Totul despre guta (artrita gutoasa): Simptome, Factori de risc & Tratament | Doc.ro

1. Despre guta sau artrita gutoasa
• Ce este guta
• Cauze si factori de risc ai gutei
• Tipuri de guta sau stadiile gutei
• Simptome ale gutei
• Metode de diagnosticare pentru guta
• Evolutia gutei
• Conditiile asociate gutei si complicatiile gutei

2. Cum se trateaza guta
• Tratament medicamentos folosit pentru a trata atacul de guta
• Tratamentul medicamentos folosit pentru a preveni complicatiile gutei
• Stilul de viata pentru pacientii cu guta
• Tratamentul chirurgical pentru guta
• Remedii naturiste si suplimente pentru ameliorarea simptomelor gutei
• Terapii alternative pentru guta
• Modificarea dietei la pacientul cu guta

3. Prevenirea gutei

Despre guta sau artrita gutoasa

Guta este o afectiune ce cauzeaza dureri articulare severe. Este important sa mergi la medic, pentru ca el iti poate recomanda tratamentul care ajuta in timpul unui atac de guta sau care stopeaza atacurile ulterioare.

Ce este guta?

Guta este o afectiune caracterizata prin nivel seric crescut al acidului uric, iar clinic se caracterizeaza prin episoade recurente de artrita acuta (cu prezenta cristalelor de urat de sodiu monohidrat in lichidul sinovial). Evolutia cronica a bolii adauga aparitia nodulilor (tofilor gutosi) si a bolii renale. Guta este cea mai frecventa cauza de artrita inflamatoare la barbatii de peste 50 ani.

Cauze si factori de risc ai gutei

Guta este o afectiune caracterizata de dureri articulare extrem de mari, cauzata de o cantitate prea mare de acid uric in sange si in tesuturi. Cand nivelul de acid uric este prea mare, aceasta substanta poate forma mici cristale care patrund in articulatii, provocand durere articulara.

Cauzele gutei

Guta apare din trei motive principale:

1. Din cauza ca pacientul mananca alimente bogate in purine, pe care organismul le descompune in acid uric. Exemple de alimente bogate in purine: ansoa, nucile, organele de la animale (ficatul, rinichii si altele).

2. Din cauza ca exista o productie excesiva de acid uric, in corp. Acest lucru se poate intampla in cazul anumitor afectiuni genetice sau in cazul chimioterapiei, la pacientii cu cancer.

3. Din cauza ca acidul uric este slab excretat de rinichi. Bolile renale pot impiedica procesul de excretie a acidului uric, insa si alte conditii pot afecta excretia acestuia: infometarea, consumul excesiv de alcool, folosirea medicamentelor diuretice (cum ar fi furosemidul).

Guta, care uneori mai este numita si artrita gutoasa, apare la aproape 20% dintre pacientii cu hiperuricemie (cresterea cantitatii de acid uric). De asemenea, si o scadere rapida a nivelului de acid uric poate declansa guta, boala care apare ca niste atacuri izolate sau puseuri.

Hiperuricemia, un factor de risc important

Guta este o afectiune caracterizata prin prezenta depozitelor de cristale de urat de sodiu monohidrat la nivelul articulatiilor si in jurul acestora. Inflamatia articulara determinata de aceste depozite este responsabila de aparitia episoadelor de guta acuta.

Boala este mai frecvent intalnita la barbati decat la femei, iar la barbatii de peste 50 de ani reprezinta cea mai frecventa cauza de artrita inflamatoare. Nivelul seric crescut al acidului uric (hiperuricemia) reprezinta un factor de risc pentru guta.

Spre deosebire de hiperuricemie, care este o conditie medicala relativ frecvent intalnita in populatia generala (asociata sindromului metabolic ce presupune hipertensiune arteriala, rezistenta la insulina, dislipidemie, obezitate abdominala), guta este mai rar intalnita. De multe ori, hiperuricemia poate fi gresit interpretata. Nu orice pacient care are nivel seric crescut al acidului uric va dezvolta guta. Dar cu cat nivelul seric al acidului uric este mai mare, cu atat riscul unui episod de guta este mai mare.

