Tensiunea arteriala: ce este si care sunt valorile normale

Despre tensiunea arterială

a.    Ce este tensiunea arterială

b.    Componentele tensiunii arteriale
i.    Tensiunea arterială sistolică
ii.    Tensinea arterială diastolică

c.    Valori normale ale tensiunii arteriale în funcție de vârstă și sex

d.    Măsurarea tensiunii arteriale 
i.    Condițiile în care se măsoară corect tensiunea arterială
ii.    Poziția corpului pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale
iii.    Aparate pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale
iv.    Evaluarea tensiunii fără aparate medicale
v.    Monitorizarea tensiunii arteriale

e.    Evoluția tensiunii arteriale 
i.    Evoluția tensiunii arteriale în timpul efortului fizic
ii.    Evoluția tensiunii arteriale în timpul somnului
iii.    Evoluția tensiunii arteriale în timpul menstruației
iv.    Evoluția tensiunii arteriale în timpul sarcinii
v.    Evoluția tensiunii arteriale la schimbarea altitudinii

f.    Variațiile bruste de tensiune arteriale

g.    Cum se poate menține o tensiune arterială normală
i.    Controlul greutății
ii.    Excerciții fizice și o viață activă
iii.    Regimul alimentar corect pentru o tensiune arterială normală
iv.    Consumul moderat de alcool
v.    Fumatul, un risc major pentru tensiunea arterială
vi.    Managementul stresului

h.    Riscurile unei tensiuni arteriale ieșite din parametrii normali

Hipertensiunea arterială

a.    Cauzele hipertensiunii arteriale
b.    Simptomele hipertensiunii arteriale
c.    Tratamentul hipertensiunii arteriale
d.    Complicații ale hipertensiunii arteriale
e.    Cum se poate preveni hipertensiunea arterială

Hipotensiunea arterială

a.    Cauzele hipotensiunii arteriale
b.    Simptomele hipotensiunii arteriale
c.    Tratamentul hipotensiunii arteriale
d.    Complicații ale hipotensiunii arteriale
e.    Cum se poate preveni hipotensiunea arterială

 

Despre tensiunea arterială

Tensiunea arterială normală este vitală pentru viața oricărui om: fără presiunea care forțează sângele să circule prin tot sistemul circulator, oxigenul și nutrienții nu ar putea fi transportate prin arterele noastre și nu ar ajunge la țesuturi și la organe.

Ce este tensiunea arterială

Tensiunea arterială poate fi extrem de mare uneori (într-un mod nesănătos), însă pe de altă parte poate fi și extrem de scăzută. Răspunsul cel mai simplu la întrebarea "ce este tensiunea arterială?" este: tensiunea arterială este forța care mișcă/împinge sângele prin interiorul sistemului nostru circulator. Tensiunea arterială este o forță vitală deoarece fără tensiunea arterială următoarele două "provizii" esențiale nu ar mai fi împinse (nu ar mai circula) prin sistemul nostru circulator, pentru a hrăni țesuturile și organele:
• oxigenul
• nutrienții.

La fel de important ca faptul că aduce țesuturilor și organelor oxigen și substanțe nutritive, sângele proaspăt care este transportat este capabil să "adune" produsele toxice și "deșeurile" metabolismului, inclusiv dioxidul de carbon pe care îl expirăm la fiecare respirație, precum și toxinele pe care le eliminăm prin ficatul și rinichii noștri.
 

Componentele tensiunii arteriale

Măsurarea tensiunii arteriale este alcătuită din două numere sau valori: tensiunea arterială sistolică și tensiunea arterială diastolică. O valoare normală a tensiunii arteriale ar fi undeva sub 120/80 mmHg și peste 90/60 mmHg.

Tensiunea arterială sistolică

Presiunea sistolică sau tensiunea arterială sistolică (numărul de sus de pe tensiometrul electronic) indică cât de multă presiune exercită sângele tău asupra pereților arterelor, atunci când inima ta bate.

Tensiunea arterială diastolică

Presiunea diastolică sau tensiunea arterială diastolică (numărul de jos de pe tensiometrul electronic) indică cât de multă presiune exercită sângele tău asupra pereților arterelor tale atunci când inima se află în repaus între două bătăi.

