Poliartrita reumatoidă: simptome și consecințele bolii asupra organismului

Poliartrita reumatoidă este o boală inflamatorie articulară cronică (deci atacă articulațiile pe termen lung) și sistemică (influențează negativ funcția cardiovasculară, renală, pulmonară, hepatică, hematologică, dermatologică și altele), având simptome deranjante, care afectează calitatea vieții. Să vedem cum recunoști semnele poliartritei și efectele acestei boli în organism.

Poliartrita reumatoidă afectează în principal femeile cu vârste cuprinse între 30 și 50 ani, dar poate afecta și bărbații. Nu este exclus nici debutul mai precoce al bolii sub vârsta de 30 de ani, dar nici debutul tardiv, peste 55‑60 ani. Dacă debutul are loc mai târziu în cursul vieții, simptomatologia este una mai blândă, mai mult articulară și cu mai puține consecințe asupra altor organe și sisteme.

Recomandările Experților DOC

Poliartrita reumatoidă - simptome generale

Afectarea generală în poliartrita reumatoidă cuprinde:

Durere articulară și slăbiciune musculară;
Oboseală și stare de discomfort generalizat;
Lipsa poftei de mâncare și scădere în greutate;
Simptome de tip gripal: rinoree, febră, inapetență, somnolență - cu intensitate mult diminuată față de starea reală dată de o viroză respiratorie, dar care durează mai mult;
Anemie (documentată prin hemogramă);
Noduli reumatoizi - protuberanțe cartilaginoase, pseudo-tumorale, mobile care pot varia între 1‑5 centimetri, dispuse pe suprafețele articulare - predominant la nivelul coatelor (uneori, nodulii reumatoizi pot fi roșii și dureroși);
Afectare de tip ORL: răgușeală;
Afectare pulmonară: apare din cauza inflamației din jurul plămânilor - determină dificultatea de a respira, senzație de sufocare, pleurezie (cantitate variabilă de lichid la nivel pulmonar);
Afectare cardiacă - dureri în piept, senzație de apăsare, senzație de sufocare la efort fizic;
Afectare renală: rară, frecvent din cauza terapiei antiinflamatoare;
Afectare oculară: rară - ochi roșu, dureros, cu senzație locală de iritare și corp străin, apărută brusc.

Care simptome apar mai des în poliartrita reumatoidă și care apar mai rar?

În poliartrita reumatoidă, există simptome frecvente și simptome mai rare. Semnele variază de la o persoană la alta, iar evoluția bolii poate fi diferită, însă există unele care apar mai des și unele care sunt mai puțin întâlnite:

Poliartrita reumatoidă - simptome frecvente

Durerea articulară este un simptom central și poate afecta multiple articulații, de obicei într-un model simetric.
Umflarea articulațiilor este de asemenea frecventă - articulațiile pot deveni umflate și sensibile la atingere.
Redoarea matinală sau rigiditatea articulațiilor dimineața sau după perioade de inactivitate afectează majoritatea pacienților cu poliartită reumatoidă
Oboseala este unul dintre acele simptome comune în poliartrita reumatoidă și poate fi semnificativă, afectând calitatea vieții.
În unele cazuri, poliartrita reumatoidă poate fi asociată cu febră ușoară și cu pierdere în greutate.

Simptome mai puțin frecvente sau care pot apărea în stadii avansate ale bolii

Noduli reumatoizi - aceștia sunt mici depozite de țesut care se pot forma sub piele în apropierea articulațiilor afectate.
Leziuni la nivelul ochilor, care provoacă roșeață și disconfort.
Probleme pulmonare, manifestate prin inflamații sau cicatrizare.
Probleme cardiace

Cum recunoști poliartrita reumatoidă seropozitivă?

Acesta este cel mai întâlnit tip de poliartrită reumatoidă, iar oamenii de știință au dovedit că poliartrita reumatoidă seropozitivă este o boală care se poate moșteni din familie. Aceasta poate să vină la pachet cu simptome mult mai severe decât poliartrita reumatoidă seronegativă.

Simptomele prezente în poliartrita reumatoidă seropozitivă pot include:

rigiditate (redoare) matinală, care durează 30 de minute sau mai mult; în acest interval, pacientul observă o limitare a mișcărilor unei articulații sau mai multor articulații;
umflarea și durerea sunt prezente în mai multe articulații;
umflarea și durerea sunt prezente în articulațiile simetrice;
apar noduli reumatoizi;
febră;
oboseală extremă;
scădere în greutate.

Dacă ai poliartrită reumatoidă seropozitivă, înseamnă că ai un rezultat pozitiv în ceea ce privește factorul reumatoid, pe care l-ai descoperit la testele de sânge. Asta înseamnă că ai în organism anticorpi care fac ca sistemul imunitar să îți atace articulațiile. Poliartrita reumatoidă nu este întotdeauna limitată la articulații, iar unii oameni cu poliartrită reumatoidă seropozitivă pot prezenta inflamații la nivelul ochilor, glandelor salivare, nervilor, rinichilor, plămânilor, inimii, pielii și vaselor de sânge.

Cum recunoști poliartrita reumatoidă seronegativă?

În afară de poliartrita reumatoidă seropozitivă există și o altă formă numită poliartrită reumatoidă seronegativă, deci cu factor reumatoid negativ. Acest lucru înseamnă că o persoană care a fost testată a avut rezultate negative în ceea ce privește factorul reumatoid și anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat. Dacă un pacient are un test seronegativ, este posibil să nici nu aibă poliartrită reumatoidă, ci spondiloartrită sau artrită psoriazică. Au existat multe cazuri când un diagnostic de poliartrită reumatoidă seronegativă să fie schimbat cu un altul ulterior.