Despre purine

Guta este o boala a metabolismului purinelor. Produsul final de catabolism al purinelor endogene (proprii organismului) sau al celor din alimentatie este acidul uric. Organismul uman este lipsit de o enzima care sa transforme acidul uric intr-o substanta mai solubila si mai usor de eliminat din organism.

Productia crescuta de urat este responsabila doar de 10% din cazurile de hiperuricemie. Aceasta productie crescuta este consecinta unor anomalii enzimatice implicate in metabolismul purinelor, dar si consumului de alimente bogate in purine si consumului crescut de alcool.

Alimentele bogate in purine (si care contribuie la nivelul seric crescut al acidului uric) sunt: carnea de animal tanar (vitel, pui), carnea de vanat, organele (richini, creier), unele legume (fasolea uscata, mazarea). Dar marea majoritate a cazurilor de hiperuricemie (90%) sunt cauzate de scaderea excretiei de acid uric la nivelul rinichiului.

stop artroza

Factori de risc in guta

Pacientul are un risc mai mare de a dezvolta guta daca are niveluri marti de acid uric in organism. Factorii care cresc cantitatea de acid uric din sange pot fi:

Alimentatia

Consumul de carne si de fructe de mare in cantitati mari, cat si consumul de bauturi indulcite cu fructoza cresc nivelul de acid uric, care la randul sau creste riscul de aparitie a gutei. Consumul de alcool, in special de bere, creste riscul de a dezvolta guta.

Obezitatea

Daca este vorba de o persoana supraponderala, corpul ei produce mai mult acid uric, iar rinichilor le este mult mai greu sa elimine acidul uric (prin excretie).

Conditii medicale

Anumite afectiuni si conditii cresc riscul de a dezvolta artrita gutoasa. Printre acestea se numara hipertensiunea arteriala netratata si bolile cronice, cum ar fi: diabetul, sindromul metabolic, bolile cardiovasculare, bolile renale.

Unele medicamente

Folosirea diureticelor tiazidice, utilizate in mod frecvent pentru a trata hipertensiunea, si dozelor mici de aspirina poate creste nivelul de acid uric.

Istoricul familial de guta

Daca alti membri din familia pacientului au suferit de guta, atunci si acesta are un risc mai mare de a dezvolta artrita gutoasa.

Varsta si sexul

Guta apare mai des in randul barbatilor, in principal deoarece femeile tind sa aiba niveluri mai scazute de acid uric in organism. Dupa menopauza, insa, cantitatea de acid uric la femei se apropie de cea a barbatilor. Totodata, barbatii au o predispozitie spre a dezvolta guta mai devreme, de regula intre 30 si 50 de ani, pe cand la femei simptomele apar in general dupa menopauza.

O interventie chirurgicala recenta sau un traumatism

O operatie recenta sau un traumatism fizic a fost asociat/a cu un risc crescut de a dezvolta un atac de guta.

Factori care pot declansa un atac de guta

Episodul acut de artita gutoasa poate fi declansat de:

- un exces alimentar combinat cu un consum excesiv de alcool

- un traumatism local articular

- o interventie chirurgicala

- o infectie

- administrarea unor medicamente noi.

Articulatia cea mai frecvent afectata de un episod acut de artrita gutoasa este cea metatarsofalangiana a halucelui (degetul mare de la picior).

Articulatia aceasta este mai frecvent afectata de guta din urmatoarele motive:

- este o articulatie cu o temperatura scazuta (ceea ce predispune la precipitarea cristalelor de urat de sodiu monohidrat);

- este o articulatie supusa unui stres mecanic mare in timpul mersului si al mentinerii pozitiei verticale;

Alte articulatii inflamate afectate de guta sunt glezna, genunchiul, pumnul, degetele mainii, coatele.