Valori normale ale tensiunii arteriale în funcție de vârstă și sex

Tensiometrul electronic trebuie să indice deasupra o valoare (presiune sistolică) cuprinsă între 90 și 120, iar dedesubt trebuie să arate o valoare (presiune diastolică) cuprinsă între 60 și 80. 

Specialiștii americani consideră că tensiunea arterială normală este atunci când numerele ce indică presiunea sistolică și presiunea diastolică se află între acești parametri.

O valoare normală a tensiunii arteriale ar fi undeva sub 120/80 mmHg și peste 90/60 mmHg.

Valorile normale ale tensiunii depind de vârstă și de sex. De exemplu, pe de o parte, se observă valori mai mici la copii și valori mai mari la vârstnici, pentru că pereții vaselor de sânge au o elasticitate scăzută. Pe de altă parte, tensiunea arterială mare tinde să fie ereditară și are mai mari șanse să afecteze bărbații decât femeile. Se observă valori mai mici ale tensiunii arteriale la femei, comparativ cu bărbații. 

Nu uita, o persoana sănătoasă are tensiunea arterială de 120/80 mmHg.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

Din 2017, Asociația Americană a Inimii a sfătuit medicii cardiologici ca persoanele cu hipertensiune arterială să primească tratament la 130/80 mm Hg, în loc de 140/90 mm Hg.

De asemenea, au eliminat categoria „prehipertensiune” între 120-139/80-89 mm Hg. O valoare a tensiunii arteriale de 140/90 mm Hg se califică acum ca hipertensiune în stadiul II și nu în stadiul I, așa cum era înainte.

Această categorie formează acum două intervale separate:

  • tensiune arterială crescută, de la 120-129/sub 80 mm Hg
  • hipertensiune arterială stadiul I, de la 130-139/80-89 mm Hg

Asociația Americană a Inimii recomandă, de asemenea, ca medicii să prescrie medicamente numai în cazurile de atac de cord sau accident vascular cerebral anterior sau în prezența unor factori de risc pentru aceste afecțiuni, cum ar fi vârsta, diagnosticul de diabet sau boala cronică de rinichi.

Măsurarea tensiunii arteriale

Modul în care te pregătești pentru măsurarea tensiunii arteriale, poziția în care îți ții brațul, precum și alți factori pot modifica valoarea tensiunii arteriale cu 10% sau chiar cu mai mult. Medicii ne oferă câteva instrucțiuni clare pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale.

Condițiile în care se măsoară corect tensiunea arterială

Iată care sunt condițiile ideale în care se măsoară tensiunea arterială:
• Nu consuma băuturi cofeinizate și nu fuma cu 30 de minute înainte de a-ți măsură tensiunea arterială;
• Odihnește-te fără să vorbești, 5 -10 minute, înainte de a-ți măsura tensiunea arterială;
• Manșetă gonflabilă a tensiometrului ar trebui să acopere complet cel puțin 80% din partea superioară a brațului, iar aceasta manșetă trebuie să fie așezată direct pe piele, nu peste bluză sau cămașă;
• Nu vorbi în timpul măsurătorii;
• Testează-ți tensiunea arterială de două ori, cu o mica pauză între cele două măsurători. Dacă valorile obținute sunt diferite cu 5 puncte sau mai mult, măsoară-ți tensiunea a treia oară.

Poziția corpului pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale

Când îți măsori tensiunea arterială acasă, stai drept, pe un scaun și pune ambele picioare pe podea. Roagă medicul sau o asistentă medicală să îți arate modul corect în care trebuie să îți poziționezi brațul, astfel încât să obții valori corecte ale tensiunii arteriale. În timpul măsurătorii, brațul trebuie ținut astfel încât corpul să fie aproximativ la nivelul inimii.

Aparate pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale

Un stetoscop, o manșetă și o pompiță erau folosite pentru a măsura presiunea arterială însă acum aparatele digitale cu senzori și display au înlocuit acele aparate clasice. Medicul îți poate recomanda să îți măsori tensiunea arterială acasă, la anumite intervale.

