Acizii grasi Omega 3 din uleiul de peste pot preveni atacurile de guta [studiu]

Potrivit unui studiu recent, acizii grași esențiali Omega-3 pot preveni recurența atacurilor de gută. Consumul alimentelor pe bază de acizi grași polinesaturați Omega-3, din pește gras, reduce riscul de atacuri recurente de gută la adulți, potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul „Arthritis & Rheumatology”, jurnalul oficial al Colegiului American de Reumatologie. Studiul mai arată că acest risc nu a fost redus în urma consumului de Omega 3 sub formă de suplimente.

Există două obiective principale în managementul gutei. În primul rând, crizele de gută trebuie tratate cât mai repede pentru a diminua durerea și umflarea cauzate de inflamația cauzată de cristalele de urat monosodic (MSU).

În al doilea rând, se recomandă ca pacienții să primească profilaxie împotriva crizelor de gută în primele 3-6 luni de terapie de scădere a uraților. Colchicina sau antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt recomandate cu corticosteroizi în doză mică persoanelor la care acești agenți sunt contraindicați sau ineficienți. Este important de menționat că aceste medicamente pot să aibă efecte adverse semnificative și există câteva interacțiuni medicamentoase importante.

Tipul acesta de medicamente nu este recomandat vârstnicilor și celor cu insuficiență renală, ceea ce limitează utilizarea lor pentru multe persoane cu gută. În plus, chiar și dozele mici de corticosteroizi timp de șase luni pot fi asociate cu efecte adverse.

Citeste si Cum facilitezi absorbtia Omega 3 in organism

Opțiuni alternative pentru controlul gutei

Recurența atacurilor de gută este adeseori extrem de ridicată, în ciuda terapiilor la care apelează pacienții pentru a reduce nivelul acidului uric (care se cristalizează sub formă de urat monosodic), așa că oamenii de știință și-au propus să descopere opțiuni alternative pentru controlul gutei.

Deși consumul de acizi grași polinesaturati Omega-3 are efecte antiinflamatoare, cu o eficacitate recunoscută în numeroase afecțiuni din sfera artritei, până acum au existat prea puține cercetări care să examineze efectele pe care acizii grași Omega-3 le au asupra evoluției gutei.

Cercetătorii și-au propus să examineze asocierea dintre Omega-3 și riscul de puseuri de gută, plecând de la ipoteza că un consum de Omega-3, indiferent de forma acizilor grași, ar putea să reducă riscul unui puseu.

Între anii 2003 și 2012, cercetătorii au recrutat prin intermediul unui studiu (Boston University Online Gout Study) 724 de pacienți cu gută, cu o vârstă medie de 54,5 ani, care aveau această boală, în medie, de 8 ani, pentru a explora riscul de recurență al atacurilor de gută pe durata unui an.

Participanții au completat chestionare online în timpul atacului de gută, cât și la fiecare 3 luni, adică în zilele în care nu aveau puseuri (perioada de control). Participanții trebuiau să raporteze în aceste perioade expunerea la Omega-3 din alimentație și din suplimente, în cele 48 de ore imediat după consum.

Expunerile primare se refereau la dietă și la suplimente, medicamente și activitatea fizică. Efectele principale, care îi interesau pe cercetători, erau riscul de a avea un atac de gută în timpul perioadelor de hazard și de control. Efectele secundare erau reprezentate de riscul de puseu dat de raportul dintre acizii grași Omega-3 și Omega-6.

Citeste si Cea mai buna sursa de Omega 3: uleiul de in sau uleiul din peste de mare adancime?

Ce au descoperit oamenii de știință în acest studiu

Dintre participanții care s-au înscris la studiu, 85% au avut gută acută, potrivit criteriilor din 1977 ale Colegiului American de Reumatologie, iar 48% dintre ei luau un anumit tip de medicație pentru gută. Când au completat chestionarele online, 22% dintre pacienți au raportat că au consumat acizi grași Omega-3 într-o anumită formă (19% din surse alimentare și 4,6% sub formă de suplimente) cu 48 de ore înainte.

Cercetătorii spun, așadar, ca urmare a ajustărilor pe care le-au realizat față de mai multe variabile, comparativ cu lipsa consumului acestor substanțe, suplimentele cu Omega-3 din ulei de pește, ulei din ficat de cod) nu au avut un efect asupra riscului de recurență a puseului de gută. Dar tot oamenii de știință spun că prin consumarea oricărei cantități de pește gras s-a redus semnificativ riscul de atac de gută cu până la 33%.

Studiul mai spune că, prin consumul unei porții de pește gras bogat în Omega-3, s-a redus numeric vorbind riscul de puseu de gută, iar consumul a două porții (sau mai mult de două porții de pește gras) a scăzut semnificativ riscul de recurență în ce privește atacurile de gută.

Când au evaluat riscul de puseuri de gută în concordanță cu raporturile dintre acizi grași diferiți, cercetătorii au descoperit că două porții sau mai mult de două porții de alimente neutre nu dus la nicio diminuare a riscului, pe când alimentele cu un conținut redus de Omega-3 și conținut mai mare de Omega-6 au crescut semnificativ riscul de atac de gută.

