Aspirina poate scădea riscul de deces al bolnavilor de cancer (studiu)

Pacienților cu o gamă largă de cancere care iau aspirină ca parte a tratamentului lor le-ar putea scădea riscul de deces cu 20%, a sugerat o revizuire majoră a cercetărilor existente.

Unele dintre indicațiile pentru utilizarea aspirinei sunt febra, durerea de diverse naturi (dentară, menstruală etc.), osteoartrita, poliartrita reumatoidă, angina pectorală, spondilita anchilozantă, reducerea riscului cardiovascular, cancerul colorectal, accidentul vascular cerebral ischemic și profilaxia acestuia, infarctul miocardic și profilaxia acestuia și lupusul eritematos sistemic. Ar putea acest medicament să fie de folos și în tratarea cancerului?

TESTARE PCR COVID-19

O echipă de cercetare de la Universitatea Cardiff a efectuat o revizuire¹ sistematică a 118 studii observaționale cuprinzând pacienți cu 18 tipuri diferite de cancer. Oamenii de știință au pus cap la cap rezultatele și au constatat că, la un total de aproximativ 250.000 de pacienți cu cancer care au raportat că iau aspirină, acest lucru a fost asociat cu o reducere de aproximativ 20% a deceselor provocate de această boală.

Aspirina ar putea fi utilă ca tratament adjuvant pentru diverse tipuri de cancer

Analiza a arătat că dovezile disponibile cu privire la eficacitatea și siguranța medicamentului justifică utilizarea acestuia ca tratament suplimentar într-o gamă largă de tipuri de cancer.

Autorul principal al analizei, Peter Elwood, profesor onorific la Universitatea Cardiff, care a studiat efectele aspirinei timp de mai bine de 50 de ani, a declarat că în ultimii ani a fost frapat de acțiunile aspirinei asupra mecanismelor biologice relevante pentru cancer - și acestea par a fi aceleași în multe tipuri de cancer diferite.

Prin urmare, împreună cu echipa sa de cercetare, a stabilit să analizeze dovezile științifice disponibile privind utilizarea aspirinei ca tratament suplimentar pentru o gamă largă de forme de cancer. În general, s-a constatat că, în orice moment de după un diagnostic de cancer, mai mult de 20% dintre pacienții care au luat aspirină au supraviețuit, in comparație cu pacienții care nu au luat aspirină.

Echipa a luat în considerare, de asemenea, riscurile administrării de aspirină și a cercetat eventualele episoade de sângerare sau alte probleme cu stomacul care ar fi putut apărea la participanți. Astfel, s-a aflat că un număr mic de pacienți au suferit o sângerare, dar nu au existat dovezi ale unui exces de decese atribuibile sângerării la pacienții cu aspirină, se arată în revizuire.

Cercetările sugerează, deci, că aspirina nu numai că ajută la reducerea riscului de deces printre pacienții cu cancer, dar a demonstrat și că reduce răspândirea cancerului în organism - așa-numita răspândire metastatică. Există acum un număr considerabil de dovezi care sugerează o reducere semnificativă a mortalității la pacienții cu cancer care iau aspirină - iar beneficiul pare să nu fie limitat la unul sau câteva tipuri de cancer.

Oamenii de știință consideră că aspirina merită o analiză serioasă pe post de tratament adjuvant al cancerului, iar pacienții cu cancer și îngrijitorii acestora ar trebui informați cu privire la dovezile disponibile. Cu toate acestea, trebuie subliniat că aspirina nu este o alternativă posibilă la orice alt tratament.

În 1974, o echipă de cercetare din care a făcut parte și profesorul Elwood a fost prima care a arătat că administrarea unei tablete de aspirină pe zi reduce decesele cauzate de bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale cu aproximativ 24%. Raportul a câștigat notorietate globală în 1990 și a fost considerat de BMJ ca fiind unul dintre primele cele mai imporante 50 de studii de cercetare publicate din 1945 încoace.

