Cea mai buna sursa de Omega 3: uleiul de in sau uleiul din peste de mare adancime?

Acizii grasi Omega 3  sunt grasimi benefice pentru organism, pe care acesta nu si le poate procura insa pe cont propriu, de aceea e necesar sa i le oferim prin alimentatie sau suplimente, cele mai valoroase fiind cele cu un continut ridicat de EPA, cu puternic  rol protector cardiovascular.

Acizii grasi Omega 3 se regasesc in concentratii mari in pestele gras precum somonul sau tonul, precum si in unele surse vegetale cum ar fi uleiul din seminte de in. Intrucat alimentatia nu este intotdeauna suficienta pentru obtinerea unui aport de Omega 3 ideal, se pot folosi suplimentele alimentare pentru asigurarea aportului optim. Insa intrebarea este: e mai bun Omega 3 obtinut din uleiul de in sau este echivalent  cu cel extras din pestele de mare adancime?  Iar raspunsul este nu, si veti vedea de ce. Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa intelegem diferenta dintre tipurile de Omega 3.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Acizii grasi Omega 3 pot fi impartiti in 3 tipuri diferite:

  • ALA (acid alfa linolenic)
  • EPA (acid eicosapentanoic)
  • DHA (acid docosahexanoic)

ALA se regaseste in uleiul de in, precum si in unele nuci si seminte. Acesta, odata consumat, este convertit (transformat), cu ajutorul unor enzime din organism, vitamine si minerale, in EPA si DHA. Asta inseamna ca doar o mica parte din cantitatea de ALA consumata are proprietatile acizilor grasi Omega 3. Ceea ce ar insemna ca dintr-un gram  (1000mg) de Omega 3 pe care il contine o lingura de ulei de in, organismul beneficiaza de  700 mg de EPA si DHA.

Pe de alta parte insa, EPA si DHA se regasesc in concentratii mari in pestele de apa rece, precum somonul, tonul, sardinele si heringul. In aceasta situatie, EPA si DHA sunt asimilate ca atare de organism, care nu mai face niciun efort de a-l converti din ALA si de a-si consuma din bateriile proprii in acest efort, cum ar fi in cazul uleiul de in.

Pentru a beneficia de 3,4 g ALA, care se transforma in maximum 340 mg de EPA si DHA, trebuie sa iei 6 capsule de ulei din seminte de in pe zi. Pe de alta parte, o singura capsula de ulei de peste cu 300-500 mg EPA iti poate oferi aceeasi cantitate de Omega 3, poate chiar mai mult.

O alta problema a uleiului de in este cea a continutului mare de Omega 6, care ajunge pana la 2 grame/ lingura. Omega 6 impiedica ALA sa se transforme in acizi grasi Omega 3 la capacitate maxima. 

Mai mult decat atat, studiile facute in domeniu pana la acest moment au analizat mai mult beneficiile consumului de acizi grasi DHA si EPA si mai putin pe cele ale consumului de ALA. Concret, niciun studiu facut pe oameni nu a dovedit absorbtia buna a acizilor grasi Omega 3 din surse vegetale, adica ALA, chiar si in prezenta unor vitamine precum B6.

 

 

In ceea ce priveste uleiul de peste, principalul motiv de ingrijorare consta in cantitatea de mercur care se regaseste in acesta. Pentru a reduce riscul de a consuma mercur in concentratii mari, se recomanda alegerea unui ulei de peste extras din peste de mare adancime, care este mult mai putin contaminat.

Consumul mare de peste oceanic pentru asigurarea aportului de Omega 3 necesar poate creste, de asemenea, riscul de intoxicatie cu mercur. De aceea, uleiul de peste reprezinta o metoda mai sigura de asigurare a aportului optim de Omega 3 pentru buna functionare a organismului.

Doza zilnica recomandata de Omega 3 pentru o persoana sanatoasa este de cel putin 1000 mg de EPA si DHA/ zi. In cazul in care se doreste tratarea unor afectiuni, doza necesara creste. De pilda, in tratarea afectiunilor precum ateroscleroza ori trigliceridele marite, doza zilnica recomandata este de 3000 – 4000 de EPA si DHA pe zi.

Consumul de Omega 3 are o multime de efecte benefice pentru organism, incepand de la intarirea sistemului imunitar, preveirea afectiunilor cardiovasculare ori reglarea tensiunii arteriale si pana la reducerea colesterolului rau, reducerea riscului de depresie si reducerea inflamatiei din organism.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: Articolul “Why not flaxseed oil”, publicat pe www.health.harvard.edu

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0