Dementa - Semnale de alarma, cauze, tratament

Despre dementa
- Ce este dementa si functiile afectate de dementa
- Cauzele ale dementei
      - Boli degenerative
          - Boala Alzheimer
          - Boala Parkinson
          - Boala Huntington
          - Dementa cu corpi Lewy
          - Boala Creurzfeldt - Jacob
      - Afectiuni ereditare
      - Afectarea tesutului cerebral
      - Blocarea fluxului sangvin catre creier
      - Hidrocefalia
      - Sifilisul netratat
      - Atrofia multi-sistemica
- Factori favorizanti ai dementei
      - Infectiile cu HIV
      - Traumatisme cranio cerebrale
      - Consum excesiv de alcool
      - Abuz de medicamente sedative sau antidepresive
      - Boli cardiovasculare
      - Encefalita virala
      - Hipotensiunea persistenta
      - Aport insuficient de vitamine
- Primele semne ale dementei
      - Tulburari de memorie
      - Diminuaraea sau pierderea simtului de orientare
      - Alterarea capacitati de vorbire
      - Alterarea comportamentului
- Diagnosticarea dementei
      - Evaluarea medicala si urmarirea evolutiei simptomelor
      - Analize de laborator
      - Teste imagistice
- Evolutia dementei
- Tipuri de dementa
      - Dementa de tip Alzheimer
      - Dementa cu corpi Lewy
      - Dementa vasculara fronto-temporala
      - Dementa cauzata de alcool

Tratarea dementei
- Tratament medicamentos pentru inlaturarea cauzelor
- Tratament de incetinire sau stopare a evolutiei dementei
- Tratament chirurgical pentru hidrocefalii sau tumori cerebrale
- Planul de ingrijire si ameliorare a efctelor dementei
- Prevenirea imbatranirii creierului si a dementei

Ingrijirea bolnavilor cu dementa
- Asigurarea nutritiei corecte pentru un bolnav de dementa
- Asigurarea unui mediu sigur pentru bolnavul de dementa

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Despre dementa

Dementa nu este o afectiune specifica, termenul acesta descriind, mai degraba, o serie de simptome asociate cu un declin al memoriei si al capacitatii de gandire, care afecteaza calitatea vietii individului. Cel mai comun tip de dementa este Alzheimerul, intalnite la aproximativ 60-70% dintre pacientii afectati de dementa.

Ce este dementa si functiile afectate de dementa

Dementa descrie grupul de simptome care afecteaza memoria, capacitatile intelectuale si abilitatile sociale ale individului. Medicii stabilesc diagnosticul de dementa numai daca cel putin din urmatoarele doua functii ale creierului sunt afectate :

· Memoria

· Aptitudinile lingvistice

· Procesarea corecta a informatiilor

· Abilitatea de a se orienta in spatiu

· Judecata

· Atentia

Cauze ale dementei

Dementa apare in urma degradarii unor celule nervoase din creier, degradare care se poate petrece in mai multe regiuni ale creierului in acelasi timp. Dementa afecteaza indivizii in mod diferit, impactul avut asupra acestora precum si evolutia bolii aflandu-se in stransa legatura cu zona din creier afectata de boala. Daca dementa apare ca o reactie la anumite medicamente ori in urma unui deficit de vitamine, tratamentul poate imbunatati considerabil situatia pacientului, ba poate chiar sa vindece afectiunea, Atunci cand vorbim insa de o dementa degenerativa (progresiva), boala este ireversibila si se agraveaza pe masura ce trec anii. sa decopere cauzele care declanseaza aceasta afectiune.

Boli degenerative

Bolile degenerative sunt boli care se agraveaza in timp, in ciuda tratamentului administrat ori a stilului de viata adoptat. Tipurile de dementa degenerativa sunt : Alzheimer, dementa vasculara, dementa cu corpi Lewy, dementa frontotemporala, dementa mixta, boala Huntington, boala Creutzfeldt-Jacob.

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este cel mai comun tip de dementa si apare cu precadere la persoanele de peste 65 de ani. Cu toate ca nu se cunosc cauzele acestei afectiuni, oamenii de stiinta sustin ca exista o legatura intre declansarea Alzheimerului si placile amiloide formate in creierul pacientilor diagnosticati cu aceasta boala. Factorii genetici contribuie si ei la dezvoltarea Alzheimerului.

