Anasarca: cauze, simptome, tratament
Anasarca este un termen medical folosit pentru a descrie umflarea generalizată a corpului, cauzată de acumularea excesivă de lichide în țesuturile și spațiile interstițiale ale organismului. Discutăm în continuare despre cauzele de apariție a acestei inflamații, cum se diagnostichează, ce simptome are persoana cu anasarca și ce metode de tratament sunt disponibile.
Anasarca este un tip sever de edem (umflare) care poate afecta întregul corp, inclusiv fața, mâinile, picioarele, abdomenul și alte zone. Starea este adesea asociată cu o retenție semnificativă de apă în organism, care poate fi cauzată de diverse condiții medicale subiacente, inclusiv insuficiență cardiacă, insuficiență renală, boală hepatică severă, malnutriție sau alte probleme de sănătate.
Cauze anasarca
Anasarca poate apărea ca urmare a unei game variate de cauze și factori de risc. Unele dintre cauzele comune ale anasarcăi includ:
Insuficiență cardiacă congestivă
Insuficiența cardiacă poate duce la o scădere a capacității inimii de a pompa sângele eficient, ceea ce determină acumularea de lichide în țesuturi și provoacă anasarca.
Insuficiență renală
Atunci când rinichii nu funcționează corespunzător, aceștia nu pot elimina excesul de sodiu și apă din organism, ceea ce poate duce la retenția de lichide și anasarca.
Boală hepatică
O boală hepatică severă poate afecta producția de proteine necesare pentru menținerea nivelului adecvat de lichide în vasele de sânge. Aceasta poate duce la scurgeri de lichide în țesuturi și, în cele din urmă, la anasarca.
Malnutriție
Malnutriția cronică, în special deficiențele proteice, poate contribui la scăderea concentrației de proteine în sânge, ceea ce poate cauza acumularea de lichide în țesuturi.
Boli inflamatorii
Boli precum lupusul eritematos sistemic sau poliartrita reumatoidă pot cauza inflamații și acumulare de lichide în țesuturi.
Cancer
Anumite tipuri de cancer, în special cele care afectează sistemul limfatic, pot provoca acumularea de lichide în țesuturi.
Medicamente
Unele medicamente, precum corticosteroizii sau medicamentele pentru tensiune arterială, pot cauza retenție de lichide ca efect secundar.
Maladii de sânge
Afecțiuni precum anemia aplastică sau mielomul multiplu pot afecta capacitatea organismului de a produce celule sangvine și pot contribui la anasarca.
Anasarca este observată cu o frecvență mai mare la pacienții cu disfuncție de organ, spun oamenii de știință, precum și la pacienții care tocmai au suferit o intervenție chirurgicală.
Ce simptome are o persoană cu anasarca?
Simptomele asociate anasarcăi pot include:
- Umflarea generalizată: Acesta este simptomul principal al anasarcăi și se caracterizează prin umflarea vizibilă a feței, mâinilor, picioarelor, abdomenului și a altor zone ale corpului. Această umflare poate varia în severitate de la ușoară până la severă.
- Creștere rapidă în greutate: Din cauza acumulării de lichide în organism, o persoană cu anasarca poate câștiga în greutate rapid. Acesta este adesea un simptom vizibil și semnificativ.
- Disconfort sau durere: Umflarea excesivă poate provoca disconfort sau durere în zona afectată. Persoanele cu anasarca pot simți o senzație de presiune sau întindere a pielii.
- Dificultăți de respirație: Dacă lichidul se acumulează în plămâni, pacientul poate experimenta dificultăți de respirație sau senzația de sufocare. Acest lucru poate fi un semn de gravitate și necesită asistență medicală imediată.
- Hipertensiune arterială: Retenția excesivă de lichide poate crește presiunea arterială, ceea ce poate fi un alt simptom asociat anasarcăi.
- Edem pulmonar: Dacă lichidul se acumulează în plămâni, poate apărea edem pulmonar, care poate provoca tuse, scurtarea respirației și senzația de sufocare.
- Reducerea mobilității: Umflarea extinsă poate reduce mobilitatea și capacitatea de a efectua activități de zi cu zi.
- Slăbiciune și oboseală: Anasarca poate provoca oboseală și slăbiciune, deoarece organismul trebuie să facă față volumului crescut de lichid și poate avea dificultăți în transportarea oxigenului și substanțelor nutritive în țesuturi.
Diagnostic anasarca
Diagnosticul de anasarca implică adesea o evaluare amănunțită a stării de sănătate a pacientului, istoric medical și investigații suplimentare:
Evaluarea clinică
Medicul va efectua o examinare fizică amănunțită a pacientului pentru a identifica semnele evidente de umflare generalizată a corpului, cum ar fi umflarea feței, a mâinilor, a picioarelor, a abdomenului și a altor zone ale corpului. De asemenea, medicul va evalua starea generală a pacientului și va discuta cu acesta pentru a obține informații despre simptomele pe care le experimentează.
Istoricul medical
Medicul va discuta cu pacientul despre istoricul medical și despre orice afecțiuni preexistente sau tratamente medicale în curs. Este important să se identifice cauza subiacentă a anasarcăi.
Analize de sânge
Analizele de sânge pot fi utilizate pentru a evalua nivelurile de proteine, electroliți, funcția renală și hepatică, precum și pentru a detecta semne de inflamație sau infecție. Aceste informații pot ajuta la determinarea cauzei anasarcăi.