Roagă-ți medicul să îți recomande un tensiometru electronic ușor de folosit acasă. 

În farmacii găsești o mulțime de variante de tensiometre, unele electronice, care se pot așeza pe încheietură, altele clasice. Urmează indicațiile care vin la pachet cu dispozitivul, pentru a te asigura că îl folosești corect.

Evaluarea tensiunii fără aparate medicale

Tensiunea arteriala poate fi măsurată și fără tensiometru, numit și sfigmomanometru. Astfel, ea se poate măsură printr-o tehnică de aproximare a bătăilor inimii.

Monitorizarea tensiunii arteriale

Pentru multe persoane, este importantă monitorizarea tensiunii arteriale acasă, în special dacă suferă de hipertensiune. Această monitorizare ajută atât pacientul, cât și medicul să își dea seama dacă tratamentul funcționează. Indiferent de ce tip de tensiometru ai, este o idee bună să îți măsori tensiunea arterială și la cabinetul medicului tău. Evită cofeina, țigările și efortul fizic (exercițiile solicitante) cu cel puțin 30 de minute înainte de a-ți măsura tensiunea arterială.

Evoluția tensiunii arteriale

Tensiunea arterială are fluctuații pe parcursul zilei, prin urmare nu este constantă. Indiferent de cât de sănătoasă este o persoană, ea va avea tensiune arterială mare, cât și o tensiune arterială scăzută, în funcție de ceea ce mănâncă, de cât de multe ore a dormit, de cât de multă mișcare face și de cât de stresată se simte.

Evoluția tensiunii arteriale în timpul efortului fizic

Deși tensiunea arterială ideală este sub 120/80 mmHg, aceasta fluctuează pe parcursul zilei, în funcție de ceea ce faci. De fiecare dată când tensiunea arterială crește, trebuie să știi că nu este neapărat o urgență medicală. Este normal ca tensiunea arterială în timpul efortului fizic (exerciții fizice diverse) să crească. Ea ar trebui să revină la normal după încheierea exercițiilor. O perioadă de pauză, după efort, va aduce bătăile inimii și tensiunea arterială la normal.

Evoluția tensiunii arteriale în timpul somnului

Tensiunea arterială are un tipar sau un model zilnic. În mod normal, tensiunea arterială este mai scăzută în timpul nopții, când dormim. Tensiunea arterială începe să crească cu câteva ore înainte să ne trezim. Ea continuă să crească în timpul zilei. Dacă ai un tipar anormal al tensiunii arteriale, cum ar fi hipertensiune în timpul nopții sau dimineața devreme, asta înseamnă că ai o problemă de sănătate. Printre afecțiunile asociate cu hipertensiunea se numără și apneea obstructivă de somn și problemele sistemului nervos.

Evoluția tensiunii arteriale în timpul menstruației

Pentru cele mai multe femei, tensiunea arterială mare în timpul menstruației este inofensivă. Multe femei, de fapt, nici nu observă o creștere semnificativă a tensiunii arteriale în zilele în care se află la menstruație. Cu toate acestea, pentru unele femei, ar putea exista mici variații în ceea ce privește tensiunea arterială în timpul menstruației. Aceste variații includ creșteri ale tensiunii arteriale din momentul în care începe ovulația și până la începutul menstruației, urmate de o scădere subită a tensiunii arteriale la sfârșitul menstruației.

Evoluția tensiunii arteriale în timpul sarcinii

Este perfect normal ca tensiunea arteriala să se modifice puțin în timpul sarcinii. Hormonul progesteron relaxează pereții vaselor de sânge ai femeii gravide, iar acest lucru poate face că tensiunea arterială să scadă în primul și al doilea trimestru de sarcina. Este posibil uneori că femeia să simtă că leșină dacă stă prea mult timp în picioare sau dacă se ridică brusc.

Există și gravide care suferă de hipertensiune (tensiune arterială mare). Aceasta este definită ca fiind tensiunea arterială care depășește 140/90 mmHg. 

Hipertensiunea este un motiv serios de îngrijorare pentru unele gravide, însă tensiunea arterială mare în timpul sarcinii nu este întotdeauna periculoasă. Uneori, ea poate provoca unele complicații grave în ceea ce privește sănătatea mamei și dezvoltarea bebelușului.

