Postul intermitent poate fi util în caz de hipertensiune (studiu)
Postul intermitent poate fi util în caz de hipertensiune (studiu)
Postul intermitent poate fi util în caz de hipertensiune (studiu)
O echipă de cercetare de la Colegiul de Medicină Baylor susține că, după cum s-a observat într-un model animal, postul intermitent poate reduce hipertensiunea prin remodelarea microbiotei intestinale.
Mulți adulți se confruntă cu hipertensiunea arterială, o afecțiune care crește riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral. La Colegiul american de Medicină Baylor, o echipă de cercetători este dedicată înțelegerii mai bune a hipertensiunii, în special a dovezilor emergente care sugerează că întreruperea microbiotei intestinale¹, cunoscută sub numele de disbioză intestinală, poate avea efecte adverse asupra tensiunii arteriale.
Studiile anterioare realizate în acest laborator au arătat că alcătuirea microbiotei intestinale la modelele animale cu hipertensiune arterială este diferită de cea a animalelor cu tensiune arterială normală. Cercetătorii au arătat, de asemenea, că transplantul microbiotei intestinale disbiotice de la un animal hipertensiv la unul normotensiv (având o tensiune arterială sănătoasă), face ca receptorul să dezvolte tensiune arterială crescută.
Acest rezultat le-a transmis cercetătorilor faptul că disbioza intestinală nu este doar o consecință a hipertensiunii, ci este de fapt implicată în provocarea acesteia. Cercetările anterioare au condus la studiul actual în care oamenii de știință și-au propus să răspundă la două întrebări. În primul rând, se poate manipula microbiota disbiotică pentru a preveni hipertensiunea sau a reduce valorile tensiunii arteriale prea mari? În al doilea rând, cum influențează microbii intestinali tensiunea arterială a animalului?
Poate intervenția asupra microbiotei intestinale să regleze tensiunea arterială?
Pentru a răspunde la prima întrebare, savanții s-au bazat pe cercetările anterioare care au arătat că postul intermitent a fost atât unul dintre principalii factori ai stabilirii compoziției microbiotei intestinale, cât și un promotor al efectelor cardiovasculare benefice. Cu toate acestea, cercetările respective nu au furnizat dovezi care să conecteze microbiota și tensiunea arterială.
Lucrând cu șobolanii cu hipertensiune și cu cei normali, cercetătorii au alcătuit două grupuri. Într-un grup au plasat șobolani din ambele categorii (și hipertensivi, și cu tensiune normală) pe care i-au hrănit o dată la două zile, în timp ce în celălalt grup, numit de control, au plasat tot șobolani din ambele categorii, care au fost hrăniți în mod obișnuit.
La nouă săptămâni după începerea experimentului, cercetătorii au observat că, după cum era de așteptat, șobolanii hipertensivi din grupul de control au avut tensiune arterială mai mare în comparație cu șobolanii cu tensiune normală. În mod interesant, în grupul care a postit, șobolanilor hipertensivi li s-a redus semnificativ tensiunea arterială în comparație cu a celor hipertensivi din grupul de control (care nu a postit).
Apoi, autorii studiului au vrut să afle dacă microbiota a fost implicată în reducerea tensiunii arteriale observată la șobolanii hipertensivi care au fost pe post intermitent și au transplantat microbiota șobolanilor care au postit sau s-au hrănit fără restricții în șobolani fără o microbiotă proprie.
În urma acestui experiment, oamenii de știință au observat că șobolanii fără microbirotă care au primit microbiota șobolanilor hipertensivi hrăniți în mod normal au avut tensiune arterială mai mare decât șobolanii fără microbiotă care au primit microbiota de la șobolani de control normali, deci la fel ca donatorii lor. Aceste rezultate au demonstrat că modificările microbiotei induse de post au fost suficiente pentru a media efectul de scădere a tensiunii arteriale al postului intermitent.
Cum reglează microbiota tensiunea arterială?