Studiul acesta subliniază, spun autorii lui, potențialul efect benefic al acizilor grași polinesaturați Omega-3 în ce privește limitarea simptomelor neplăcute ale atacurilor acute de gută. Tot ei mai spun că sunt necesare investigații suplimentare, în studii clinice adecvate, pentru a se descoperi și alte informații utile despre consumul și dozele adecvate de Omega-3 pentru prevenirea atacurilor de gută.

Cum previi crizele de gută

Crizele de gută pot apărea brusc, provocând dureri articulare severe care să dureze de la câteva zile la o săptămână sau mai mult. În cazul în care te confrunți cu un astfel de disconfort, există câteva lucruri pe care le-ai putea face pentru o ameliorare rapidă a durerii, inclusiv remedii la domiciliu, cum ar fi pachetele de gheață și medicamentele pentru durere fără prescripție medicală. Chiar dacă majoritatea crizelor de gută pot fi gestionate acasă, cele care țin mai mult de 48 de ore pot necesita tratament cu medicamente eliberate pe bază de rețetă.

Printre simptomele care anunță o criză de gută se numără:

Durere bruscă, intensă
Senzația că articulația arde
Umflare și roșeață
Rigiditatea articulațiilor
Sensibilitate extremă, adesea până la punctul în care articulația nu poate fi atinsă

Se poate întâmpla ca aceste simptome să apară brusc, în mijlocul nopții, iar pacientul să se trezească din somn din pricina durerii.

Pentru a preveni crizele de gută, pacienții ar trebui să facă o serie de schimbări în stilul de viață:

Să facă regulat mișcare

Efectuarea de exerciții fizice în mod regulat ajută la diminuarea semnificativă a nivelului de acid uric din sânge. Pacienții pot miza pe exerciții cu impact redus, cum ar fi înotul, mersul cu bicicleta și mersul pe jos. Toate acestea pun mai puțin stres asupra articulațiilor față de alte sporturi.

Să scape de kilogramele în plus

Întrucât obezitatea mărește foarte mult riscul de gută și recidivă este important ca pacienții să slăbească. Este vital de menționat că obezitatea abdominală ar putea crește riscul cu 72% de apariție a crizelor de gută.

Adoptarea unei diete sănătoase

Un pacient care știe că are gută trebuie să aibă grijă și la alimentele pe care le consumă. Mai exact, ar trebui să le evite pe cele bogate în purine, cum ar fi:

Carne roșie, inclusiv carne de vită, porc și miel
Organe, inclusiv ficat și rinichi
Homar și creveți
Anumite tipuri de pește, inclusiv ton, hamsii și sardine
Alimente bogate în zahăr, cum ar fi fursecuri, prăjituri, bomboane, batoane granola, cereale îndulcite și alte gustări procesate

Totuși, ar putea consuma alimente antiinflamatoare precum:

Proteine slabe, inclusiv pui, curcan, somon, ouă și fasole
Grăsimi sănătoase precum avocado, ulei de măsline, nuci și semințe
Legume
Fructe
Cerealele integrale, cum ar fi quinoa, orezul brun și fulgii de ovăz

Un alt lucru pe care pacienții ar trebui să-l facă este să renunțe la alcool, deoarece acesta este declanșator major pentru atacurile de gută. Și băuturile îndulcite precum băuturile carbogazoase, sucul de fructe și ceaiul dulce pot declanșa, de asemenea, un atac de gută.

Cafeaua și ceaiul nu par să mărească nivelul de acid uric din organism, iar cafeaua poate chiar să-l scadă, susțin oamenii de știință. Cu toate acestea, în general, pacienții ar trebui să evite cantitățile excesive de cafea sau ceai.

Fă-ți testul pentru apnee în somn

Apneea în somn netratată poate crește riscul de gută, potrivit unor studii mai vechi. Apneea în somn este o tulburare de somn din pricina căreia organismul primește puțin oxigen în timpul somnului, iar din această cauză organismul produce mai multe purine, care se găsesc și în celulele din corpul nostru. Apneea în somn este de obicei tratată cu un aparat cu presiune pozitivă continuă (CPAP) sau alt dispozitiv care mărește aportul de oxigen în timpul somnului.

Ia-ți medicamentele pentru gută

Pe lângă toate recomandările descrise mai sus, este important să îți iei medicamentele pe bază de prescripție medicală, așa cum ți-a prescris medicul, pentru a preveni atacurile de gută.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul "Effect of Dietary and Supplemental Omega‐3 Polyunsaturated Fatty Acids on Risk of Recurrent Gout Flares", publicat în 2019, în Arthritis & Rheumatology, autori: Mary Ann Zhang, Yuqing Zhang, Robert Terkeltaub, Clara Chen, Tuhina Neogi.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30908893/
Arthritis Foundation - Managing a Gout Flare
https://www.arthritis.org/diseases/more-about/managing-a-gout-attack

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...