Cand e cazul sa mergi la un medic specialist in infertilitate

Dacă tu și partenerul tău încercați să concepeți un bebeluș, fiecare lună care trece fără să obții un rezultat pozitiv în urma testului de sarcină nu face decât să contribuie la anxietatea ta. Cel mai bine este să mergeți la un medic specialist, pentru o evaluare a infertilității.

O evaluare a infertilității include examinări și teste, pentru că medicul încearcă să descopere motivul pentru care tu și partenerul tău nu reușiți să concepeți un copil. Dacă este descoperită cauza, tratamentul poate fi posibil în această situație. În multe cazuri, infertilitatea poate fi tratată cu succes.

Când ar trebui să iei în considerare să vă faceți o evaluare a infertilității?

Este important să ai în vedere acest aspect și să mergi la medic pentru evaluarea infertilității, dacă oricare dintre criteriile de mai jos ți se aplică:
- Nu ai rămas însărcinată după 1 an, timp în care ai făcut sex în mod regulat, fără folosirea unei metode contraceptive.
- Ai peste 35 de ani și nu ai rămas însărcinată după ce ai încercat vreme de 6 luni, fără să folosești o metodă contraceptivă.
- Ai peste 40 de ani și nu ai rămas însărcinată după 6 luni de încercări, timp în care nu ai folosit metode contraceptive.
- Ciclul tău menstrual este neregulat.
- Tu și partenerul tău aveți o problemă de fertilitate de care știți.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Când să ceri ajutorul unui medic specialist?

Mergi la medicul tău ginecolog sau la un specialist în infertilitate (acest medic se mai numește și endocrinolog reproductiv) dacă nu ai rămas însărcinată după 1 an de încercări. Ar trebui să mergi la medicul tău ginecolog mai devreme de 1 an dacă:
- ai peste 36 de ani - declinul fertilității se accelerează când o femeie ajunge la vârstă de 35 de ani
- ai motive de îngrijorare cu privire la fertilitatea ta - de pildă, ai urmat în trecut un tratament pentru cancer sau crezi că e posibil să ai o boală/ infecție cu transmitere sexuală (BTS).

Testele pentru fertilitate necesită timp, iar fertilitatea femeii scade o dată cu vârsta, așa că cel mai bine este să îți faci o programare la un medic specialist cât mai repede cu putință.

Iată câteva recomandări în funcție de vârsta și de starea ta de sănătate, de care să ții cont când iei decizia de a apela la un specialist în infertilitate:

* Dacă ai sub 35 de ani și ești sănătoasă

Așteaptă un an înainte de a merge la medicul specialist în endocrinologie reproductivă. Unui cuplu de tineri îi poate lua până la 12 luni pentru a obține o sarcină. De regula, medicii le recomandă pacienților trecuți de 20 de ani și celor care au puțin peste 30 de ani să încerce să conceapă un bebeluș timp de 12 luni înainte de a apela la un specialist pe probleme de fertilitate. În cele 12 luni, este important că partenerii să nu folosească metode contraceptive.

* Dacă ai peste 35 de ani

Așteaptă 6 luni și apoi mergi la medicul cu specializarea endocrinologie reproductivă sau la medicul tău ginecolog dacă nu rămâi însărcinată. După 35 de ani, șansele de a concepe un bebeluș încep să scadă o dată cu vârsta. Rezerva ovariană (cîte ovule mai ai) scade în timp, în special după vârsta de 35 de ani. Dacă nu ai rămas însărcinată după ce ai încercat o jumătate de an, e cazul să te vadă un specialist în probleme de fertilitate, numit endocrinolog reproductiv.

* Dacă ai peste 40 de ani

E cazul să mergi imediat la medicul specialist în infertilitate. După 40 de ani, calitatea ovulelor, precum și cantitatea acestora scad, așa că nu doar că ai mai puține șanse de a rămâne însărcinată acum, dar riscul de avort spontan este mai mare în cazul tău. La vârsta de 40 de ani, aproximativ 50% dintre embrionii femeii conțin un număr anormal de cromozomi, potrivit experților. Femeile trecute de 40 de ani, așadar, au cel mai probabil nevoie de tratamente pentru fertilitate, așa că discută cât mai repede cu un medic endocrinolog reproductiv.

* Dacă tiroida ta nu funcționează cum ar trebui

Mergi imediat la medicul specialist în endocrinologie reproductivă. Glanda tiroidă este strâns legată de hormonii tai, așa că dacă nu funcționează cum trebuie, ea poate influența șansele de a concepe un copil și de a avea o sarcina sănătoasă. Funcționarea anormală a tiroidei poate fi asociată cu infertilitatea, cu avortul spontan, cu dezvoltarea anormală a creierului bebelușului, etc. Dacă suspectezi că ai o problemă a glandei tiroide, mergi la medic imediat.

* Dacă ai simptome ale sterilității

Mergi imediat la medic. Absența menstruatiilor, cicluri menstruale neregulate sau durere în zona pelvină ar putea să indice faptul că ai o problemă de fertilitate care nu a fost diagnosticată. Dacă ai simptome ale infertilității, nu le ignora și mergi cât mai curând la un medic specialist.