Profesorul Elwood a declarat că studiul său inițial a stimulat o nouă fază a cercetării privind aspirina. La momentul raportului, aproximativ 100 de studii clinice privind aspirina erau publicate anual - dar acum, mai mult de 1.000 sunt raportate în fiecare an. O nouă serie de noi studii clinice au fost demarate pentru a testa tratamentul cu aspirină în mai multe tipuri de cancer și rezultatele acestora ar trebui să ofere dovezi suplimentare și mai clare.

Cine nu ar trebui să ia aspirină?

Nu trebuie administrat acest medicament unui copil sau adolescent cu febră sau simptome gripale, deoarece aspirina poate provoca sindromul Reye, o afecțiune gravă și uneori fatală la copii.

De asemenea, nu trebuie adminsitrată aspirină persoanelor care au alergie la aceasta sau care au o istorie recentă de sângerări stomacale sau intestinale, o tulburare de sângerare, cum ar fi hemofilia sau dacă au avut vreodată un atac de astm sau o reacție alergică severă după ce au luat aspirină sau un alt antiinflamator nesteroidian (AINS).

Pentru ca o persoană să fie sigură că poate lua aspirină, e bine ca medicul să fie informat dacă pacientul are astm sau alergii sezoniere, ulcer la stomac, boală de ficat, boală de rinichi, o tulburare de sângerare sau de coagulare a sângelui, gută sau boli de inimă, hipertensiune arterială sau insuficiență cardiacă congestivă.

Administrarea de aspirină în timpul ultimelor săptămâni de sarcină poate provoca sângerări la gravidă sau la copil în timpul nașterii. Aspirina poate trece în laptele matern și poate dăuna copilului, deci trebuie evitată alăptarea în timpul utilizării acestui medicament.

Care sunt efectele secundare ale aspirinei?

E necesar ca persoana care a luat apsirină să ceară ajutor medical de urgență dacă dă semne de reacție alergică la acest medicament: urticarie, respirație dificilă, umflarea feței, buzelor, limbii sau gâtului.

Utilizarea acestui medicament trebuie oprită imediat și se va cere ajutor medical dacă persoana care a luat aspirină se confruntă cu un zgomot în ureche, confuzie, halucinații, respirație rapidă, convulsii, cu greață severă, vărsături sau dureri de stomac, ori scaune sângeroase sau de culoare neagră, tuse cu sânge sau vărsături care arată ca zațul de cafea. 

La anumite persoane aspirina care subțiază sângele si așa previne formarea cheagurilor de sânge poate crește si riscul de sângerare internă. De obicei, provoacă sângerări în tractul gastro-intestinal (în principal în stomac și în intestinul subțire), dar sângerarea poate apărea și în alte zone ale corpului.. Instalarea anemiei la acesti pacienti poate fi un semn al sangerarii oculte.

Alte efecte secundare ale aspirinei pot fi febra care durează mai mult de 3 zile ori durerea care durează mai mult de 10 zile. Reacțiile adverse frecvente ale aspirinei pot include stomac deranjat și arsuri la stomac, somnolenţă sau dureri de cap ușoare.
Pacienții care iau citalopram, escitalopram, fluoxetină, fluvoxamină, paroxetină, sertralină, trazodonă sau vilazodonă trebuie să ceară sfatul medicului dacă intenționează să ia aspirină, deoarece utilizarea oricăruia dintre aceste medicamente cu AINS-uri poate duce la apariția unor vânătăi sau sângerări ușoare.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Ecancer - Aspirin and cancer survival: a systematic review and meta-analyses of 118 observational studies of aspirin and 18 cancers 
https://ecancer.org/en/journal/article/1258-aspirin-and-cancer-survival-a-systematic-review-and-meta-analyses-of-118-observational-studies-of-aspirin-and-18-cancers
1. Studiul „Aspirin and cancer survival: a systematic review and meta-analyses of 118 observational studies of aspirin and 18 cancers”, apărut în ecancermedicalscience (2021). DOI: 10.3332/ecancer.2021.1258, autori: Peter C. Elwood et al.
Drugs.com - Aspirin
https://www.drugs.com/aspirin.html


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0