Abelacimab - potențial protector împotriva cheagurilor de sânge?

O singură injecție cu abelacimab previne formarea cheagurilor de sânge până la o lună după o intervenție chirurgicală, arată un studiu realizat de o echipă internațională de cercetare.

Cheagurile de sânge sunt formate din sânge care se adună sub forma unui gel în vene sau artere. Coagularea este normală, dar cheagurile pot fi periculoase atunci când nu se dizolvă de la sine, tratamentele variind de la medicamente până la intervenții chirurgicale.

În mod normal, cheagurile de sânge încep ca răspuns la leziunile unui vas de sânge. La început, sângele rămâne într-un singur loc. Două substanțe - trombocitele (un tip de celule sangvine) și fibrina (o substanță fermă) se combină pentru a forma ceea ce se numește un dop de trombocite pentru a astupa tăietura.

Uneori, însă, cheagurile de sânge se formează unde nu ar trebui. Un astfel de cheag poate rămâne într-un singur loc (ceea ce se numește tromboză) sau se poate mișca prin corp (ceea ce se numește embolism sau tromboembolism). Cheagurile care se mișcă sunt deosebit de periculoase: acestea se pot forma în artere, deci sunt cheaguri arteriale sau în vene și atunci se numesc cheaguri venoase.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Dacă un cheag se formează într-una dintre venele mai mari ale corpului se numește tromboză venoasă profundă. Un cheag de sânge care rămâne pe loc poate să nu facă rău, dar dacă se dislocă și începe să se miște prin fluxul sangvin poate fi dăunător ( de exemplu, poate bloca plămânii).

Şederea lungă la spital, operaţiile şi traumatismele pot creşte semnificativ riscul de formare a cheagurilor de sânge. În acest context, o echipă de cercetare de la universitatea canadiană McMaster a comparat două medicamente care pot preveni formarea cheagurilor.

Abelacimabul, mai convenabil în prevenirea formării cheagurilor de sânge

Într-un studiu¹ apărut în New England Journal of Medicine, oamenii de știință au comparat abelacimabul cu enoxaparina ca medicament de control la 412 pacienți supuși unei intervenții chirurgicale de înlocuire a genunchiului. Rezultatele au arătat că o singură injecție de abelacimab previne formarea cheagurilor de sânge până la o lună după intervenția chirurgicală, reducând riscul de cheaguri cu aproximativ 80% în comparație cu enoxaparina, fără a crește riscul de sângerare.

Pacienții care trec printr-o operație de înlocuire a genunchiului primesc în mod obișnuit tratament anticoagulare cu enoxaparină sau alte medicamente anticoagulante care necesită administrare zilnică, precizează autorii studiului. Însă în acest studiu s-a observat că o singură injecție de abelacimab după o intervenție chirurgicală oferă o protecție mult mai bună împotriva apariției cheagurilor în venele de la picior, în comparație cu enoxaparina, unul dintre standardele actuale de îngrijire.

Pacienții înscriși în studiu au fost monitorizați îndeaproape pentru simptome sau semne de coagulare ori sângerare și au făcut o radiografie a venelor piciorului operat pentru a detecta orice posibilă formare de cheaguri. Potențialul medicamentului abelacimab de a trata alte afecțiuni cardiovasculare oferă speranțe lumii științifice.

Potrivit investigatorilor, succesul abelacimabului în studiul de față oferă o bază pentru a-l utiliza și ca măsură de prevenire a accidentului vascular cerebral la pacienții cu fibrilație atrială și ca tratament pentru tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară, dar și pentru cheaguri în venele piciorului și în plămâni la pacienții cu cancer.

Abelacimab este un anticorp care se leagă atât de forma inactivă, cât și de cea activată a factorului XI, unul dintre factorii de coagulare, și previne activarea și activitatea acestuia, oprind astfel formarea cheagurilor. Studiul a demonstrat că factorul XI este un factor cheie al formării cheagurilor după o intervenție chirurgicală, spun cercetătorii, adăugând că faptul că abelacimabul a fost mai eficient decât enoxaparina, care inhibă factorii de coagulare de după de factorul XI, evidențiază importanța acestuia în formarea cheagurilor.

Savanții se așteaptă ca factorul XI să fie o țintă mai sigură pentru noile anticoagulante decât țintele anticoagulantelor disponibile în prezent, deoarece pacienții cu deficiență congenitală de factor XI prezintă un risc redus de cheaguri, dar rareori au sângerare spontană.

Noile medicamente anticoagulare sunt adesea testate mai întâi pe pacienții supuși unei intervenții chirurgicale ortopedice, cum ar fi înlocuirea genunchiului, deoarece aceste persoane sunt expuse riscului de apariție a cheagurilor în venele piciorului operat. Prin urmare, diferite doze de medicament pot fi evaluate pentru a le identifica pe cele care sunt atât eficiente, cât și sigure, în comparație cu standardul de îngrijire, cum ar fi enoxaparina.

Aceste doze pot fi apoi transferate în studiile la care participă pacienții cu cheaguri sau cu risc crescut de a le face, cum ar fi cheaguri asociate cancerului sau prevenirea accidentului vascular cerebral la pacienții cu fibrilație atrială.

Cum se poate preveni apariția cheagurilor de sânge?

Pentru a preveni apariția cheagurilor, poartă de obicei haine mai lărguțe, la fel și șosetele. Îmbrăcămintea care strânge prea tare poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge.
Din când în când, ridică-ți picioarele cu 15 cm deasupra inimii. De exemplu, dacă stai întins pe canapea și te uiți la televizor, pune o pernă mai mare sub picioare pentru a le avea mai sus decât nivelul inimii.
Dacă medicul îți prescrie ciorapi compresivi, aceștia trebuie purtați conform instrucțiunilor. De asemenea, dacă medicul indică efectuarea unor exerciții fizice, acestea trebuie practicate adecvat.
Dacă lucrezi mult așezat pe scaun, evită poziția picior peste picior și ridică-te măcar o dată pe oră, timp de 5 minute. Plimbă-te prin birou, pe scări sau ieși în curte pentru a te dezmorți înainte de a te reașeza.
Dacă, dimpotrivă, la serviciu stai mult în picioare, ai grijă ca o dată pe oră să te așezi timp de 5 minute.
În timpul călătoriilor care durează mai mult de o oră, fie ridică-te de pe scaun, fie întinde-ți și strânge-ți picioarele de mai multe ori și mișcă-ți degetele. În cazul în care conduci, încearcă să tragi pe dreapta din când în când și să faci câțiva pași.
Ai grijă la aportul de sare și evită să mănânci des produse foarte sărate (chipsuri, covrigei, mezeluri etc.).
Evită pe cât posibil să te lovești la picioare sau să cazi. Baia poate fi un loc periculos, mai ales pentru vârstnici, așa că e bine să pui covorașe antiderapante și să montezi lângă toaletă și lângă cadă câte o bară de care să te poți apuca la nevoie.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The New England Journal of Medicine - Abelacimab for Prevention of Venous Thromboembolism
https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMoa2105872
1. Studiul „Abelacimab for Prevention of Venous Thromboembolism”, apărut în New England Journal of Medicine, 2021; DOI: 10.1056/NEJMoa2105872, autori: Peter Verhamme et al.
Cleveland Clinic - Blood Clots
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17675-blood-clots

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...