Evaluarea infertilității masculine 

Aceasta are ca scop identificarea cauzei care stă la baza sterilității. Medicul începe de obicei cu un istoric medical, un examen fizic și un test numit analiză a spermei. Pot fi necesare și alte teste.

Analiza materialului seminal 

O analiză a materialului seminal este o parte centrală a evaluării infertilității masculine. Această analiză oferă informații despre cantitatea de spermă, numărul, motilitatea (mișcarea) și forma spermatozoizilor. Partenerul de sex masculin ar trebui să evite ejacularea (fie prin sex, fie prin masturbare) timp de două până la șapte zile înainte de a furniza proba de spermă. Dacă analiza inițială a materialului seminal este anormală, medicul va solicita o probă suplimentară.

Teste de sânge 

Testele de sânge oferă informații despre hormonii care joacă un rol important în fertilitatea masculină. Dacă concentrația spermatozoizilor este scăzută sau medicul suspectează o problemă hormonală, pot fi recomandate teste de sânge pentru a măsura testosteronul total, hormonul luteinizant (LH), hormonul foliculostimulant (FSH) și prolactina (un hormon hipofizar).

Teste genetice

Dacă sunt suspectate anomalii genetice sau cromozomiale, pot fi recomandate teste de sânge specializate pentru a verifica numărul și structura cromozomilor, precum și regiunile absente sau anormale ale cromozomilor masculini (Y). De exemplu, unii bărbați moștenesc gene asociate cu fibroza chistică care pot duce la infertilitate din cauza unui număr scăzut de spermatozoizi. Cu toate acestea, acești bărbați nu au celelalte semne obișnuite ale fibrozei chistice, cum ar fi boala pulmonară sau gastrointestinală.

În funcție de rezultatele testelor genetice, consilierea genetică poate fi recomandată pentru a se asigura că un cuplu își înțelege situația și probabilitatea (și potențiala implicație) de a transmite o genă anormală unui copil.  

Alte teste în evaluarea infertilității

●Ecografia transrectală – Dacă se suspectează un blocaj (de exemplu, în canalul deferent), se poate efectua un test cu ultrasunete transrectal. Aceasta implică introducerea unei sonde mici în rect pentru a se obține imagini ale structurilor interne.
●Test de urină post-ejaculare – Dacă se suspectează că pacientul are ejaculare retrogradă (când sperma intră în vezică), se va preleva o probă de urină după ejaculare și se va testa prezența spermatozoizilor.
● Biopsie testiculară – acest test poate fi recomandat dacă o analiză a spermei arată că nu sunt prezenți spermatozoizi. O biopsie se poate face prin deschiderea chirurgicală a testiculului sau prin aspirație cu ac fin (introducerea unui ac mic în testicul și retragerea unei mostre de țesut). O biopsie deschisă se face de obicei într-o sală de operație cu anestezie generală, în timp ce aspirația cu ac fin se poate face cu anestezie locală într-un cabinet. Biopsia permite medicului să examineze structura microscopică a testiculelor și să determine dacă spermatozoizii sunt prezenți. Prezența producției de spermatozoizi în testicule atunci când nu există în lichidul ejaculat sugerează un blocaj în tractul reproducător.

Evaluarea infertilității la femei

Deși sunt disponibile numeroase teste pentru evaluarea infertilității feminine (incapacitatea de a rămâne însărcinată), este posibil să nu fie necesar să le faci pe toate acestea. Evaluarea începe de obicei cu un istoric medical, un examen fizic amănunțit și câteva teste preliminare.

Teste de sânge

Testele de sânge pot oferi informații despre nivelurile mai multor hormoni care joacă un rol în fertilitatea feminină; hormonii cheie sunt produși de hipotalamus, glanda pituitară și ovare. Acești hormoni pot include nivelul de hormon foliculo-stimulator (FSH), estradiol și hormon anti-müllerian (AMH) pentru a evalua cât de bine funcționează ovarele, hormonul de stimulare a tiroidei (TSH), pentru a testa funcția tiroidiană, și prolactina, pentru a verifica dacă există o tumoră pituitară.

Nivelurile hormonului luteinizant (LH) cresc brusc începând cu aproximativ 38 de ore înainte de ovulație. Această creștere a hormonilor poate fi detectată folosind un test de urină la domiciliu. Cu toate acestea, acest kit nu reușește să detecteze creșterea hormonală în aproximativ 15 % din cazuri. Din acest motiv, medicul poate recomanda un test de sânge pentru a confirma ovulația.

Nivelurile sangvine ale hormonului progesteron sunt un indicator mai precis al ovulației. În mod normal, nivelurile de progesteron cresc la aproximativ o săptămână după ovulație. Un test pentru măsurarea nivelului de progesteron este de obicei efectuat la 20 până la 24 de zile după prima zi a menstruației, dacă peacienta are menstruații regulate.

