Hipertensiunea portala: cauze, simptome, complicatii, tratament

Hipertensiunea portală se caracterizează prin creșterea presiunii sangvine la nivelul sistemului circulator venos portal, care transportă sângele de la organele abdominale la ficat. Această afecțiune medicală poate provoca complicații, cum ar fi varicele esofagiene, hemoroizi, splina mărită și ascita. Principala cauză o reprezintă ciroza, însă există și alte condiții patologice.

În hipertensiunea portală, presiunea din venele porte este mai mare sau în jurul valorii de 10 mm Hg.

Cum funcționează fluxul de sânge prin ficat

Ficatul primește sânge din două surse. Pe de o parte, sângele provine din inimă. Acesta furnizează ficatului oxigen și substanțe nutritive prin artera hepatică. Întrucât ficatul filtrează toxinele și procesează nutrienții, sângele din intestine și din alte organe ale sistemului digestiv ajunge la ficat prin vena portă.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Pe de altă parte, sângele din vena portă ajunge în ficat și este filtrat de hepatocite (celule hepatice). După acest proces, sângele detoxificat continuă prin ficat și revine la inimă printr-un set diferit de vase, venele hepatice.

Dacă traseul fluxului sangvin către ficat din intestine este obstrucționat, crește presiunea în sistemul venos portal. Iar acest lucru se traduce prin multe probleme în întregul organism.
Simptome hipertensiune portală

Simptomele hipertensiunii portale sunt:

ascita, cauzată de acumularea de lichid din ficat în abdomen, cauzând distensie abdominală;
hemoroizi;
varice esofagiene care sângerează, cu prezența sau absența sângelui în scaun;
vene varicoase în esofag și stomac;
splină mărită;
insuficiența hepatică, în special la pacienții cu ciroză;
vene dilatate și vizibilitatea anormală a venelor subcutanate în regiunea superioară a abdomenului sau în regiunea toracică inferioară.
picioare umflate.

Debutul hipertensiunii portale nu poate fi întotdeauna asociat cu simptome specifice, care pot ajuta la identificarea lucrurilor care se întâmplă în ficatul pacientului. Însă dacă persoana în cauză are o afecțiune hepatică ce duce la ciroză, riscurile de a dezvolta hipertensiune portală sunt mari.

Principalele simptome și complicații ale hipertensiunii portale sunt:
* sângerări gastrointestinale: pacientul are scaun de culoare neagră sau există sânge în scaun; este posibil ca pacientul să vomite sânge, din cauza rupturilor spontane și din cauza sângerărilor de pe urma varicelor;
* ascita - o acumulare de lichid în abdomenul pacientului;
* encefalopatie: pacientul are momente de confuzie, uită lucruri, iar aceste semne sunt cauzate de o slabă funcționare a ficatului și de faptul că fluxul sangvin este deviat cât mai departe de ficat;
* valori reduse ale plachetelor sangvine sau valori scăzute ale leucocitelor (globulelor albe) din sânge.

Cauze hipertensiune portală

Cauzele hipertensiunii portale sunt asociate cu o rezistență crescută pe parcursul sistemului venos portal, fiind împărțite în:

Obstrucții înainte ca sângele să ajungă la ficat, cauzate de tromboza venei splenice sau de tromboza de vena porta;
Obstrucții în ficat, cauzate de ciroză, schistosomiaza (o infecție parazitară), sarcoidoză, fibroză hepatică congenitală sau fibroză alcoolică;
Obstrucții după ce sângele trece prin ficat, din cauza insuficienței cardiace drepte, pericarditei constrictive sau sindromului Budd-Chiari (caracterizat prin obstrucția venelor suprahepatice).

Principala cauză a hipertensiunii portale este ciroza. Aceasta reprezintă cicatrizarea ficatului (se dezvoltă mult țesut cicatricial). Ciroza poate rezulta în urma consumului excesiv de alcool sau în urma unei boli, cum ar fi hepatita. Când ficatul este afectat, el încearcă să se vindece singur, iar acest lucru determină formarea țesutului cicatricial.

Prea mult țesut cicatricial înseamnă că ficatului îi este mai greu să își îndeplinească funcțiile. Alte cauze ale cirozei includ: boala ficatului gras non-alcoolic, o acumulare de fier în organism, fibroză chistică, ductele biliare slab dezvoltate, infecțiile ficatului, reacțiile la anumite medicamente (cum ar fi metotrexatul).

Ciroza poate face că pereții interiori ai venei porte (care, în mod normal, sunt netezi) să devină neregulați. Din această cauză, crește rezistența la circulația sângelui. Drept rezultat, presiunea sangvină în vena porta crește.

De asemenea, se poate forma un cheag sangvin în vena porta. Acesta poate crește presiunea fluxului sangvin exercitată pe pereții vasului de sânge.

Citeste si Splenomegalia sau marirea splinei: cauze, simptome, complicatii, tratament

Diagnostic hipertensiune portală

De regulă, pacienții nu se confruntă cu simptome decât atunci când se dezvoltă complicațiile. Întrucât, așa cum am menționat mai sus, ciroza este cea mai frecventă cauză care duce la apariția hipertensiunii portale, pacienții se pot confrunta cu numeroase simptome, precum icter, ginecomastie, eritem palmar, atrofie testiculară, ascită, edem de pedală sau asterixis din cauza encefalopatiei hepatice.

Totodată, venele proeminente ale peretelui abdominal pot fi vizibile, ceea ce reprezintă o încercare de a devia fluxul sangvin portal prin venele paraombilicale.

