Analize de sange: totul despre hematocrit
În cadrul analizelor hematologice se testează, printre altele, și valorile hematocritului (globulele roșii din sânge). Hematocritul este procentul ocupat de eritrocite, numite și globule roșii ori hematii, în volumul sangvin, fiind unul dintre parametrii hematologici importanți, care ajută în diagnosticarea anumitor afecțiuni. Ce înseamnă dacă ai un hematocrit mare sau mic și de ce să faci această analiză?
Hematocritul măsoară volumul de globule roșii din sânge, comparativ cu volumul total de sânge (adică globulele roșii sangvine și plasmă). Valoarea normală a hematocritului, la bărbați, este între 40 și 54%. Pentru femei, valoarea este cuprinsă între 36 și 48% (uneori între 37% și 47%). Această valoare poate fi determinată direct prin centrifugarea microhematocritului sau poate fi calculată indirect.
Deshidratarea influențează valoarea hematocritului
Atât hemoglobina, cât și hematocritul sunt bazate pe cantitatea întreagă de sânge și, prin urmare, sunt dependente de volumul de plasmă din sânge. Dacă un pacient este deshidratat sever, hemoglobina și hematocritul vor apărea la analize cu valori mai mari decât dacă pacientul ar fi fost cu un volum normal de apă în organism. Dacă pacientul are un exces de fluide în organism, atunci valorile hemoglobinei și ale hematocritului vor fi mai mici decât nivelul lor adevărat.
În ce se exprimă hematocritul și cum se măsoară?
Hematocritul reprezintă proporția, prin volum, a sângelui care este alcătuit din globule roșii (eritrocite). Hematocritul (hct) este exprimat sub formă de procente. De exemplu, o valoare a hematocritului egală cu 25% înseamnă că există 25 de mililitri de eritrocite într-un volum de 100 de mililitri de sânge.
Hematocritul este, în general, măsurat dintr-o mostră de sânge, printr-o mașinărie automată care face mai multe măsurători ale sângelui, în același timp. Acest dispozitiv nu măsoară în mod direct hematocritul, ci în schimb îi calculează valoarea pe baza determinării cantității de hemoglobină și a volumului mediu de eritrocite din sânge.
De asemenea, hematocritul poate fi determinat și printr-o metodă manuală, prin folosirea unei centrifuge. Când un tub cu mostră de sânge este centrifugat, eritrocitele se vor aglomera în partea de jos a tubului. Proporția de globule roșii raportată la volumul total de sânge poate fi apoi măsurată vizual.
Ce înseamnă un hematocrit normal?
Valorile normale pentru hematocrit depind de vârstă și, după adolescență, de genul pacientului. Valorile normale sunt următoarele:
- nou-născuți: 55%-68%
- bebelușii de 1 săptămână: 47%-65%
- bebelușii de 1 lună: 37%-49%
- bebelușii de 3 luni: 30%-36%
- copiii de 1 an: 29%-41%
- copiii de 10 ani: 36%-40%
- bărbații adulți: 42%-54%
- femeile adulte: 38%-46%
Aceste valori pot să varieze cu câteva procente, în funcție de diferitele laboratoare la care îți faci analizele de sânge.
Ce înseamnă valorile mici ale hematocritului?
O persoană care are o valoare mică a hematocritului este considerată anemică. Există multe motive pentru care apare anemia - adică un volum insuficient de globule roșii sănătoase în sânge. Unele dintre cele mai întâlnite cauze ale anemiei sunt:
- pierderea sângelui (un traumatism sau accident, o intervenție chirurgicală, sângerare, cancer la colon),
- o deficiență nutrițională (fier, vitamina B12, acid folic),
- probleme ale măduvei osoase (înlocuirea măduvei osoase de pe urma cancerului, medicamentele folosite în chimioterapie care afectează starea pacientului)
- și hemoglobina anormală (anemia cu celule în seceră sau siclemia).
Uneori, hematocritul scăzut poate să indice și un număr mare de globule albe în sânge, din cauza unei boli pe termen lung, din cauza unei infecții sau din cauza unei afecțiuni precum leucemia sau limfomul. Valori mici ale hematocritului pot indică și deficiențele de vitamine și de minerale în corp, cât și o pierdere de sânge recentă sau pe termen lung.
Ce înseamnă valorile mari ale hematocritului?
Valorile mai mari decât cele considerate normale ale hematocritului reprezintă un număr foarte mare de eritrocite în sânge. Un hematocrit mare poate fi întâlnit în cazul persoanelor care locuiesc la altitudini mari și în cazul fumătorilor cronici. Deshidratarea produce un rezultat fals extrem de mare al hematocritului, care dispare atunci când este restabilit echilibrul lichidelor în organismul pacientului.
Alte cauze, nu tocmai frecvente, de hemoatocrit mare sunt afecțiunile pulmonare, afecțiunile inimii, anumite tumori, o afecțiune a măduvei osoase numită policitemia vera, care face ca organismul să producă prea multe eritrocite și folosirea abuzivă a unui medicament.
De ce se face analiza de sânge pentru hematocrit?
Testul pentru determinarea hematocritului face parte din hemograma completă. Măsurarea proporției de eritrocite în sângele pacientului îl poate ajuta pe medic să pună un diagnostic sau să monitorizeze răspunsul pacientului la un tratament.
Ce este hemoleucograma completă?
