Cancerul - o maladie care poate fi prevenita?
Cancerul - o maladie care poate fi prevenita?
Cancerul - o maladie care poate fi prevenita?
Cancerul este o maladie cu o creștere constantă de incidență. Incidența și mortalitatea sunt indicatori care ajută la caracterizarea impactului acestei afecțiuni asupra societății dar mai puțin asupra fiecărui pacient în parte sau asupra familiei acestuia. Pe lângă impactul fizic, cancerul este frecvent asociat cu tulburări emoționale și cu o afectare, în grade variate, a calității vieții. Nu mai puțin important, cancerul reprezintă un motiv major de stres financiar pentru societate.
Statisticile arată că, la nivel mondial, există o estimare de 20 de milioane de cazuri noi de cancer pe an și aproape 10 milioane de decese cauzate de cancer. Global Cancer Observatory sugerează că aproximativ unul din cinci adulți dezvoltă cancer de-a lungul vieții, în timp ce aproximativ unul din nouă bărbați și una din 12 femei mor din cauza acestuia.
Prevenția cancerului se referă la totalitatea acțiunilor întreprinse în vederea scăderii riscului de apariție al acestei afecțiuni, acțiuni care se regăsesc în scăderea mortalității prin cancer. Aceste acțiuni sunt multiple și variază de la evitarea expunerii la diverși carcinogeni, schimbarea stilului de viață sau a comportamentului alimentar, intervenții medicale (cum ar fi chemoprevenția) sau chirurgicale ori strategii pentru depistare precoce.
O cercetare de dată recentă precizează: „cu previziunile bazate pe date demografice care indică faptul că numărul de noi cazuri de cancer va ajunge la 35 de milioane până în 2050, investițiile în prevenire, inclusiv țintirea factorilor cheie de risc pentru cancer (inclusiv fumatul, excesul de greutate și obezitatea și infecțiile), ar putea evita milioane de viitoare diagnostice de cancer și salva multe vieți în întreaga lume”.
Cum apare cancerul?
Carcinogeneza reprezintă procesul prin care celulele normale se transformă în celule canceroase. Fiecare celulă conține gene care coordonează maniera de creștere a organismului, dezvoltarea etc. Genele controlează dacă o celulă trăiește sau moare, se divide sau capătă funcții speciale.
Mutațiile genetice survin invariabil în cadrul procesului de carcinogeneză. Mutațiile pot afecta mecanismele de control celular. Când controlul este alterat, moartea celulară nu are loc atunci când este programată iar noi celule sunt sintetizate fără ca organismul să aibă nevoie de ele.
Sinteza în exces de celule poate duce la apariția unei formațiuni (tumoră). Tumorile pot fi benigne, adică necanceroase sau maligne, deci canceroase. Celulele maligne invadează țesuturile de vecinătate și diseminează către alte locuri din organism decât țesutul de origine. Spre deosebire de acestea, celulele componente ale tumorilor benigne nu invadează țesuturile de vecinătate și nici nu au capacitate de diseminare.
Cercetătorii studiază factorii de risc pentru a putea indica măsuri de prevenție mai bune în vederea apariției diverselor tipuri de cancer. Anumiți factori de risc pot fi evitați în timp ce alții nu. De exemplu, și fumatul, și anumite gene moștenite sunt factori de risc pentru apariția anumitor tipuri de cancer, însă numai fumatul poate fi evitat. Factorii de risc care pot fi controlați sunt cunoscuți drept factori de risc modificabili.
Factori de risc cert implicați în creșterea riscului de cancer
Fumatul
Acesta este principalul factor încriminat în apariția diverselor cancere cum ar fi: leucemia acută mieloidă, cancerul vezicii urinare, cancerul renal, esofagian, pulmonar, de cavitate orală, pancreas sau stomac. Renunțarea precoce la fumat scade riscul apariției cancerului precum și mortalitatea prin cancer. Se apreciază că fumatul este răspunzător pentru aproape 30% dintre decesele asociate cu cancerul.
Infecțiile
Anumite virusuri sau bacterii sunt încriminate în apariția diverselor forme de cancer, cu o preponderență substanțială în țările în curs de dezvoltare. Exemple de virusuri și bacterii care cresc riscul apariției diverselor cancere sunt:
- virusul papiloma uman (HPV) crește riscul apariției cancerulul de col utrein, penis, vagin, anus sau orofaringe;
- virusul Epstein Barr crește riscul apariției limfomului Burkitt;
- Helicobacter pylori crește riscul apariției cancerului gastric;
- infecția cu virusul hepatitic B și/ sau C crește riscul de cancer hepatic primitiv.
Iradierea
Există două mari tipuri de radiații implicate în creșterea riscului de cancer: pe de o parte, radiațiile ultraviolete răspunzătoare pentru apariția cancerelor de piele nonmelanotice și pe de altă parte radiațiile ionizante, așa cum este cazul iradierii investigaționale din cadrul diverselor proceduri cum ar fi radiografiile, examinările Computer Tomograf, scintigrafiile, fluroscopia etc. sau iradierea continuă cu radon, gaz regăsit în majoritatea materialelor de construcție folosite în casele noastre. Se presupune că radiațiile ionizante determină apariția leucemiilor, a cancerului tiroidian, mamar, pulmonar, esofag, stomac, colon, ovar sau de vezică urinară.
Utilizarea aproape de rutină a examinării Computer Tomografice în ultimele două decade a crescut expunerea la radiații, iar asocierea dintre creșterea incidenței anumitor forme de cancer și examinările CT este indubitabilă, riscul crescând odată cu numărul de expuneri dar și cu doza de iradiere utilizată de fiecare dată.