Sindromul Cruveilhier-Baumgarten se caracterizează prin dilatarea venelor peretelui abdominal și un suflu venos scăzut la nivelul ombilicului. Un suflu sistolic arterial se datorează adesea carcinomului hepatocelular sau hepatitei alcoolice. Splenomegalia (splina mărită) este un simptom care apare în rândul pacienților cu hipertensiune portală. Dacă splina nu este mărită la examenul fizic sau studiile imagistice, diagnosticul de hipertensiune portală trebuie pus la îndoială.

În timp ce un ficat ferm susține un diagnostic de ciroză, hepatomegalia nu se corelează cu severitatea hipertensiunii portale.

Pe lângă evaluarea fizică, medicul va face anamneza și va recomanda o serie de teste de laborator și investigații. O hemoleucograma completă ajută la distingerea prezenței trombocitopeniei, care este secundară hipersplenismului și anemiei din pierderea de sânge gastrointestinal.

Un profil de evaluare metabolic complet identifică insuficiența renală și creșterea enzimelor hepatice prezente în bolile hepatice, hepatitele virale și, de asemenea, hipoalbuminemia.
Un profil de coagulare ajută la identificarea funcției sintetice a ficatului. Un timp prelungit de protrombină, împreună cu un nivel scăzut al albuminei serice, prezice în mod fiabil funcția hepatică sintetică.

Ecografiile doppler ale venei porte pot detecta prezența stenozei sau trombozei. Dopplerul venei porte va arăta fie fluxul hepatopetal în vena portă (spre ficat), fie fluxul hepatofugal în vena portă (departe de ficat). Acestea variază în funcție de gradul de hipertensiune portală.

În anumite situații, medicul poate recomanda chiar și o ecografie abdominală. În urma acestei se pot identifica urme ale cirozei hepatice, ascitei și splenomegaliei. O endoscopie ajută la identificarea prezenței varicelor. În cele din urmă, pacienții care prezintă ascită au nevoie de paracenteză (o procedură care îndepărtează lichidul peritoneal din abdomen printr-un ac subțire) pentru a se determina etiologia și pentru a exclude peritonita bacteriană spontană.

Măsurarea presiunii portale nu este adesea necesară pentru a stabili un diagnostic de hipertensiune portală în cazurile în care semnele și simptomele clinice se manifestă ușor. Permeabilitatea venelor porte și hepatice poate fi evaluată prin ecografie Doppler duplex, rezonanță magnetică sau angiografie computerizată. Măsurarea directă a presiunii portalului este invazivă, dar destul de complicată. Metoda indirectă de determinare a presiunii portalului este astfel metoda preferată. Metoda directă de măsurare este prin canularea venei hepatice și măsurarea presiunii libere a venei hepatice.

Pe scurt, diagnosticul hipertensiunii portale se face prin:
• Dozarea funcției hepatice;
• Endoscopia esofagului și a stomacului;
• Ecografia ficatului și a sistemului venos portal;
• Doppler al venei porte și venei splenice;
• Biopsie hepatică.

Tratament hipertensiune portală

Managementul hipertensiunii portale depinde de cauza acesteia. Dacă există cauze reversibile, medicul trebuie să încerce să le corecteze. De exemplu, dacă există tromboză în vena portă sau în vena cavă inferioară din cauza unei stări de hipercoagulare, pacientul o să aibă nevoie de anticoagulare.

Tratamentul pentru hipertensiunea portală se poate face prin anumite medicamente sau printr-o intervenție chirurgicală. Tratamentul medicamentos are drept scop reducerea presiunii din sistemul portal. Medicul recomandă tratamentul în funcție de alte condiții asociate și presupune administrarea de:
• Medicamente betablocante, cum ar fi propranolol, nadolol, izosorbid mononitrat;
• Medicamente vasoconstrictoare, cum ar fi vasopresina (cel mai potent vasoconstrictor splanchnic) sau terlipresina (eficientă în controlul hemoragiilor variceale acute)
• Medicamente vasodilatatoare, cum ar fi nitroglicerina
• Somatostatina și analogii ei (octreotidul și vapreotidul) care determină, de asemenea, vasoconstricție splahnică (a viscerelor).

Tratamentul chirurgical se bazează pe următoarele proceduri:

Șuntul: se realizează o deviere a fluxului sangvin, în scopul de a scădea tensiunea arterială.
Transplantul hepatic: indicat pentru semne de insuficiență hepatică și ciroză.
Sub ghidaj endoscopic, se poate practica scleroza varicelor esofagiene, pentru a preveni hemoragia.

Din păcate, cele mai multe cauze ale hipertensiunii portale nu pot fi tratate, în schimb, tratamentul se axează pe prevenirea sau pe ținerea sub control a complicațiilor, în special dacă este vorba de sângerări de pe urma varicelor. Dieta sănătoasă, medicamentele, terapia endoscopică, intervenția chirurgicală și procedurile radiologice au un rol important în tratarea sau prevenirea complicațiilor hipertensiunii portale, de aceea este extrem de important să mergi la medic pentru un diagnostic corect.

Hipertensiune portală segmentară

Hipertensiunea portală este o obstrucție segmentară a fluxului sangvin în vena splenică, care este un vas de sânge aferent splinei, cauzând varice la nivelul stomacului și esofagului. De obicei, apare ca urmare a trombozei, pancreatitei cronice sau cancerului pancreatic. Tratamentul se bazează pe eliminarea totală sau parțială a splinei.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - Portal Hypertension
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507718/
National Library of Medicine - Treatment of portal hypertension
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3309905/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...