Analizele cardiovasculare de care ai nevoie, in functie de problemele tale

Bolile cardiace necesită îngrijiri medicale de urgență în caz de simptome active, precum dureri în piept și insuficiență respiratorie. Dar prea multe teste de screening cardiace asociate cu alarme false pot cauza anxietate și conduce la o serie de proceduri riscante și costisitoare.

Tratamentele în exces pentru bolile cardiace pot conduce la complicații și pot agrava rezultatele, atrag atenția specialiștii. Mai jos, regăsiți o listă cu investigațiile cardiovasculare și persoanele care ar beneficia cel mai mult de acestea.

Analize de sânge

Hemograma completă

Aceasta poate identifica prezența infecției, anemiei și a altor tulburări ale sângelui. Anemia ușoară este frecventă în insuficiența cardiacă și dacă este lăsată netratată, poate contribui la agravarea stării de sănătate și la un prognostic precar. În bolile cardiace, trombocitopenia (numărul scăzut de trombocite) poate fi cauzată de medicamente precum diureticele sau heparina.

Troponină cardiacă (cTn1, cTnT, sensibilitate ridicată la troponine)

Troponina cardiacă este un biomarker seric utilizat pentru diagnosticul de infarct miocardic acut. Diagnosticul este dependent de creșterea și scăderea biomarkerului, în plus față de constatări clinice sau modificări ECG. Troponinele sunt recomandate frecvent pentru determinarea vârfului de troponină, care are valoare de prognostic. Troponinele cardiace pot fi crescută în prezența inflamației (de exemplu, miocardită acută), dar și în anumite afecțiuni non-cardiace (de exemplu, sepsis, boală cronică de rinichi).

Electroliți, uree și creatinină

Testele electroliților, ureei și creatininei identifică tulburările electrolitice și definesc funcția renală. Potasiul anormal (hiperkalipie sau hipokaliemie) poate fi secundar insuficienței renale și poate contribui la aritmii cardiace. Hiponatremia (scăderea sodiului din sânge) este frecventă în insuficiența cardiacă și este, de obicei, rezultatul retenției de lichide.

Creșterea creatininei serice sugerează insuficiență renală și în bolile cardiace poate fi secundară medicamentelor.

Testele funcției hepatice (LFT)

Testele funcției hepatice identifică funcționarea anormală a ficatului. Medicamentele precum statinele pot provoca disfuncție hepatică. Insuficiență cardiacă cronică poate, de asemenea, perturba funcția hepatică. Hepatomegalia congestivă poate contribui la ciroză cardiacă și la hipoalbuminemie ulterioară, hipoglicemie și creșterea timpului de protrombină în insuficiența cardiacă.

Teste ale funcției tiroidiene (TFT)

TFT identifică hipertiroidismul sau hipo-iroidismul. Deși rară, disfuncția tiroidiană poate provoca sau precipita insuficiența cardiacă sau precipita fibrilația atrială.

Investigații cardiovasculare

Electrocardiograma (EKG sau ECG)

De acest test ar putea avea nevoie persoanele care prezintă anumite semne ale bolilor cardiace, inclusiv durerile în piept. Orice persoană care riscă să dezvolte boli cardiace și care urmează un program de sport ar putea beneficia de acest test.

O electrocardiogramă (ECG) este una dintre cele mai simple și mai rapide teste folosite pentru a evalua inima. Electrozii (plasturi mici, din plastic, care se lipesc de piele) sunt plasați în anumite puncte de pe piept, brațe și picioare. Electrozii sunt conectați la o mașină ECG prin cabluri. Activitatea electrică a inimii este apoi măsurată, interpretată și tipărită.

Impulsurile electrice naturale coordonează contracțiile diferitelor părți ale inimii pentru a menține sângele să curgă așa cum ar trebui. Un ECG înregistrează aceste impulsuri pentru a arăta cât de repede bate inima, care este ritmul bătăilor inimii (constante sau neregulate), care sunt puterea și sincronizarea impulsurilor electrice pe măsură ce se deplasează prin diferite părți ale inimii. Modificările unui ECG pot fi un semn al multor afecțiuni legate de inimă.

