezultatele cele mai bune in cazul tripletelor, in ceea ce priveste supravietuirea fara progresia bolii si supravietuirea globala. Desigur ca si toxicitatea acestora este semnificativ mai mare, comparativ cu dubletele terapeutice. Alegerea variantei de chimioterapie adjuvanta trebuie sa tina cont de statusul de performanta al pacientului, de afectiunile asociate, dar si de optiunea acestuia.

In situatii la limita rezecabilitatii datorita volumului tumoral, standardul terapeutic ramane chimioradioterapia, urmata de interventia chirurgicala radicala cu scop curativ.

In ceea ce priveste cancerul pancreatic metastatic, prioritatea ramane imbunatatirea supravietuirii, dar si ameliorarea simptomatologiei. In functie de statusul de performanta al pacientului, se recurge la tripla asociere de citostatic versus dubla asociere, monoterapie sau best suportive care.

Studiile clinice au evidentiat un avantaj incontestabil in ceea ce priveste supravietuirea globala pentru tripleti chimioterapici versus dubleti chimioterapici, motiv pentru care tripla asociere citostatica reprezinta, la ora actuala, standard terapeutic ori de cate ori starea generala a pacientului permite.

Din pacate, in ciuda terapiilor oncologice standard, boala progreseaza. In conditiile in care statusul de performanta ramane acceptabil, se impun terapii subsecvente, cu rezultate variabile de la o situatie la alta. Daca in prima linie s-a folosit tripla asociere (de exemplu, folfirinox), in linia a 2-a se poate recurge la dubla asociere chimioterapica sau la monoterapie.

Raman in discutie noile optiuni terapeutice, printre care imunoterapia, terapia moleculara target sau terapia cu agenti stromali. Din pacate, imunoterapiile s-au dovedit dezamagitoare, cancerul pancreatic fiind cunoscut ca nonimunogenic. O serie intreaga de studii clinice studiaza asocierea imunoterapicelor de tip inhibitori PDL1 si anticorpi CTLA4, diversi blocanti ai monocitelor sau a macrofagelor asociate tumorii, vaccinuri sau celule CR-T.

De asemenea, terapiile target reprezinta o a doua dezamagire, din cauza ineficientei validarii unor tinte terapeutice, precum si a unor biomarkeri moleculari predictivi.

In ceea ce priveste agentii stromali, acestia reprezinta o optiune interesanta, iar rezultatele din modelele preclinice reprezinta premisa unor rezultate pozitive. Exemplu tipic de astfel de agent este reprezentat de Hyaluronan, care, prin actiunea la nivelul stromei, normalizeaza presiunea interstitiala tumorala si amelioreaza eliberarea medicamentului la nivel tinta si in asociere cu chimioterapia, amelioreaza semnificativ supravietuirea fara progresia bolii.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Terapii target de genul inhibitorilor PARP sunt optiuni valabile in cancerele pancreatice metastatice cu expresie crescuta a genelor PALB sau BRCA.

Fara indoiala ca viitorul apropiat va aduce informatii genetice suplimentare, prin proceduri de secventiere care vor caracteriza mult mai bine din punctul de vedere al mutatiilor genetice aceste tumori si vor deschide calea terapiei personalizate propriu-zise.

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0