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune degenerativa a creierului, care determina probleme motorii, insa nu este un tip de dementa. Totusi, specialistii au confirmat existenta unei legaturi intre Parkinson si dementa, acestia sustinand ca pacientii diagnosticati cu Parkinson prezinta risc crescut de dementa.

Boala Huntington

Boala Huntington este declansata de o mutatie de natura genetica, care produce daune serioase celulelor nervoase din creier, dar si din maduva spinarii. Semnele si simptomele apar dupa 30 de ani si afecteaza in mod special capacitatile cognitive ale individului.

Dementa cu corpi Lewy

Corpii Lewy sunt conglomerate de proteine anormale care se regasesc in creierul celor afectati de acest tip de dementa si care intrerup semnalele transmise intre neuroni. Acesti corpi se regasesc si in creierul pacientilor diagnosticati cu Parkinson. Cu toate ca se asemenea foarte mult cu boala Alzheimer, dementa cu corpi Lewy are cateva trasaturi aparte : halucinatii vizuale, tremor specific Parkinsonului, probleme de perceptie vizuala, alterarea starii de constienta.

Boala Creurzfeldt - Jacob

Boala Creurzfeld – Jacob este o afectiune care declanseaza dementa si apoi produce decesul pacientului, evolutia sa fiind extrem de rapida comparativ cu cea a altor tipuri de dementa. Aceasta boala este rara si apare in general la pacientii de 60 de ani. Specialistii sunt de parere ca boala Creyrzfeld – Jacob este declansata de o proteina anormala ce se formeaza in creier.

Afectiuni ereditare

Majoritatea cazurilor de dementa nu sunt mostenite, insa acest lucru depinde de tipul de dementa. Spre exemplu, boala Huntington este declansata de o mutatie genetica, primita mostenire de la parinti. In cazul acestei afectiuni, individul va declansa, mai devreme sau mai tarziu, aceasta afectiune, nu este decat o chestiune de timp.

Pe de alta parte, intre 30-50% dintre cazurile de dementa frontotemporala sunt mostenite. In ceea ce priveste Alzheimerului, majoritatea cazurilor nu sunt mostenite. Chiar daca exista predispozitie genetica pentru dementa, exista factori care contribuie mai mult la declansarea afectiunii precum factorii ce tin de stilul de viata : stresul, fumatul, alimentatia saraca in nutrienti importati si alte obiceiuri nesanatoase cresc riscul de dementa.

Afectarea tesutului cerebral

Tesutul cerebral este afectat de dementa, la nivelul acestuia aparand diverse anomalii precum placa amiloida, moartea unor celule cerebrale si chiar si scaderea in volum a unor portiuni intregi de tesut.

Blocarea fluxului sangvin catre creier

Blocarea fluxului sangvin catre creier in timpul unui accident vascular cerebral poate declansa instalarea dementei. Asta pentru ca prin blocarea fluxului sangvin se blocheaza si oxigenarea creierului, iar celulele cerebrale sunt afectate. Acest lucru se petrece in cazul dementei vasculare.

Hidrocefalia

Hidrocefalia este o afectiune a creierului caracterizata de acumularea excesiva de lichid cefalorahidian la nivelul ventriculilor cerebrali. Aceasta acumulare de lichid provoaca tulburari de gandire, dificultati motorii si pierderea controlului asupra intestinelor. Hidrocefalia este un tip de dementa care are simptome ce se aseamana cu cele ale Alzheimerului.

Sifilisul netratat

Sifilisul netratat poate cauza, de asemenea, dementa. Sifilisul este o b oala cu transmitere sexuala, declansata de virusul Treponema Pallidum. Netratat corespunzator, in timp, sifilisul de transforma in neurosifilis, iar apoi in dementa. Neurosifilisul este stadiul final al bolii si apare la 15-20% dintre persoanele care nu s-au tratat. Evolutia neurosifilisului este inceata, afectand treptat creierul si maduva spinarii. Persoanele infectate cu acest virus care nu se trateaza pot dezvolta, in ani, dementa.

Atrofia multi-sistemica

Atrofia multi-sistemica mai poarta si denumirea de tetrapareza spastica ori de sindrom Shy-Drager si este o afectiune degenerativa a creierului, declansata de degenerarea celulara.

