Boala Parkinson, cauzată de unele defecte ale mitocondriilor?

Cea mai frecventă formă de Parkinson, cuprinzând 90 până la 95% dintre toate cazurile de boală Parkinson este cauzată de blocarea unei căi care reglează mitocondriile.

Milioane de oameni din întreaga lume suferă de boala Parkinson, această afecțiune fiind a doua cea mai frecventă tulburare neurogenerativă la vârsta a treia și cea mai frecventă tulburare de mișcare. Însă cauza bolii Parkinosn este, în mare parte, necunoscută.

Într-un studiu¹ realizat de cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga se arată că forma cea mai frecventă a bolii Parkinson, reprezentând 90-95 % dintre toate cazurile, este cauzată de blocarea unei căi care reglează „uzinele” celulelor nervoase, adică mitocondriile.

La fel ca atunci când oamenii mănâncă, celulele iau ceea ce au nevoie și elimină deșeurile, spun oamenii de știință. Dar dacă celulele creierului au acest tip specific de blocare a semnalizării, înseamnă că centrala celulei, adică mitocondriile, nu poate fi curățată după ce este deteriorată.

Blocajul duce la o acumulare de cantități mari de mitocondrii deteriorate și nu se produce suficientă energie pentru celule. Această situație duce mai departe la moartea treptată a neuronilor, care este motivul dezvoltării simptomelor bolii Parkinson și motivul pentru care afecțiunea duce la demență.

Rolul proteinei PIAS2 în boala Parkinson

Blocajul este cauzat de o dereglare a genelor imune, mai exact o cale numită interferon de tip 1, care este în mod normal importantă pentru lupta împotriva virusurilor, dar în acest studiu se arată că este responsabilă și pentru reglarea alimentării cu energie a celulelor nervoase.

Fiecare parte a corpului nostru primește semnale: de exemplu, primim un semnal pentru a nu mai mânca, atunci când suntem plini (senzația de sațietate). Dacă avem o infecție, părți ale corpului nostru trebuie să lupte împotriva ei și să o împiedice să se extindă. Când infecția trece, semnalul ar trebui să scadă. Aceasta este sarcina unei proteine numite PIAS2.

Proteina determină blocarea căii interferonului de tip 1 și, atunci când infecția se termină, blocajul trebuie oprit și totul revine la normal. Dar acesta nu pare să fie cazul și la pacienții cu boala Parkinson. Se ajunge astfel la un defect al aprovizionării cu energie mitocondrială.

Cercetătorii au combinat și analizat patru seturi de date, care au studiat neuronii dintr-un creier cu boala Parkinson și au analizat ce tip de gene exprimă. Aceștia au examinat apoi ce tipare genetice au fost perturbate la pacienții cu boala Parkinson și mai ales la cei care au dezvoltat, de asemenea, Parkinson cu demență.

Pentru a testa rezultatele, constatările majore ale datelor combinate au fost încercate în trei modele diferite de șoarece folosind un regulator negativ al căii interferonului de tip I, PIAS2, care fusese identificat din studiul pacienților ca fiind una dintre proteinele cheie legate de progresia bolii Parkinson și demență.

Oamenii de știință spun că o acumulare ridicată de proteină PIAS2 este ceea ce cauzează blocarea căii, ceea ce ar fi trebuit să activeze procesele responsabile de îndepărtarea proteinelor deteriorate și a deșeurilor mitocondriale. Acumularea masei mitocondriale deteriorate duce în continuare la creșterea altor proteine toxice.

Așadar, atunci când se compară pacienții cu boala Parkinson cu persoane sănătoase de aceeași vârstă, fără boala Parkinson, se observă că această proteină PIAS2 este extrem de exprimată în neuroni, motiv pentru care această cale ar trebui să fie evaluată pentru rolurile potențiale în celelalte forme de boală Parkinson care nu au fost examinate în acest studiu.

Investigatorii speră că studiul va încuraja cercetarea pentru a contracara blocajul căii, care ar putea avea un impact benefic asupra bolii și asupra prevenirii demenței. În etapele următoare, echipa de cercetare va studia modul în care calea contribuie la homeostazia neuronală și la supraviețuire, precum și modul în care dereglarea acesteia determină moartea celulelor neuronale.

Cum se poate preveni boala Parkinson?

Consumă alimente organice, cultivate local

Dacă ai grădina ta în care îți poți cultiva legume și fructe fără pesticide și erbicide, este foarte bine; dacă nu ai grădină, încearcă să obții fructele și legumele de la persoane de încredere, care nu folosesc aceste substanțe nocive, care pot contribui la dezvoltarea bolii Parkinson. Dacă nu ești sigur de unde provin legumele și fructele pe care le cunperi și dacă în timpul creșterii s-au folosit sau nu chimicale, e indicat să le speli cât mai bine înainte de consum, cu apă rece în care ai pus puțin oțet sau puțină sare.

Mănâncă legume și fructe proaspete

Pentru a preveni boala Parkinson, este indicat un consum mai mare de legume și fructe proaspete și un consum mai mic de alimente foarte procesate. Cu alte cuvinte, e bine să-și bazezi mesele pe legume, leguminoase și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, nuci, avocado etc.) și să mănânci fructe proaspete între mese.

Introdu în alimentație acizii grași Omega 3

Boala Parkinson este inflamatorie, prin natura ei, iar acizii grași Omega 3 au proprietăți antiinflamatoare și sunt implicați în prevenirea degenerării celulelor. Acești acizi se găsesc în pește, mai ales în macrou, somon și cod, în ouă de la păsări crescute în curte și în nuci. Dacă nu obișnuiești să consumi aceste alimente, ia în calcul un supliment alimentar cu Omega 3 de calitate, certificat, fie cu ulei de pește de mare adâncime, fie cu ulei de alge.

Ai grijă la nivelurile vitamine D3

Deși nivelul de vitamina D poate fi întreținut cu ușurință prin expunerea scurtă la soare, fără factor de prootecție (15-20 de minute pe zi), multe persoane nu reușesc să aibă niveluri normale ale acestei vitamine. Din alimentație, se poate lua vitamina D din carnea animalelor crescute cu iarbă, din hering, sardine, ton, gălbenuș de ou și ciuperci.

Bea un ceai verde dimineața

Ceaiul verde are proprietăți antioxidante dovedite științific, alături de faptul că este antiinflamator, contribuie la arderea grăsimilor și îmbunătățește funcția cerebrală. Multe studii au arătat că anumiți compuși din ceaiul verde au beneficii în ceea ce privește protecția rețelei neuronale a creierului și sporește nivelul de dopamină în țesutul bolnav al creierului la pacienții deja diagnosticați cu Parkinson. Ceaiul verde este energizat, așa că e indicat să fie băut în cursul dimineții, deoarece, dacă este băut după-amiaza sau seara, poate contribui la apariția insomniei.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Molecular Psychiatry - PIAS2-mediated blockade of IFN-β signaling: a basis for sporadic Parkinson disease dementia
https://www.nature.com/articles/s41380-021-01207-w
1. Studiul „PIAS2-mediated blockade of IFN-β signaling: a basis for sporadic Parkinson disease dementia”, apărut în Molecular Psychiatry (2021). DOI: 10.1038/s41380-021-01207-w, autori: Joana Magalhaes et al.
University of Maryland Medical System - The Two Best Ways to Prevent Parkinsons Disease
https://www.umms.org/bwmc/news/2021/the-two-best-ways-to-prevent-parkinsons-disease

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...