Tipuri de guta sau stadiile gutei

Exista diferite stadii ale bolii, iar guta poate progresa in timp. Cu aceste stadii se poate confrunta pacientul si sunt considerate a fi diferite tipuri de guta.

Hiperuricemia asimptomatica

Hiperuricemia asimptomatica reprezinta o conditie medicala in care un pacient are acidul uric crescut in mod persistent, fara alte semne clinice (fara artrita, fara tofi gutosi). Aparitia primului episod de artrita acuta gutoasa este corelata cu perioada indelungata a acestor valori modificate, cat si cu nivelul seric atins de acidul uric.

Guta acuta

Artrita acuta gutoasa reprezinta un episod acut inflamator la nivel articular si se inchide astfel perioada de hiperuricemie asimptomatica. Episodul acut de guta poate fi declansat de un traumatism articular, de consumul crescut de alimente bogate in purine asociat cu o cantitate mare de alcool, de anumite medicamente (precum diureticele, tuberculostaticele), de o infectie sau de o interventie chirurgicala. Se manifesta prin durere intensa si tumefactie articulara si articulatie calda la palpare.

Guta intercritica

Perioada intercritica este o perioada in care pacientul nu are simptome intre episoadele acute de guta. Mai mult de jumatate dintre pacienti vor avea un nou atac acut de guta in interval de 1 an de la primul episod.

Guta cronica tofacee

Guta cronica tofacee este urmarea acumularii progresive de acid uric ce determina aparitia tofilor gutosi (depuneri tisulare de urat de sodiu monohidrat). Acestia sunt formatiuni nedureroase, cu consistenta elastica, cu dimensiuni de la cativa milimetri pana la cativa centimetri. Sunt localizati mai frecvent la nivelul urechii, la degetele mainilor si picioarelor, la nivelul cotului si antebratului.

Pseudoguta

O afectiune care este confundata cu usurinta cu guta este pseudoguta. Simptomele pseudogutei sunt foarte asemanatoare cu cele ale artritei gutoase. Diferenta majora dintre guta si pseudoguta este ca articulatiile sunt iritate de cristale de calciu-pirofosfat (in cazul pseudogutei) si nu de cristalele de acid uric. Pseudoguta necesita un tratament diferit fata de guta.

Simptomele gutei

La marea majoritate a pacientilor, primul episod de artrita acuta gutoasa apare brusc, in plina stare de sanatate, cu durere intensa. Ulterior apar si alte simptome de guta, articulatia se inroseste, devine calda si se tumefiaza. Dupa cateva zile de evolutie, durerea, tumefactia, roseata si caldura locala scad si pielea de pe suprafata articulatiei afectate se descuameaza.

Semnele si simptomele gutei aproape intotdeauna apar subit, de cele mai multe ori noaptea. Ele pot fi:

Durere articulara intensa

Guta afecteaza, de regula, articulatia mare a degetului mare de la picior, insa boala se poate manifesta in orice alta articulatie. Alte articulatii afectate frecvent de guta pot fi: gleznele, genunchii, coatele, incheieturile si degetele. Durerea, cel mai probabil, este extrem de severa in primele 4 - 12 ore de la debut.

Disconfort prelungit

Dupa ce durerea cea mai intensa s-a calmat, este posibil ca disconfortul de la nivelul articulatiei sa dureze cateva zile sau chiar cateva saptamani. Este posibil ca atacurile de guta ulterioare sa dureze mai mult timp si sa afecteze mai multe articulatii.

durere gutaInflamatie si roseata

Articulatia sau articulatiile afectate se umfla (apare tumefactia), sunt sensibile, calde la atingere si zonele acesta sunt inrosite.

Miscarile articulare sunt limitate

Pe masura ce guta evolueaza, este posibil ca pacientul sa observe ca nu isi mai poate misca articulatiile in mod normal.

Cand sa mergi la medicul reumatolog

Daca te confrunti cu durere intensa, subita, intr-o articulatie, suna-ti medicul. Guta care este lasata netratata poate duce la agravarea durerii si la deteriorarea articulatiei. Mergi la spital sau cere imediat ingrijiri medicale daca ai febra si daca o articulatie este calda la palpare si este inflamata, lucru care poate fi un semn ca exista o infectie.