Teste pentru a evalua uterul și trompele uterine

Anomaliile uterine care pot contribui la infertilitate includ anomalii structurale congenitale, cum ar fi un sept uterin (o bandă de țesut care împarte cavitatea uterină); fibroame (excrescențe benigne); polipi; și anomalii structurale care pot rezulta din procedurile ginecologice.

Cicatrizarea și obstrucția trompelor uterine pot apărea ca urmare a bolii inflamatorii pelvine, endometriozei sau aderențelor pelvine (țesut cicatricial) de la infecția abdominală sau intervenția chirurgicală.

Histerosalpingografia 

Este utilizată pentru a ajuta la identificarea anomaliilor structurale ale uterului și trompelor uterine. Aceasta implică introducerea unui mic cateter prin colul uterin și în uter.  Un lichid colorat care poate fi văzut pe raze X este injectat prin cateter. Acesta colorează uterul și trompele uterine. O radiografie este efectuată după ce lichidul este injectat și arată conturul uterului și a tuburilor uterine. Un uter cu formă anormală sau un tub uterin blocat ar fi vizibile pe radiografie.

Testul se face în timp ce persoana este trează și întinsă pe o masă cu raze X. Majoritatea pacientelor experimentează crampe pelvine moderate până la severe atunci când lichidul este injectat, dar acest lucru se ameliorează de obicei după 5 până la 10 minute; durerea ușoară poate dura câteva ore și este, de obicei, ameliorată prin administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul. Testul se efectuează de obicei la 6 până la 11 zile după începerea perioadei menstruale (înainte de apariția ovulației). După o astfel de intervenție, pacienta poate prezenta scurgeri vaginale, precum și o cantitate mică de sângerare vaginală, timp de o zi sau două.

Histeroscopie 

În timpul unei histeroscopii, un tub mic care conține o sursă de lumină este introdus prin colul uterin și în uter pentru a vizualiza direct mucoasa uterului și locurile în care trompele uterine intră în uter. Se injectează aer sau lichid pentru a extinde uterul și pentru a permite medicului să vadă în interiorul uterului.

O histeroscopie se face de obicei dacă antecedentele unei persoane sau rezultatele unei HSG sau ultrasunete sugerează probleme cu uterul, cum ar fi fibroame sau un sept. Histeroscopia de diagnostic poate fi efectuată în cabinetul medicului fără anestezie sau sedare. Dacă este necesară o intervenție chirurgicală histeroscopică, aceasta se efectuează de obicei într-o sală de operație ambulatorie cu anestezie regională (locală, epidurală sau rahidiană) sau anestezie generală.

Ecografia pelvină

Într-o ecografie pelvină (transvaginală), o mică sondă cu ultrasunete este introdusă în vagin; aceasta oferă o imagine mai clară a uterului și a ovarelor decât ultrasunetele care se efectuează prin abdomen. Nu necesită sedare sau anestezie și prezintă puține riscuri. Poate fi folosită pentru a măsura dimensiunea și forma uterului și a ovarelor și pentru a determina dacă există anomalii structurale, cum ar fi fibroame sau chisturi ovariene. Dacă se observă anomalii, pot fi necesare teste suplimentare pentru a vedea interiorul uterului mai detaliat.

Sonohisterografie

O sonohisterografie este un tip de ecografie pelviană care implică introducerea unui lichid steril printr-un cateter în uter și apoi privirea uterului cu ultrasunete.  

Laparoscopie 

În timpul laparoscopiei, un tub subțire, luminat este introdus printr-o mică incizie în abdomen, permițând medicului să vizualizeze uterul, ovarele și trompele uterine. Laparoscopia este efectuată ca o intervenție chirurgicală de zi și necesită anestezie generală. Poate fi recomandată în unele cazuri (de exemplu, dacă sunt suspectate anumite afecțiuni), dar nu este o parte de rutină a unei evaluări inițiale a infertilității.

Laparoscopia poate detecta deteriorarea și blocarea trompelor uterine, endometrioza și alte anomalii ale structurilor pelvine. Este cel mai bun test pentru diagnosticarea endometriozei sau a aderențelor pelvine (cicatrici). În plus, endometrioza poate fi tratată în timpul laparoscopiei, ceea ce poate ajuta la îmbunătățirea șanselor în obținerea unei sarcini pentru persoanele care au endometrioză.

Testare genetică 

Testarea genetică poate fi recomandată dacă există suspiciunea că anomaliile genetice sau cromozomiale contribuie la infertilitate. Aceste teste necesită de obicei o mică probă de sânge de la ambii parteneri, care este trimisă la un laborator pentru evaluare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The American College of Obstetricians and Gynecologists - https://www.acog.org/Patients/FAQs/Evaluating-Infertility#should
American Society for Reproductive Medicine - Infertility
https://www.reproductivefacts.org/topics/topics-index/infertility/
Centers for Disease Control and Prevention - Infertility FAQs
https://www.cdc.gov/reproductivehealth/Infertility/
American Family Physician - Evaluation and Treatment of Infertility
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2015/0301/p308.html


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0