Hemoleucograma completă este un test de sânge foarte frecvent, care poate oferi informații valoroase despre o serie de afecțiuni și care analizează numărul, tipurile și dimensiunile diferitelor celule din sânge, cum ar fi celulele roșii, care transportă oxigen în jurul corpului, celulele albe, care luptă împotriva infecțiilor și trombocitele, care ajută la coagularea sângelui. Hemoleucograma completă poate fi indicată pentru a depista infecții, anemie, cauze de oboseală sau slăbiciune, probleme de sângerare sau coagulare, expunere la substanțe toxice, răspuns la anumite tratamente și carențe de vitamine sau minerale.
Ce arată numărul de globule roșii?
Numărul de globule roșii (eritrocite) arată cantitatea de celule roșii din sânge care sunt responsabile de transportul oxigenului din plămâni către celulele și organele din corp. Pe de o parte, un număr scăzut de globule roșii poate indica o afecțiune numită anemie, care poate fi cauzată de o varietate de factori, cum ar fi lipsa de fier, pierderea de sânge sau afecțiuni ale măduvei osoase. Anemia poate duce la oboseală, slăbiciune, paloare și alte simptome.
Pe de altă parte, un număr crescut de globule roșii poate indica policitemia vera, o afecțiune rară a sângelui în care măduva osoasă produce prea multe celule roșii. Aceasta poate duce la probleme de circulație, cum ar fi cheaguri de sânge și accident vascular cerebral. Este important să discuți cu medicul despre rezultatele testelor și să verifici dacă există o cauză subiacentă pentru un număr anormal de globule roșii.
Ce arată numărul de globule albe?
Un număr prea mare sau prea mic de globule albe (leucocite) poate indica diverse afecțiuni ale sângelui sau boli sistemice. În general, numărul de globule albe poate varia în funcție de vârstă, gen, nivelul de activitate fizică și starea generală de sănătate a unei persoane.
Numărul crescut de globule albe poate indica o infecție bacteriană sau una virală, inflamație, o boală autoimună sau cancer. Printre bolile care pot duce la creșterea numărului de globule albe se numără: leucemia, limfomul, boala Crohn, poliartrita reumatoidă și altele.
Numărul scăzut de globule albe poate indica infecții virale severe, o boală autoimună, boli de măduvă osoasă, sau expunere la substanțe toxice ori radioterapie. Printre bolile care pot duce la scăderea numărului de globule albe se numără: lupus eritematos sistemic, HIV / SIDA, anemia aplastică și altele.
Ce arată numărul de trombocite?
Trombocitopenia, adică numărul scăzut de trombocite, poate fi cauzată de o varietate de condiții, cum ar fi expunerea la anumite medicamente, o boală autoimună, leucemie, infecții virale, o boală de ficat sau consumul excesiv de alcool. Simptomele pot include sângerări nazale frecvente, peteșii pe piele, sângerări gingivale, oboseală sau slăbiciune.
Trombocitoza, adică numărul crescut de trombocite, poate fi cauzată de boli de sânge, cum ar fi policitemia vera sau trombocitemia esențială, sau de alte afecțiuni, cum ar fi inflamația sau cancerul. Simptomele pot include dureri de cap, vedere încețoșată, sângerări gingivale, amorțeli sau furnicături în mâini și picioare.
Ce indică valorile hemoglobinei?
Hemoglobina este o proteină din celulele roșii din sânge, care transportă oxigenul din plămâni în tot corpul și înapoi la plămâni pentru eliminarea dioxidului de carbon. Hemoglobina este esențială pentru transportul oxigenului și menținerea sănătății celulelor și țesuturilor din corp.
Valorile hemoglobinei din sânge pot varia în funcție de vârstă, gen și starea generală de sănătate a unei persoane. Valorile normale ale hemoglobinei pentru adulți sunt de obicei între 12 și 15 grame pe decilitru (g/dL) pentru femei și între 14 și 17,5 g/dL pentru bărbați.
Pe de o parte, un nivel scăzut al hemoglobinei în sânge poate fi cauzat de o varietate de probleme de sănătate, cum ar fi deficitul de fier sau vitamina B12, pierderea excesivă de sânge, boală renală sau boală de măduvă osoasă. Simptomele anemiei pot include oboseală, slăbiciune, paloare, dureri de cap și lipsa respirației.
Pe de altă parte, un nivel crescut al hemoglobinei în sânge (policitemie) poate fi cauzat de afecțiuni precum bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), apneea de somn sau cancerul de rinichi. Simptomele policitemiei pot să includă oboseală, slăbiciune, dureri de cap și probleme de vedere.
Cât de des ar trebui făcute analizele de sânge?
Medicii le recomandă pacienților să facă analize de sânge de rutină o dată pe an, pentru a monitoriza starea de sănătate și a putea detecta din timp posibilele boli. Astfel, efectuarea analizelor în mod regulat îți poate salva viața. Dacă ai peste 40 de ani sau suferi de o boală cronică, medicul poate recomanda analize mai des. Același lucru este valabil și atunci când apar simptome persistente sau neobișnuite, cum ar fi oboseală, anomalii ale pielii sau unghiilor, căderea părului sau creșterea ori scăderea în greutate care nu are o explicație clară.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Volumul "Clinical Methods: The History, Physical, and Laboratory Examinations.", a treia editie, Walker HK, Hall WD, Hurst JW - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK259/
MedlinePlus - Complete Blood Count (CBC)
https://medlineplus.gov/lab-tests/complete-blood-count-cbc/
Te-ar mai putea interesa și...