Metode de diagnosticare pentru guta

Medicul poate folosi mai multe tipuri de investigatii sau metode pentru a diagnostica guta, iar acestea sunt:

Analiza lichidului sinovial

Lichidul sinovial extras dintr-o articulatie afectata de guta arata un lichid sero-citrin, cu numar crescut de leucocite (din care majoritatea sunt neutrofile). Examenul lichidului sinovial la microscopul cu lumina polarizata arata prezenta de cristale aciculare cu birefringenta negativa, caracteristice pentru aceasta afectiune.

Analize de sange

Analizele de sange facute la un pacient cu episod acut de guta arata VSH crescut, fibrinogen, proteina C reactiva crescute, leucocitoza si trombocitoza. Acidul uric seric poate fi crescut sau poate sa se incadreze in limitele normalului. Din urina colectata pe 24 ore se determina uricozuria, care este crescuta chiar si in conditiile unei valori normale a acidului uric seric.

Analiza urinei

Testele de urina pot fi efectuate pentru ca medicul sa verifice functionarea rinichilor.

Radiografia

Radiografia arata doar tumefactia partilor moi periarticulare in cazul primului atac acut de guta. Ulterior, odata cu trecerea anilor si evolutia spre stadii tardive de boala, afectarea osteoarticulara este severa.

Ecografia

Ultrasonografia sau ecografia musculoscheletala poate detecta cristalele de acid uric intr-o articulatie sau in tofii gutosi. Aceasta tehnica este extrem de folosita in prezent.

Tomografia computerizata care utilizeaza energie duala

CT-ul care utilizeaza energie duala este o alta metoda intrebuintata. Acest tip de investigatie imagistica poate detecta prezenta cristalelor de acid uric intr-o articulatie, chiar si atunci cand aceasta nu este inflamata in mod acut.

Evolutia gutei

Dupa un prim episod de guta acuta, articulatia se recupereaza in totalitate. Mai mult de jumatate dintre pacienti prezinta in anul urmator inca un episod acut de guta, dar de obicei al doilea nu mai are intensitatea primului. Exista si un procent scazut de pacienti care nu mai fac niciodata in cursul vietii un alt episod de guta acuta. In schimb, daca numarul episoadelor de guta acuta este mare, articulatia nu se mai recupereaza in totalitate si pacientul ramane cu o afectare articulara restanta, manifestata prin dureri de articulatii, intre episoadele acute.

Conditiile asociate gutei si complicatiile gutei

Pacientii cu artrita gutoasa au si alte boli considerate ca fiind conditii asociate gutei.

• Hipertensiunea arteriala este intalnita la mai mult de 25% din pacientii cu guta.

• Obezitatea este frecventa in randul pacientior cu guta (atat femei cat si barbati).

• Aproape toti pacientii cu guta au valori crescute ale trigliceridelor serice si unii dintre ei au si toleranta alterata la glucoza sau diabet zaharat de tip 2.

Speranta de viata a pacientilor cu guta este determinata de afectarea renala (produsa ca si consecinta a bolii, pe de o parte prin depunerea cristalelor de sodiu la nivelul rinichiului, dar si prin formarea calculilor renali), dar si de conditiile asociate (hipertensiune, obezitate, hipertrigliceridemie ce reprezinta in plus si factori de risc ai aterosclerozei).

Persoanele care sufera de guta pot dezvolta, in timp, afectiuni mai grave, cum ar fi aceste complicatii:

Guta recurenta

Este posibil ca unii pacienti nu se mai confrunte niciodata cu semnele si simptomele gutei. Alti pacienti pot avea episoade de guta de cateva ori pe an. Medicamentele pot ajuta la prevenirea atacului de guta, in cazul pacientilor cu artrita gutoasa recurenta. Daca boala este lasata netratata, guta poate cauza eroziuni articulare si distrugerea articulatiei.

guta piciorGuta intr-o forma avansata

Guta netratata poate cauza depozite de cristale de urat de sodiu monohidrat, pentru ca acestea sa se formeze sub piele in forma unor noduli, numiti tofi gutosi. Tofii gutosi se pot dezvolta pe mai multe zone, cum ar fi pe degete, maini, picioare, coate, tendonul lui Ahile (in spatele gleznelor). Tofii gutosi, de regula, nu sunt durerosi, insa pot sa se umfle si pot deveni sensibili in timpul unui atac de guta.