De asemenea, agenții imunosupresivi care se folosesc de rutină în statusul postransplant se asociază cu un risc semnificativ crescut de apariție a cancerului, probabil prin scăderea vigilenței imunitare antitumorale.
Factori de risc potențial implicați în apariția cancerului
Alimentația
Aceasta a reprezentat și reprezintă subiectul multor studii legate de incidența cancerului, iar concluziile sunt dificil de tras deoarece dieta unei persoane poate include nutrienți cu efect dovedit protector dar și cu efect prooncogen. Unele studii arată efect protector al consumului de fructe și legume proaspete în ce privește apariția cancerelor gurii, esofagului, stomacului dar și cancerului pulmonar.
De asemenea, potrivit unor studii, o dietă prea bogată în proteine, grăsimi și hipercalorică crește riscul cancerului colorectal. Alte studii însă, nu au dovedit această relație. Nu este încă pe deplin demonstrat dacă o alimentație săracă în grăsimi și bogată în fibre, fructe și vegetale, scade riscul cancerului colorectal, dar așa sugerează mai multe cercetări.
Alcoolul
Abuzul de alcool crește riscul apariției mai multor tipuri de cancer cum ar fi cancerul ORL, esofagian, mamar, hepatic sau colorectal.
Sedentarismul
Mișcarea insuficientă de-a lungul zilei crește riscul cancerului colorectal. Activitatea fizică moderată are efect protector dovedit pentru apariția cancerului mamar sau a cancerului uterin.
Obezitatea
Kilogramele în exces cresc riscul apariției diverselor cancere printre care cancerul mamar, colorectal, de endometru, rinichi, pancreas sau vezică biliară.
Diabetul
Această boală cronică se corelează cu un risc mai mare de apariție a cancerelor de vezică urinară, sân, colorectal, uter, ficat, plămân, ovar și pancreas.
Factorii ambientali
Factorii de mediu cum ar fi expunerea la diverși poluanți din aer, apă etc. au și aceștia un rol în dezvoltarea cancerului. Dacă poluarea atmosferică se corelează cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului pulmonar, contaminarea apei cu arsenic, de pildă, se însoțește de un risc mai mare de dezvoltare atât a cancerului pulmonar cât și a cancerului vezicii urinare sau a cancerului cutanat. În ceea ce privește alți agenți, cum ar fi pesticidele, legătura lor cu creșterea incidenței cancerului nu a fost încă pe deplin stabilită, dar este suspectată.
Factori cu rol controversat în scăderea riscului de cancer
Există nenumărate opinii exprimate mai ales în mediul online potrivit cărora suplimentele vitaminice sau minerale ar avea un rol în prevenția cancerului, invocându-se stresul oxidativ și leziunile secundare ale ADN-ului care conduc către progresia cancerului.
În acest context, antioxidanții care previn degradarea oxidativă a ADN ar preveni riscul apariției cancerului. La ora actuală, dovezile sunt insuficiente pentru a susține utilizarea mutivitaminelor și mineralelor în vederea scăderii riscului de cancer. Până nu demult, se recomanda cu căldură administrarea de betacaroten, antioxidant cu potențial efect reversibil al leziunilor mucoasei respiratorii secundare fumatului, potrivit unor studii epidemiologice observaționale. Din păcate, studii recente serioase, au demonstrat că, din contră, administrarea de suplimente pe bază de betacaroten la fumători crește incidența cancerului pulmonar și mortalitatea prin această boală.
Administrarea fără discernământ a suplimentelor de calciu, cum ar fi o doză zilnică de peste 500 mg nu numai că nu previne apariția cancerului, dar în plus crește semnificativ riscul de infarct miocardic. De asemenea, vitamina D a reprezentat un alt punct de interes în prevenția cancerului, fără însă ca studiile să confirme vreun rol protector clar al suplimentării dietei cu vitamina D.
Seleniul și vitamina E au fost la mare modă în urmă cu câțiva ani, recomandându-se aceste suplimente în vederea scăderii incidenței cancerului. Rezultatele studiilor recente au incriminat consumul acestor suplimente, stabilind o legătură certă între creșterea semnificativă a riscului cancerului de prostată și aportul de vitamina E. De asemenea, nu există dovezi clare potrivit cărora suplimentele pe bază de acid folic, vitamina B6, B12 sau vitamina C scad riscul apariției cancerului.
De aceea, recomandarea noastră fermă este să nu se ia suplimente alimentare după ureche, ci doar la recomandarea unui medic sau după ce i se cere sfatul în această privință. Chiar dacă e vorba de suplimente alimentare naturale, din plante etc. este foarte important să se discute cu medicul de familie sau, dacă o persoană are boli cronice pentru care ia tratamente medicamentoase, cu medicul curant. Este necesar de înțeles că unele suplimente pot fi utile pentru o mai bună stare de sănătate, în timp ce altele pot face mai mult rău decât bine.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Cancer Risk Factors
https://www.cdc.gov/cancer/risk-factors/index.html
ACS Journals - Global cancer statistics 2022: GLOBOCAN estimates of incidence and mortality worldwide for 36 cancers in 185 countries
https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21834
Studiul „Global cancer statistics 2022: GLOBOCAN estimates of incidence and mortality worldwide for 36 cancers in 185 countries”, apărut în CA: A Cancer Journal for Clinicians, Volume74, Issue3, May/June 2024, Pages 229-263, https://doi.org/10.3322/caac.21834, autori: Freddie Bray et al.
Te-ar mai putea interesa și...