Factori favorizanti ai dementei

Factorii de risc in cazul dementei sunt urmatorii:

Ateroscleroza – afectiunea care determina subtierea vaselor de sange, precum si ingrosarea peretilor acestora, poate avea un impact direct asupra fluxului sanguin de la nivelul creierului, determinand moartea unor celule cerebrale.

Colesterol LDL marit – e posibil sa nu vezi legatura intre colesterolul marit si dementa, insa colesterolul prea mare creste riscul de dezvoltare a dementei vasculare.

Nivel crescut de hemocisteina – acest aminoacid formeaza depozite de proteine care predispun la Alzheimer, dementa vasculara si tulburaru cognitive.

Diabet – diabetul creste riscul de dementa vasculara, dar si de Alzheimer.

Factori psihologici – persoanele introvertite, care obisnuiesc sa se izoleze social, au sanse mai mari sa dezvolte Alzheimer.

Sindromul Down - majoritatea persoanelor care sufera de sindromul Down vor dezvolta, la varsta adulta, Alzheimer.

Infectiile cu HIV

HIV (Virusul Imunodeficientei Umane) are adesea ca si complicatie dementa intrucat, in timp, virusul ataca sistemul nervos, produce daune la nivelul creierului si determina dezvoltarea dementei.

Traumatisme cranio cerebrale

Si traumatismele cranio cerebrale pot declansa instalarea dementei. Un traumatism suferit in copilarie sau tinerete creste considerabil (cu pana la 50%) sansele de a face dementa mai tarziu.

Consum excesiv de alcool

Consumul excesiv de alcool creste riscul de a dezvolta un tip de dementa denumit sindromul Korsakoff. Simptomele acestui sindrom sunt : · Dificultati de invatare · Pierderi de memorie pe termen scurt · Pierderi de memorie pe termen lung

Abuz de medicamente sedative sau antidepresive

Medicamentele sedative sau antidepresive produc transformari in chimia creierului, astfel incat sa linisteasca mintea celoui care le ia. Atunci cand consumul acestora este abuziv, individul devine, pe termen lung, predispus la dementa intrucat creierul ii este afectat de substantele medicamentoase.

Boli cardiovasculare

Bolile cardiovasculare pot afecta fluxul de sange la nivelul creierului, crescand de asemenea riscul de dementa.

Encefalita virala

Virusurile care provoaca encefalita cresc, de asemenea, riscul de a dezvolta dementa. Medicii inca nu au descoperit mecanismul prin care acest lucru se petrece, insa banuiesc ca are legatura cu inflamarea creierului in timpul bolii.

Hipotensiunea persistenta

Hipotensiunea persistenta, adesea aparuta in randul persoanelor in varsta, creste riscul de dementa vasculara si, in cazuri mai rare, de Alzheimer.

Aport insuficient de vitamine

Deficitul de vitamine precum vitamina B sau D este asociat cu instalarea dementei. Din fericire insa, in cazuri de acest gen simptomele dementei sunt reversibile odata ce deficitul de vitamine este tratat.

Primele semne ale dementei

Debutul dementei este bland si poate fi cu usurinta trecut cu vederea din cauza simptomelor ce pot fi puse pe seama inaintarii in varsta. Cu cat dementa este diagnosticata mai devreme, cu atat calitatea vietii pacientului va fi una mai buna pentru o perioada mai lunga de timp.

Tulburari de memorie

Tulburarile de memorie sunt primele semne ca dementa de instaleaza. In prima faza este vorba despre probleme cu memoria pe termen scurt – bolnavul poate pune aceeasi intrebare de mai multe ori, uitand complet ca a primit deja raspuns. Pe masura ce boala evolueaza, tulburarile de memorie devin din ce in ce mai usor de observat.

Diminuarea sau pierderea simtului de orientare

Un alt simptom al dementei consta in pierderea simtului de orientare. Adesea bolnavii de dementa se ratacesc si uita drumul spre casa, chiar daca locuiesc intr-un oras mic sau nu se afla foarte departe de casa.

Alterarea capacitati de vorbire

Capacitatea de vorbire a bolnavilor de dementa este si ea afectata, pacientului fiindu-i tot mai greu sa isi gaseasca cuvintele si sa formuleze fraze simple, la indemana.

Alterarea comportamentului

Schimbarile bruste de dispozitie, atitudinea diferita si comportamentul neadecvat sunt adesea intalnite la pacientii bolnavi de dementa, al caror comportament se altereaza pe masura ce trece timpul.