Pietre la rinichi (calculi renali)

Cristalele de urat de sodiu monohidrat pot, in timp, sa se colecteze in tractul urinar la pacientii cu guta, cauzand formarea pietrelor la rinichi - numite si calculi renali. Medicamentele pot sa ajute la reducerea riscului de aparitie a calculilor renali.

Cum se trateaza guta

Cele mai multe cazuri de guta sunt tratate cu ajutorul medicamentelor. Tratamentul medicamentos poate fi folosit pentru a trata simptomele atacului de guta, pentru a preveni puseurile viitoare si pentru a reduce riscul de complicatii ale gutei, cum ar fi pietrele la rinichi si dezvoltarea tofilor gutosi.

Tratament medicamentos folosit pentru a trata atacul de guta

Medicamentele folosite pentru a trata atacul acut de guta si pentru a preveni atacurile viitoare de guta sunt:

* Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - Pacientul are atat optiuni care se elibereaza fara prescriptie medicala (ibuprofenul, naproxenul), cat si medicamente mai puternice din clasa AINS, care se elibereaza pe baza de prescriptie medicala (indometacin sau celecoxib).

* Colchicina - Medicul poate recomanda colchicina, un tip de analgezic care reduce in mod eficient durerea cauzata de guta. Acest medicament poate avea efecte adverse. Dupa ce trece atacul de guta, medicul poate prescrie pacientului o doza zilnica mai mica de colchicina, pentru a preveni puseurile viitoare.

* Corticosteroizi - Medicamentele din clasa corticosteroizilor sau steroizilor, cum ar fi prednisonul, pot controla inflamatia si durerea in cazul gutei. Se gasesc sub forma de pilule sau se pot injecta direct in articulatie. Este bine ca pacientul sa nu ia aspirina pentru a trata durerea si inflamatia, deoarece aspirina poate creste nivelul de acid uric din sange.

Tratamentul medicamentos folosit pentru a preveni complicatiile gutei

Daca pacientul are mai multe atacuri de guta in fiecare an sau daca atacurile de guta sunt mai rare, insa sunt extrem de dureroase, medicul poate prescrie medicamentele necesare pentru a reduce riscul unor complicatii asociate cu guta. Iata optiunile de tratament:

* Medicamente care blocheaza productia de acid uric - Medicamentele numite inhibitori ai xantinoxidazei (alopurinol si febuxostat) limiteaza cantitatea de acid uric pe care organismul o produce. Acest gen de medicatie poate sa reduca nivelul de acid uric din sange si reduce si riscul de guta al pacientului.

* Medicamente care imbunatatesc eliminarea acidului uric - Aceste medicamente, numite uricozurice, includ probenecid si lesinurad. Uricozuricele imbunatatesc functionarea rinichilor, ajutandu-i sa elimine acidul uric din corp. In acest fel, cu acest gen de medicamente, poate sa scada nivelul de acid uric si se poate reduce riscul de guta.

Stilul de viata pentru pacientii cu guta

Medicamentele sunt adeseori cel mai eficient mod de a trata guta acuta si de a preveni atacurile recurente de guta. Chiar si asa, este important ca pacientul cu artrita gutoasa sa faca anumite schimbari in stilul de viata:

• Limitarea consumului de bauturi alcoolice si de bauturi indulcite cu fructoza (un tip de zahar din fructe). In locul acestora, pacientul trebuie sa bea multe bauturi nonalcoolice, in special apa.