Ecografie
O ecografie a regiunii abdominale poate fi folosită pentru a evalua acumularea de lichide în spațiile interstițiale sau în cavitatea abdominală. Și această procedură poate ajuta la determinarea cauzei anasarcăi, cum ar fi ascita (acumularea de lichid în cavitatea abdominală).
Radiografii și imagistică medicală
Imagistica medicală, precum radiografiile toracice sau scanările CT, poate fi folosită pentru a evalua acumularea de lichide în plămâni sau în alte părți ale corpului.
Electrocardiogramă (ECG)
Pentru a exclude sau a evalua insuficiența cardiacă, medicul poate recomanda un ECG.
Biopsie
În unele cazuri, poate fi necesară o biopsie a țesutului pentru a evalua cauza anasarcăi, mai ales dacă se bănuiește o boală hepatică sau o boală a sângelui.
Tratament anasarca
Gestionarea anasarcăi trebuie să fie ghidată de tratamentul etiologiei de bază, dar include în general diureza. Edemul pulmonar este una dintre puținele forme de edem generalizat care pune viața în pericol și necesită tratament imediat; în celelalte stări edematoase, îndepărtarea excesului de lichid poate fimai lentă, deoarece nu pune viața pacientului în pericol.
Iată câteva opțiuni de tratament care pot fi luate în considerare:
Gestionarea cauzei subiacente
Identificarea și tratamentul cauzei principale a anasarcăi reprezintă pasul cel mai important în abordarea afecțiunii. De exemplu, în cazul insuficienței cardiace congestive, se pot administra medicamente pentru a îmbunătăți funcția cardiacă. În cazul insuficienței renale, se poate apela la tratament renal, iar în cazul bolilor hepatice, se pot utiliza terapii specifice pentru ficat.
Diuretice
Diureticele, precum furosemida sau spironolactona, pot fi administrate pentru a ajuta la eliminarea excesului de lichide din organism. Acest lucru contribuie la reducerea edemului și a greutății corporale.
Reducerea aportului de sodiu
Limitarea aportului de sodiu în dietă este adesea recomandată, deoarece sodiul contribuie la retenția de apă în organism. Un specialist în nutriție poate ajuta la dezvoltarea unei diete cu conținut redus de sodiu.
Administrarea de proteine și nutrienți
Pentru pacienții cu malnutriție sau deficiențe proteice, administrarea de proteine și nutrienți poate fi necesară pentru a corecta dezechilibrele nutriționale.
Tratament medicamentos pentru cauza subiacentă
În funcție de afecțiunea subiacentă, pot fi necesare medicamente specifice, precum agenți antiinflamatori sau imunosupresoare pentru boli autoimune.
Reducerea aportului de lichide
În cazuri severe, medicul poate recomanda restricții stricte privind aportul de lichide.
Ridicarea membrelor
Ridicarea membrelor afectate poate ajuta la reducerea edemului și la îmbunătățirea circulației sangvine.
De subliniat că tratamentul anasarcăi trebuie să fie personalizat și adaptat la starea medicală specifică a fiecărui pacient. Este important să se respecte recomandările medicului și să se efectueze monitorizarea regulată pentru a urmări evoluția și pentru a ajusta tratamentul, dacă este necesar.
Care este prognosticul pacientului cu anasarca?
Prognosticul anasarcăi depinde de cauza care a dus la apariția acestei stări, deci unele intervenții pot avea rezultate favorabile, în timp ce altele nu. Gravitatea anasarcăi poate influența prognosticul, la fel răspunsul pacientului la tratamentul administrat. Anumite boli sau afecțiuni care duc la acumularea de lichide în corp pot fi mai grave și pot avea un prognostic mai rezervat decât altele. Trebuie subliniat, deci, că până la a se dezvolta anasarca, e clar că problema de bază, dacă era una gravă, a progresat dincolo de pragul de vindecare.
Se poate preveni anasarca?
Prevenirea anasarcăi implică, în primul rând, gestionarea factorilor de risc și a cauzelor subiacente care pot contribui la apariția umflării generalizate a corpului. Deși nu există o modalitate garantată de a preveni complet anasarca, următoarele măsuri pot ajuta la minimizarea riscului de dezvoltare a acestei afecțiuni:
Controlul bolilor cronice
Dacă ai afecțiuni medicale precum insuficiență cardiacă, insuficiență renală sau boală hepatică, este important să urmezi cu strictețe recomandările medicale și să îți tratezi afecțiunile în mod corespunzător. Un management eficient al acestor condiții poate reduce riscul dezvoltării anasarcai.
Monitorizarea greutății și a tensiunii arteriale
Pentru persoanele cu istoric de boli cardiace sau hipertensiune arterială, monitorizarea regulată a greutății și tensiunii arteriale poate ajuta la detectarea precoce a schimbărilor care ar putea indica acumularea de lichide în organism.
Controlul aportului de lichide
Dacă ai afecțiuni care necesită limitarea aportului de lichide, asigură-te că respecți recomandările medicului în acest sens.
Medicamente
Dacă ești sub tratament medicamentos, asigură-te că urmezi planul de tratament prescris de medic și informează-l cu privire la orice efecte secundare sau simptome neobișnuite.
Menținerea unui stil de viață sănătos
Exercițiul regulat, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot contribui la menținerea sănătății generale și la reducerea riscului de afecțiuni care pot duce la anasarca.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Anasarca
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519013/
Radiopaedia - Anasarca
https://radiopaedia.org/articles/anasarca
Science Direct - Anasarca
https://www.sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical-science/anasarca
Te-ar mai putea interesa și...