Echipa de cercetare a încercat apoi să afle răspunsul pentru cea de-a doua întrebare a proiectului lor și anume cum influențează microbii intestinali tensiunea arterială a animalelor. Savanții au aplicat analiza de secvență a genomului întreg al microbiotei, precum și analiza metabolomică nețintită a conținutului luminal plasmatic și gastrointestinal. Printre modificările pe care le-au observat, modificările produselor metabolismului acidului biliar s-au remarcat ca potențiali mediatori ai reglării tensiunii arteriale.
Oamenii de știință au descoperit că animalele hipertensive care au fost hrănite în mod normal aveau o cantitate mai redusă de acizi biliari în circulație decât animalele normotensive. Pe de altă parte, animalele hipertensive care au urmat un program de hrănire intermitentă au avut mai mulți acizi biliari în circulație. Susținând această constatare, au constatat că administrarea unor suplimente cu acid colic, un acid biliar primar, a redus, de asemenea, semnificativ tensiunea arterială în cazul șobolanilor hipertensivi.
În concluzie, studiul arată pentru prima dată că postul intermitent poate fi benefic în ceea ce privește reducerea hipertensiunii prin remodelarea compoziției microbiotei intestinale într-un model animal. Lucrarea oferă, de asemenea, dovezi că disbioza intestinală contribuie la hipertensiune prin modificarea semnalizării acidului biliar.
Potrivit cercetătorilor, acest studiu este important pentru a înțelege că postul intermitent poate avea efectele sale asupra gazdei prin manipularea microbiotei. Ideea este una interesantă, deoarece poate avea potențiale aplicații clinice. Multe dintre bacteriile din microbiota intestinală sunt implicate în producția de compuși care s-au dovedit a avea efecte benefice, deoarece intră în circulație și contribuie la reglementarea fiziologiei gazdei. Programele de post intermitent ar putea ajuta într-o zi la reglarea activității populațiilor microbiene intestinale pentru a oferi în mod natural beneficii pentru sănătate.
Ce beneficii ale postului intermitent se cunosc până în prezent?
Multe diete se concentrează asupra a ceea ce trebuie să mănânci, dar în cazul postului intermitent este vorba de perioada de timp în care mănânci. Mai precis, postul intermitent presupune să mănânci ce dorești, fără să exagerezi și să te supraalimentezi, doar într-un anumit interval de șase sau de opt ore (de exemplu, prima masă la ora 11:00, ultima masă la ora 18:00), iar în rest să nu mănânci nimic, doar să bei apă și ceaiuri de plante sau cafea.
Unii specialiști spun că, dacă mănânci doar într-un interval anume și în rest nu mai consumi decât lichide sănătoase, în intervalul în care nu mănânci, corpul își epuizează depozitele de zahăr și începe să ardă grăsimi. Acest lucru produce o schimbare metabolică și poate ajuta persoana care urmează postul intermitent să slăbească și să ajungă la o greutate normală.
Alte beneficii ale postului intermitent:
- Poate îmbunătăți memoria
- Poate regla ritmul cardiac
- Poate împiedica instalarea obezității
- Poate contribui la sănătatea țesuturilor.
Postul intermitent nu se recomandă pentru copii și adolescenți, femei gravide sau care alăptează, persoane cu diabet zaharat sau persoane cu tulburări alimentare în antecedente.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Circulation Research - Restructuring the Gut Microbiota by Intermittent Fasting Lowers Blood Pressure
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCRESAHA.120.318155
1. Studiul „Restructuring the Gut Microbiota by Intermittent Fasting Lowers Blood Pressure”, apărut în Circulation Research, 2021; DOI: 10.1161/CIRCRESAHA.120.318155, autori: Huanan Shi, Taylor Abo-Hamzy et al.
Johns Hopkins - Intermittent Fasting: What is it, and how does it work?
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/intermittent-fasting-what-is-it-and-how-does-it-work
Te-ar mai putea interesa și...