• Limitarea consumului de alimente bogate in purine, cum ar fi carnea rosie, organele de animale si fructele de mare (crustaceele).

• Activitatea fizica regulata este indicata, la fel si scaderea in greutate. Pacientul care isi mentine greutatea la un nivel normal isi reduce in acest mod riscul de guta.

• Pacientul trebuie sa se mentina hidratat, deci sa consume apa multa.

• Alcoolul se consuma cu moderatie (nu mai mult de o bautura alcoolica) daca, totusi, pacientul doreste sa consume.

• Nu se folosesc medicamente diuretice.

Tratamentul chirurgical pentru guta

Daca guta este tratata cu ajutorul medicamentelor si prin modificarile facute in stilul de viata, cei mai multi pacienti pot sa impiedice guta sa progreseze. In plus, medicamentele si schimbarea stilului de viata pot reduce durerea si pot preveni atacurile de guta. Daca, insa, guta a fost lasata netratata sau pacientul nu s-a ingrijit cum trebuie mai bine de 10 ani, este posibil sa fie nevoie de interventie chirurgicala.

Deoarece tofii gutosi pot cauza daune iremediabile la nivelul articulatiilor, una dintre cele trei optiuni chirurgicale este adeseori recomandata de medic: indepartarea tofilor gutosi, fuziunea articulara sau inlocuirea articulatiei.

• Nodulii sau tofii gutosi pot deveni extrem de durerosi si pot fi inflamati. Ei se pot infecta sau pot suferi unele modificari. Medicul poate recomanda, daca este cazul, ca acestia sa fie eliminati chirurgical.

• Daca guta este intr-un stadiu avansat si a deteriorat permanent articulatia, medicul poate recomanda sa articulatiile mai mici sa fie "sudate" unele de celelalte.

• Pentru a calma durerea si pentru a mentine miscarea articulatiei, medicul poate recomanda in unele cazuri inlocuirea unei articulatii afectate de tofii gutosi cu o proteza articulara. Cel mai adesea, articulatia care este inlocuita din cauza gutei este genunchiul.

Remedii naturiste si suplimente pentru ameliorarea simptomelor gutei

Anumite alimente sau suplimente au fost studiate de oamenii de stiinta, care au vrut sa afle ce potential au acestea in reducerea nivelului de acid uric.

Cafeaua - Unele studii au descoperit o asociere intre consumul de cafea (normala si decofeinizata) si nivelurile scazute de acid uric, desi cercetarile nu au demonstrat cum si de ce are cafeaua un astfel de efect. Cel mai bine ar fi sa il intrebi pe medicul reumatolog daca ai voie sau nu sa consumi cafea.

Vitamina C - Suplimentele care contin vitamina C ar putea reduce nivelul de acid uric din sange. Discuta cu medicul reumatolog despre cat de mare ar trebui sa fie doza de vitamina C in cazul tau, daca doresti sa folosesti acest supliment. Poti creste aportul de vitamina C si daca mananci mai multe legume si fructe.

Ciresele - Unii experti au raportat ca ciresele scad nivelul de acod uric si ca reduc numarul atacurilor de guta. Este nevoie de mai multe cercetari pe aceasta tema, pentru a se confirma efectul cirselor.

Omega 3 - Nivelurile scazute de acizi grasi Omega 3 sunt asociate cu atacuri frecvente ale gutei, arata un studiu din 2016. EPA si DHA sunt doua tipuri de acizi grasi Omega 3 polinesaturati, cu efecte antiinflamatoare. Ei pot inhiba activarea anumitor receptori din organism si anumitor factori prin care se induce inflamatia.

Studiul a aratat ca soarecii care au avut o dieta bogata in Omega 3 au avut mai putina inflamatie dupa injectarea subcutanata a cristalelor de urat de sodiu monohidrat, in comparatie cu soarecii care au avut diete standard. Astfel, oamenii de stiinta au concluzionat ca acizii grasi Omega 3 au potentialul de a preveni atacurile acute de guta. Din pacate, nu a fost studiata asocierea dintre nivelul de Omega 3 si frecventa atacurilor de guta la oameni.