Un medic pune diagnosticul de poliartrită reumatoidă seronegativă dacă pacientul are rezultate negative ale testelor de sânge pentru factorul reumatoid și anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat, însă are simptome simetrice de poliartrită (și pe partea stângă, și pe partea dreaptă), dacă există simptome poliartritice (când mai multe articulații sunt afectate în același timp) și când există stare inflamatorie.

Cum se gestionează simptomele corelate cu poliartrita reumatoidă?

În poliartrita reumatoidă, gestionarea acelor simptome neplăcute implică adesea o abordare complexă și personalizată, adaptată la nevoile individuale ale pacientului. Medicul reumatolog, specialist în bolile sistemului musculoscheletic și a țesuturilor conjunctive, joacă un rol crucial în gestionarea bolii. Iată câteva strategii generale pentru calmarea și reducerea simptomelor:

Medicamente

Antiinflamatoarele nesteroidiene, precum naproxen sau celecoxib, pot ajuta la reducerea inflamației și a durerii. Medicamente antireumatice modificatoare de boală (DMARD), cum sunt metotrexatul, sulfasalazina și leflunomida, sunt adesea prescrise pentru a reduce progresia afecțiunii și a îmbunătăți funcționalitatea articulațiilor. Inhibitorii factorului de necroză tumorală, cum ar fi adalimumab, etanercept și infliximab, sunt medicamente biologice care pot ajuta la controlul inflamației. Și corticosteroizii pot fi prescriși în puseele de boală, pentru a reduce inflamația rapid, însă aceștia sunt utilizați pe termen scurt din cauza efectelor secundare.

Exerciții și fizioterapie

Exercițiile fizice regulate și alte forme de mișcare ajută la menținerea flexibilității și a forței musculare. Un pacient cu poliartrită reumatoidă ar trebui să se axeze pe forme de mișcare adecvate bolii, deci să le evite pe cele care pun presiune pe articulații, cum ar fi alergarea sau tenisul, și să le prefere pe cele care nu vin cu atât de multă presiune articulară, cum ar fi mersul pe jos, mersul pe bicicletă sau înotul. Fizioterapia poate oferi, de asemenea, strategii personalizate pentru îmbunătățirea funcționalității articulațiilor și ținerea sub control a durerii.

Alimentație

Deși nu există un regim alimentar tipic pentru pacienții cu poliartrită reumatoidă, cum ar fi dieta DASH, de exemplu, pentru hipertensiune arterială, anumite modificări ale alimentației pot ajuta persoanele afectate să gestioneze mai bine simptomele bolii. Astfel, o dietă bogată în alimente antiinflamatoare, cum ar fi fructele și legumele proaspete, peștele gras (care conține acizi grași Omega 3) la abur, fiert sau pregătit la cuptor, nucile și semințele crude sau coapte fără ulei, poate ajuta la reducerea inflamației din corp. De asemenea, turmericul și ghimbirul au proprietăți antiinflamatoare și pot fi de folos. Unele persoane aleg să ia suplimente cu aceste condimente pentru a ajuta la controlul inflamației.

Combaterea stresului și atenția la odihnă

Odihna adecvată este importantă pentru a gestiona oboseala asociată cu poliartrita reumatoidă. Dacă simți că ești copleșit, fii deschis despre cum te afecetază boala și cere ajutorul familiei sau prietenilor cu anumite sarcini în gospodărie, de exemplu. De asemenea, tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi plimbările, drumețiile la pădure sau yoga pot contribui la îmbunătățirea stării generale de bine.

Spijin emoțional

Participarea la grupuri de suport sau consilierea psihologică poate ajuta la gestionarea aspectelor emoționale ale bolii. Când te alături unui grup de persoane care au aceeași boală, vă ajută pe toți nu doar să simțiți că nu sunteți singuri și că există persoane care au același probleme, ci și să învățați unii de la alții cum să țineți mai bine în frâu boala, împărtășindu-vă reciproc experiențele personale.

Intervenție chirurgicală

În cazurile severe sau în situația în care alte opțiuni de tratament nu au avut succes, intervenția chirurgicală poate fi o opțiune. Artroplastia (înlocuirea articulației) poate fi necesară în stadiile tardive ale bolii, deci în cazul articulațiilor afectate grav - practic, articulația afectată este înlocuită cu un implant artificial. Se poate face și sinovectomie, în stadiile precoce, care implică îndepărtarea membranei sinoviale (țesutul care acoperă articulația) pentru a reduce inflamația.

Operația poate fi luată în considerare:

dacă durerea și pierderea funcției articulare afectează în mod semnificativ calitatea vieții și nu pot fi controlate eficient cu tratament medicamentos sau alte terapii conservatoare;
dacă articulațiile au suferit deformități semnificative, care afectează mișcarea și funcționalitatea;
dacă articulațiile au suferit daune ireparabile, iar repararea sau înlocuirea acestora este considerată cea mai bună opțiune.
dacă există intoleranță la medicamente.

Monitorizare regulată

Pacienții cu poliartrită reumatoidă necesită monitorizare regulată pentru a li se evalua progresia bolii și pentru a li se ajusta planul de tratament în consecință. De aceea, e important să respecți programările pe care ți le face medicul și indicațiile terapeutice pe care ți le oferă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Rheumatoid Arthritis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441999/
MDPI - Management of Rheumatoid Arthritis: An Overview
https://www.mdpi.com/2073-4409/10/11/2857
Studiul „Management of Rheumatoid Arthritis: An Overview”, apărut în Cells 2021, 10(11), 2857; https://doi.org/10.3390/cells10112857, autori: Andrei-Flavius Radu și Simona Gabriela Bungau

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și