Testul de stres la efort

Acest test se poate realiza împreună cu EKG-ul. Se recomandă și dacă rezultatele EKG-ului sunt neobișnuite. Un test de stres, uneori numit test de bandă de alergare, ajută un medic să afle cât de bine funcționează inima ta. Pe măsură ce corpul lucrează mai mult în timpul testului, are nevoie de mai mult oxigen, astfel încât inima trebuie să pompeze mai mult sânge. Testul poate arăta dacă aportul de sânge este redus în arterele care alimentează inima. De asemenea, îi ajută pe medici să cunoască tipul și nivelul de exercițiu potrivit pentru un pacient.

Ce presupune testul de efort:

Persoana care face testul este conectată la un echipament pentru monitorizarea inimii.
Aceasta merge încet pe o bandă de alergare. Apoi viteza este mărită pentru un ritm mai rapid și banda de alergare este înclinată pentru a produce efectul de urcare pe un deal mic.
Persoanei în cauză i se poate cere să respire într-un tub timp de câteva minute.
Aceasta poate opri testul în orice moment, dacă este necesar.
După aceea, va sta sau se va întinde, pentru a i se verifica inima și tensiunea arterială.

În timpul testului sunt monitorizate ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială, electrocardiograma (ECG sau EKG) și cât de obosită se simte persoana în cauză. Persoanele sănătoase care fac testul prezintă un risc foarte mic. Este cam la fel ca și cum ar merge repede sau ar alerga pe un deal mare. Medicii ar trebui să fie prezenți în cazul în care se întâmplă ceva neobișnuit în timpul testului.

Testul privind anevrismul aortic abdominal

Specialiștii recomandă ca medicii să ofere în mod selectiv screening-ul pentru anevrismul aortic abdominal cu ultrasonografie la bărbații cu vârsta cuprinsă între 65 și 75 de ani care nu au fumat niciodată, decât să efectueze screening-ul de rutină pe toți bărbații din acest grup. De altfel, nu se recomandă acest screening nici femeilor care nu au fumat niciodată și care nu au antecedente familiale de anevrism aortic abdominal.

Testul privind boala arterelor periferice

Persoanele care suferă de crampe la nivelul coapselor, șoldurilor sau gambelor în timp ce se deplasează sau fac sport ar avea nevoie de acest test. Cel mai frecvent simptom al bolii arterelor periferice ale extremităților inferioare sunt crampele musculare dureroase la nivelul șoldurilor, coapselor sau gambelor atunci când mergi, urci scările sau faci exerciții fizice.

Durerea dispare adesea atunci când încetezi să faci exerciții, deși acest lucru poate dura câteva minute.

Dacă fluxul sangvin este blocat din cauza formării plăcii, mușchii nu vor primi suficient sânge în timpul exercițiilor. Durerea de crampe (numită claudicație intermitentă) este modalitatea mușchilor de a avertiza corpul că nu primește suficient sânge în timpul exercițiilor pentru a satisface cererea crescută.

Indicele gleznă-braț este un examen nedureros care compară tensiunea arterială din picioarele inferioare cu tensiunea arterială din brațe. Durează doar câteva minute și poate fi efectuat de către medicul care te monitorizează ca parte a unui examen de rutină. Un indice gleznă-braț normal este de 1,00 până la 1,40. O valoare mai mică sau egală cu 0,90 este considerată anormală și, în cazul bolilor severe, este mai mică de 0,5. Dacă rezultatele acestui test sunt normale sau la limită (0,91 până la 0,99), se poate face, de asemenea, un test pe bandă de alergare și/sau un test de indice degete-brahial (TBI).