Terapii alternative pentru guta

Unii pacienti cu guta pot apela la medicina alternativa sau la terapii complementare, pentru ca unele dintre acestea ii ajuta sa faca fata mai bine simptomelor, pana cand dispare durerea cauzata de guta sau pana cand medicamentele isi fac efectul. De exemplu, tehnicile de relaxare, cum ar fi meditatia si exercitiile de respiratie profunda ii pot ajuta pe pacienti sa nu se mai gandeasca la durerea articulara.

Modificarea dietei la pacientul cu guta

Evaluarea si recomandarile de tratament ale unui pacient cu guta se fac tinand cont de conditiile asociate acestei boli. Ca si regim alimentar pentru guta (sau dieta pentru guta):

• Pacientul nu trebuie sa consume alimente bogate in purine (carnea de animal tanar, carnea de vanat, organele) si sa evite consumul de alcool.

• Pe langa acestea, avand in vedere conditiile asociate gutei, pacientul trebuie sa aiba un regim hipocaloric (tinand cont de asocierea cu obezitatea),

• Pacientul trebuie sa aiba un regim hiposodat (sa nu adauge sare in mancare si sa evite alimentele sarate pentru ca multi pacienti cu guta sunt si hipertensivi),

• Pacientul trebuie sa evite consumul de grasimi animale, prajelile (avand in vedere asocierea gutei cu hipertrigliceridemia)

• Nu in ultimul rand, pacientii care au toleranta alterata la glucoza sau cei care au diabet zaharat de tip 2 trebuie sa evite alimentele cu continut mare de zaharuri (dulciurile concentrate, sucurile carbogazoase), alimentele procesate.

Prevenirea gutei

Pentru a preveni aparitia gutei, este important sa iei anumite masuri care te pot feri de aceasta boala:

Hidratarea optima (consumul de lichide)

Consuma apa multa (nu alcool si nu sucuri cu fructoza) si incearca sa te hidratezi constant. Mentine un aport de lichide de aproximativ 2-4 litri pe zi.

Evitarea consumului de alcool

Limiteaza cantitatea de alcool pe care o bei, astfel incat sa nu iti creasca riscul de a face guta.

Proteine din alte surse

Este important sa consumi proteine din surse vegetale, sa adopti o dieta saraca in grasimi, fara lactate, care sa fie bogata in legume.

Limitarea consumului de carne

Este important sa limitezi cantitatea de alimente bogate in purine, cum ar fi fructele de mare, carnea de miel, de vita, de porc, organele de la animale.

Mentinerea greutatii la un nivel normal

Daca suferi de obezitate sau supraponderalitate, este important sa slabesti. Cere sfatul unui medic nutritionist pentru a scapa de kilogramele in plus.

Modificarile facute in alimentatie

O dieta echilibrata te poate ajuta sa previi sau sa reduci simptomele gutei. Este indicat sa eviti dietele sarace in carbohidrati. Este important sa eviti multe alimente care sunt bogate in purine, pentru a te asigura ca nivelul de acid uric din sange nu este prea mare: ansoa, sparanghel, rinichi de vita, creier, mazare uscata si fasole boabe uscata, hering, ficat, macrou, ciuperci, sardine etc.

Medicatie

Este extrem de important sa respecti tratamentul medicamentos recomandat de medic. Daca ai anumite afectiuni medicale sau iei medicamente care iti cresc riscul de guta, intreaba-ti medicul ce poti face pentru a reduce riscul unui eventual atac de guta.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • Harvard Medical School - https://www.health.harvard.edu/pain/gout-overview
  • Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gout/diagnosis-treatment/drc-20372903
  • WebMD - https://www.webmd.com/arthritis/ss/slideshow-gout
  • Studiul "Low omega-3 fatty acid levels associate with frequent gout attacks: a case control study", publicat in 2016 in Annals of the Rheumatic Diseases, autori: Abhishek A, Valdes AM, Doherty M.
  • NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/gout/

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0