De ce este bună iertarea pentru sănătatea ta psihică

A putea ierta pe cineva - indiferent dacă este vorba de o altă persoană sau de tine - poate fi extrem de greu. Însă daca nu ești capabil de iertare, acest lucru îți poate face rău decât bine. Reține că iertarea este foarte importantă pentru sănătatea ta psihică.

Potrivit profesorului Everett L. Worthington Jr., de la Virginia Commonwealth University din Richmond, ale cărui cercetări psihologice s-au concentrat asupra iertării, modul în care oamenii ajung la o stare de iertare adevărată diferă, dar se încadrează de obicei în două categorii: iertarea decizională și iertare emoțională.

„Puteți experimenta o schimbare a emoțiilor și apoi să decideți să iertați sau puteți decide să iertați mai întâi și să experimentați aceste schimbări emoționale mai târziu”, explică dr. Worthington.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Deoarece relațiile noastre sunt atât de importante pentru sănătate, capacitatea de a ierta și de a transmite altora că i-am iertat, va aduce beneficii sănătății noastre și a lor. În acest sens și în multe altele, Worthington explică: „Sănătatea mintală este direct legată de sănătatea fizică”.

Mai precis, iată trei beneficii semnificative ale iertării: 

1. Iertarea te ajută să gestionezi stresul

Neputința de a ierta alimentează sentimentele de furie, ostilitate și stres, care sunt dovedite că afectează sănătatea mentală și fizică, arată cercetări anterioare.

Un studiu publicat în aprilie 2016 în revista Annals of Behavioral Medicine a inclus mai mult de 330 de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 79 de ani. Cercetătorii au descoperit că, indiferent de vârstă, persoanele care au putut să ierte au experimentat o scădere a percepției propriului stres. Și această scădere a dus la reducerea suferinței psihice.

„Deși iertarea nu este singura strategie disponibilă pentru a face față adversității, constatăm că este unul dintre răspunsurile eficiente pentru reducerea percepțiilor de stres și îmbunătățirea sănătății”, au remarcat autorii studiului.

În schimb, stresul - și în special hormonul de stres cortizol - are mai multe efecte negative asupra sistemelor din corp. Cortizolul crescut pe termenul lung poate atrofia porțiunile creierului, inclusiv hipocampul, care este responsabil pentru transformarea experiențelor în amintiri, spune Worthington. Datorită acestei legături stres-cortizol, neputința de a ierta și de a renunța la anumite gânduri stresante ar putea afecta memoria, adaugă el.

Într-un studiu publicat în octombrie 2018 în revista Neurology, cercetătorii au investigat dacă nivelurile de cortizol din sânge au afectat memoria la peste 2.200 de persoane de vârstă mijlocie, sănătoase. Pentru studiu, cercetătorii au măsurat nivelurile de cortizol din sânge și le-au comparat cu scorurile participanților la testele de memorie și percepție vizuală și nivelurile de materie cenușie din creier, măsurate prin scanări cerebrale (materia cenușie ajută creierul să proceseze informațiile). Ei au descoperit că persoanele, în special femeile, care au avut niveluri ridicate de cortizol au avut, în timp, o memorie mai slabă și au avut rezultate mai slabe la testele cognitive. De-a lungul timpului, par să aibă, de asemenea, mai puțină substanță cenușie în unele părți ale creierului.

Cortizolul face ravagii și în alte părți ale corpului. Afectează sistemul imunitar la nivel celular, ceea ce înseamnă că poate afecta foarte mult toate părțile corpului pe care sistemul imunitar le influențează în moduri imprevizibile, explică Worthington. „Poate perturba totul, de la sistemul sexual și de reproducere, la sistemul gastro-intestinal, până la capacitatea de a lupta împotriva bolilor și oboselii”, spune Worthington.

2. Iertarea activează sistemul nervos parasimpatic

Potrivit lui Worthington, iertarea afectează și sistemul nervos parasimpatic, care reglează respirația și ritmul cardiac și accelerează digestia. 

Sistemele nervoase simpatic și parasimpatic funcționează împreună, astfel încât corpul tău să poată regla lucruri precum tensiunea arterială și ritmul cardiac și să funcționeze așa cum ar trebui atât în situații stresante, cât și în momente nestresante. Dar atunci când o persoană se află sub stres cronic - care poate apărea atunci când cineva ține supărare - corpul poate rămâne în răspunsul de luptă sau fugă prea mult timp.

„Sistemul nervos parasimpatic este partea calmantă a sistemului nervos”, spune Worthington. Orice lucru pe care o persoană îl poate face pentru a se calma atunci când se confruntă cu stres activează sistemul nervos parasimpatic  (inclusiv practicarea iertării) și poate fi de ajutor pentru minte și corp, deoarece aduce mai mult echilibrul sistemului nervos simpatic și celui parasimpatic.

Există cercetări care sugerează că aceste efecte pot fi semnificative în ceea ce privește afectarea unor aspecte ale sănătății, cum ar fi funcția cardiovasculară.

Într-o meta-analiză publicată în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, cercetătorii au descoperit că furia și ostilitatea sunt legate de un risc crescut de boli de inimă, precum și de rezultate mai slabe la persoanele care deja au o boală de inimă.

Un studiu publicat în Journal of Behavioral Medicine a examinat iertarea ca predictor al mortalității și au ajuns la concluzia că este o relație semnificativă statistic. Iertarea altora este asociată cu un risc scăzut de mortalitate în toate cazurile, au remarcat autorii studiului.

3. Iertarea te ajută să reflectezi mai puțin la o situație (ceea ce poate ajuta la scăderea riscului de tulburări psihologice)

Potrivit lui Worthington, actul de a nu ierta pe cineva sau refuzul iertării este aproape întotdeauna caracterizat de frământări sau de retrăirea unor emoții sau situații negative.

„Toți reflectăm, dar felul în care o facem este diferit de la un individ la altul. Unii oameni se simt supărați, unii se simt fără speranță sau deprimați. Alții sunt neliniștiți”, spune Worthington. Și dacă reflecția devine obișnuită, aceasta poate duce la tulburări psihologice.

În funcție de felul în care obișnuiești să reflectezi (dacă o faci într-un mod care generează deznădejde, depresie, anxietate sau alte sentimente), aceste gânduri invazive și repetitive pot provoca în cele din urmă tulburări de furie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), stres post-traumatic (PTSD), anxietate, depresie sau tulburări psihosomatice, în care stresul și anxietatea provoacă afecțiuni fizice precum dureri de stomac sau migrene.

Potrivit unui studiu care a inclus peste 1.800 de adulți de culoare, publicat în octombrie 2019 în Jurnalul Asociației Americane a Inimii, femeile de culoare au mai multe șanse decât bărbații de culoare să experimenteze evenimente de viață mai stresante și să se angajeze în reflecție, ceea ce determină o creștere susținută a hipertensiunii  arteriale pe parcursul celor 13 ani în care au fost urmăriți indivizii pentru studiu.

„Când oamenii sunt capabili să ierte, încă reflectă la situații într-o oarecare măsură, dar cert este că sunt capabili să renunțe la multă amărăciune și furie”, spune Worthington. „Iertarea nu elimină reflecția, dar poate reduce toxicitatea acesteia”. 

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:

Forgiveness can improve mental and physical health - https://www.apa.org/monitor/2017/01/ce-corner

Forgiveness: Your Health Depends on It - https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/forgiveness-your-health-depends-on-it


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0