Netratată, boala poate duce la simptome dureroase sau la pierderea unui picior, iar persoanele cu boala arterelor periferice au un risc crescut de boală coronariană, accident vascular cerebral și atac de cord.

Radiografie toracică

O radiografie toracică ajută la diferențierea dintre cauzele respiratorii și cardiace ale dispneei. La cei cu insuficiență cardiacă, simptomele comune includ cardiomegalie, edem interstițial, edem pulmonar și efuziuni pleurale. Dovezile de intervenție chirurgicală (de exemplu repararea valvei) sunt de asemenea detectate cu ajutorul radiografiei.

Angiografie coronariană

Angiografia coronariană investighează integritatea arterelor coronare prin introducerea unui cateter în sistemul vascular coronarian și utilizarea unei substanțe de contrast pentru a produce o imagine.
Prezența, localizarea și amploarea îngustării vaselor sunt identificate pe imagine și pot fi observate surse probabile de simptome. Rezultatele angiografiei coronariene ghidează tratamentul cum ar fi revascularizarea (PCI, CABG) sau managementul medical.

Acest test se recomandă persoanelor care au înregistrat rezultate neconcludente la EKG sau la testul de stres la efort și celor cu dureri în piept.

Ecocardiografie

O ecocardiogramă (eco) este un test care utilizează unde sonore de înaltă frecvență (ultrasunete) pentru a produce imagini ale inimii tale. Testul se mai numește și ecocardiografie sau ecografie cardiacă de diagnostic.

Ecocardiografia poate oferi informații despre:

Mărimea și forma inimii tale, precum și dimensiunea, grosimea și mișcarea pereților inimii tale.
Cum se mișcă inima ta.
Forța de pompare a inimii.
Dacă valvele cardiace funcționează corect.
Dacă sângele curge înapoi prin valvele inimii (regurgitație).
Dacă valvele cardiace sunt prea înguste (stenoză).
Dacă există o tumoră sau o creștere infecțioasă în jurul valvelor inimii.

De asemenea, testul ajută medicul să afle dacă există:

Probleme cu mucoasa exterioară a inimii (pericardul).
Probleme cu vasele mari de sânge care intră și ies din inimă.
Cheaguri de sânge în camerele inimii tale.
Găuri anormale între camerele inimii.

Ecocardiografia este investigația standard de aur pentru diagnosticul insuficienței cardiace și ar trebui reevaluată la finalizarea titrării medicației și la cel puțin la fiecare 2 ani după aceea.

RMN -ul cardiac

Medicii recomandă efectuarea unui RMN cardiac pentru a diagnostica o gamă largă de afecțiuni cardiace. Acestea includ boala coronariană, bolile congenitale ale inimii (la copii și la adulți), afecțiunile cardiace moștenite (cum ar fi cardiomiopatia hipertrofică sau cardiomiopatia dilatată), bolile valvelor cardiace și tumorile cardiace.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

RMN-ul cardiac oferă informații despre severitatea unei anumite afecțiuni cardiace și ajută la identificarea modului în care persoana este probabil să se comporte în viitor.

Există dovezi din ce în ce mai puternice că RMN-ul cardiac este foarte bun pentru cazurile complexe și pentru diagnosticarea afecțiunilor în care alte teste au fost ambigue. Oferă imagini de înaltă rezoluție și poate oferi măsurători foarte precise ale inimii. De asemenea, este foarte sigur, ceea ce este deosebit de important deoarece unii pacienți, cum ar fi cei cu boli cardiace congenitale complexe, au nevoie de mai multe radiografii.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Electrocardiogram
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/electrocardiogram
American Family Physician - Screening for Abdominal Aortic Aneurysm: Recommendation Statement
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2020/0515/od1.html
British Heart Foundation - What is an MRI scan?
https://www.bhf.org.uk/informationsupport/heart-matters-magazine/medical/tests/cardiac-mri
American Heart Association - Echocardiogram (Echo)
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/diagnosing-a-heart-attack/echocardiogram-echo