Diagnosticarea dementei

Nu exista analize de sange care sa depisteze dementa. Intrucat este o boala destul de greu de diagnosticat e recomandat sa se obtina o a doua opinie.

Evaluarea medicala si urmarirea evolutiei simptomelor

In prima faza, medicul va evalua situatia pacientului in urma unei discutii purtate cu acesta. Printre intrebarile adresate pacientului suspectat de dementa se afla urmatoarele:

· Ce simptome ai ?

· Cand au debutat acestea ?

· Simptomele sunt persistente sau apar si dispar ?

· Cat de severe sunt simptomele ?

· Din cauza simptomelor resimtite ai renuntat la activitati pe care le faceai ?

· Exista cazuri in famileie de dementa, boala Huntington sau Parkinson ?

· Ce alte afectiuni ai ?

· Ce tratament medicamentos urmezi ?

· Ai trecut printr-o perioada mai stresanta in ultimul timp ? S-a petrecut vreun eveniment de importanta majora recent ?

Analize de laborator

Intrucat exista o serie de afectiuni care pot avea simptome similare cu cele ale dementei, medicul poate recomanda urmatoarele analize de laborator in vederea stabilirii cauzei tulburarilor mentale :

· Verificarea hormonilor tiroidei pentru identificarea unei potentiale hipotiroidii

· Verificarea nivelului de vitamina B 12 pentru depistarea deficitului

· ALT sau AST pentru a verifica functiile ficatului

· Nivelul de zahar din sange

· HIV

· Examen toxicologic

· Punctie lombara pentru verificarea anumitor proteine din maduva osoasa

Teste imagistice

CT (computerul tomograf) si IRM (imagistica prin rezonanta magnetica) sunt teste ce se fac in cazul in care medicul vrea sa se asigure ca nu exista o alta cauza care declanseaza simptomele ce indica dementa. Accidentul vascular cerebral sau tumorile pe creier pot fi de vina pentru simptomele specifice dementei.

Evolutia dementei

Dementa evolueaza in mod progresiv, agravandu-se pe masura ce trec anii. Evolutia dementei poate fi incetinita cu ajutorul tratamentelor medicamentoase si a schimbarilor facute la nivelul stilului de viata. Din pacate insa, de cele mai multe ori dementa este o afectiune ireversibila si nevindecabila.

Tipuri de dementa

Dementa este termenul folosit pentru a descrie o serie de afectiuni cu simptome similare. Exista mai multe tipuri de dementa.

Dementa de tip Alzheimer

Dementa de tip Alzheimer este caracterizata de placa amiloida de la nivelul creierului, care in timp ucide celulele cerebrale precujm si legaturile dintre acestea, determinand micsoararea volumului creierului.

Dementa cu corpi Lewy

Dementa cu corpi Lewy este o afectiune neurodegenerativa cauzata de o structura anormala aparuta la nivelul creierului.

Dementa vasculara fronto-temporala

Dementa fronto-temporala face referire la afectiunea cauzata de pierderea progresiva a celulelor nervoase din lobul frontal, dar si din lobul temporal.

Dementa cauzata de alcool

Dementa cauzata de alcool apare in urma consumului indelungat si excesiv de alcool, care a produs daune neurologice si cognitive. Tulburarile de memorie, pierderea inhibitiilor precum si incapacitatea de planificare si organizare sunt simptomele specifice ale acestui tip de dementa. 

Tratarea dementei

Unele cazuri de dementa sunt tratabile si tratamentul poate reda unel functii mentale, insa in cele mai multe cazuri dementa nu este vindecabila.

Tratament medicamentos pentru inlaturarea cauzelor

In unele situatii, tratarea cauzei care a declansat dementa poate ameliora sau chiar indeparta simptomele. Spre exemplu, poti fi recomandate de catre medic urmatoarele:

· Vitamine pentru deficitul de vitamina B12

· Medicamente hormonale pentru hipotiroidism

· Indepartarea chirugicala a tumorilor pe creier

· Tratarea ecefalitei

· Tratarea depresiei

· Oprirea tratamentelor medicamentoase care ofera simptome specifice dementei

Tratament de incetinire sau stopare a evolutiei dementei

In cazurile in care dementa nu poate fi vindecata tratamentul trebuie sa se concentreze pe incetinirea evolutiei dementei sau chiar pe stoparea acesteia. Iata ce medicamente sunt folosite pentru tratarea dementei:

Donepezil – acest inhibitor al acetilcolinesterazei reduce declinul cognitiv provocat de dementa. Donapezilul se poate folosi atat pentru tratarea Alzheimerului cat si pentru tratarea dementei cu corpi Lewy. Greata si varsaturile sunt efecte secundare adesea intalnite in cazul folosirii tratamentului cu donepezil.

Memantine – acest medicament blocheaza efectele unor substante chimice din creier si este folosit pentru tratarea Alzheimerului.

Antipsihotice – acest tip de medicamente este folosit pentru tratarea persoanelor care sufera de tulburari comportamentale din cauza dementei, care devin agresive si agitate.

Tratament chirurgical pentru hidrocefalii sau tumori cerebrale

In cazul in care simptomele specifice dementei sunt declansate de hidrocefalie sau tumori cerebrale, tratamentul chirurgical este folosit pentru tratarea cauzei.

Planul de ingrijire si ameliorare a efectelor dementei

Pacientii bolnavi de dementa ar trebui ingrijiti astfel incat efectele dementei sa fie resimtite cat mai putin si calitatea vietii sa fie imbunatatita. In primele stadii ale bolii, persoanele din jur trebuie sa ofera sprijin bolnavului, sa nu aiba reactii furioase atunci cand pacientul care sufera de dementa uita ceva si sa fie in permanenta in jurul acestuia.

Pe masura ce boala avanseaza insa, siguranta pacientului devine prioritara intrucat acesta devine capabil sa isi faca rau singur. Controaele de rutina la medicul specialist trebuie facute o data la 3-6 luni, in functie de fiecare caz in parte.

Prevenirea imbatranirii creierului si a dementei

Dementa poate fi preveninta prin adoptarea unui stil de viata sanatos si prin reducerea riscurilor pe cat este posibil. Specialistii sustin ca imbatranirea creierului poate fi prevenita astfel:

· Prin adoptarea unei diete sanatoase si variate, bogata in nutrienti importanti · Prin mentinerea greutatii corporale in parametri normali

· Prin adoptarea unui stil de viata activ si practicarea unui sport

· Prin limitarea consumului de alcool

· Prin renuntarea la fumat (daca este cazul)

· Prin mentinerea tensiunii arteriale in valori normale 

Ingrijirea bolnavilor cu dementa

Dementa este o afectiune degenerativa a creierului, care duce la pierderea functiilor mentale. In timp, toate tipurile de dementa cauzeaza pierderi mari de memorie, pierderea judecatii si a rationamentuloui precum si tulburari comportamentale s de personalitate, declin psihic si deces. Modul in care evolueaza dementa este diferit in functie de varsta pacientului, personalitatea sa, afectiunile asociate si alti factori. Fiind o afectiune atat de dificila, pacientul are nevoie de ingrijire speciala pentru a nu isi face rau singur si pentru a se ingriji corespunzator.

Asigurarea nutritiei corecte pentru un bolnav de dementa

Alimentatia are un rol important in mentinerea sanatatii pacientului bolnav de dementa. Intrucat aceasta afectiune il face pe cel bolnav sa uite sa manance la timp, este important ca ingrijitorul sau sa se asigure ca acesta mananca cum se cuvine. Pe masura ce boala avanseaza, bolnavului ii va fi greu sa foloseasca ustensilele cu care sa manance asa ca va fi necesar sa fie hranit. Dieta unui bolav de dementa trebuie sa fie hranitoare si variata, pe baza de legume, fructe, cereale integrale, produse lactate si grasimi sanaroase.

Asigurarea unui mediu sigur pentru bolnvul de dementa

Pentru ca bolnavul de dementa sa fie in siguranta, casa in care acesta locuieste trebuie sa fie amenajata astfel incat sa nu existe pericol de accidentare. Ia in considerare urmatoarele modificari:

· Nu muta mobila altfel decat este in momentul imbolnavirii pacientului cu Alzheimer

· Tine echipamentul cu care pacientul s-ar putea rani intr-o incapere incuiata cu cheia (bormasini, topor, drujba, obiecte ascutite)

· Renunta la mochetele de care pacientul s-ar putea impiedica

· Foloseste lumini de veghe pe timpul noptii in incaperile folosite de bolnav

· Tine medicamentele si substantele de orice natura incuiate cu cheia

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0