Evoluția tensiunii arteriale la schimbarea altitudinii

Faptul că o persoană locuiește sau călătorește la altitudini mari îi poate crește tensiunea arterială, în funcție de viteza cu care acea persoana urcă la o altitudine mai mare, dar și în funcție de timpul pe care îl petrece la o altitudine foarte mare. 

În plus, la altitudini foarte mari, corpul nostru muncește și mai mult pentru a procesa oxigenul, iar acest efort poate provoca hipertensiune arterială.
 

Variațiile bruste de tensiune arteriale

Tensiunea arterială poate să sufere modificări, în mod natural, de mai multe ori pe zi. Majoritatea schimbărilor sunt normale și previzibile. Când aceasta crește ori scade brusc, este posibil ca pacientul să nu se confrunte cu semne ori simptome neobișnuite. Aceste fluctuații sau variații pot fi de scurtă durată (bruște) și trecătoare.

Variațiile sau fluctuațiile tensiunii arteriale pot fi cauzate de câteva probleme, cum ar fi:
• stresul;
• sindromul de halat alb, așa cum mai este cunoscută hipertensiunea de halat alb;
• medicația;
• activitatea fizică;
• alimentele și băuturile;
• problemele glandelor suprarenale;
• feocromocitoma - o tumoră rară care poate să provoace variații / creșteri bruște ale valorilor tensiunii arteriale, care poate avea și valori normale între două episoade de acest gen.

Cum se poate menține o tensiune arterială normală

Poți să-ți ajuți corpul să țină sub control tensiunea arterială (să o mențină la un nivel normal), adoptând o serie de schimbări în stilul tău de viață, care te ajută să fii o persoana mai sănătoasă și să îți menții organismul sănătos.

Controlul greutății

Este important, printre altele, să scapi de kilogramele în exces și să îți menții o greutate normală, considerată sănătoasă pentru vârsta și profilul tău. Bărbații care au o circumferință a taliei de peste 101 cm și femeile care au o circumferință a taliei de peste 89 cm sunt mai predispuși să se lovească de probleme legate de tensiunea arterială, tocmai din acest motiv este important controlul greutății corporale.

Excercțtii fizice și o viață activă

Încearcă să faci mai multă mișcare și stabilește-ți un obiectiv: de pildă, să faci 30 de minute de exerciții fizice de intensitate moderată, 5 zile pe săptămână. Dacă ești începător în ceea ce privește exercițiile, discută cu medicul tău înainte de a începe orice fel de program de exerciții fizice și nu uita că e bine să începi treptat, cu pași mici. Dacă începi să faci activități fizice de o intensitate foarte mare, acest lucru ar putea fi periculos, în special pentru persoanele care nu și-au ținut sub control tensiunea arterială.

Regimul alimentar corect pentru o tensiune arterială normală

Pentru a avea o tensiune arterială normală și pentru a o menține la un nivel optim, este important să adopți un regim alimentar corect și să ai obiceiuri alimentare sănătoase. Adopta dieta DASH (abordări dietetice pentru oprirea hipertensiunii), pentru a-ți reduce riscul de hipertensiune arterială. Această dietă pune accentul pe cereale integrale, legume, fructe și produse lactate cu puține grăsimi.

Consumul moderat de alcool

Medicul îți va recomanda să limitezi consumul de alcool și de băuturi cu cofeină. Cofeina îți poate crește tensiunea arterială, pe când alcoolul o va reduce semnificativ. Aceste substanțe, totodată, pot să îți crească riscul de boli care, la rândul lor, îți cresc riscul de hipertensiune arterială, cum ar fi bolile coronariene și bolile renale.

Fumatul, un risc major pentru tensiunea arterială

Renunță la fumat dacă nu vrei să ai probleme cu tensiunea arterială. O dată ce vei renunța la acest obicei pentru totdeauna, vei reuși să îți menții tensiunea arterială la valori sănătoase. Discută cu medicul tău despre metodele care te ajută să renunți mai ușor la țigări. Înscrie-te într-un grup de suport sau renunță la fumat împreună cu un prieten, deoarece aceste tactici te pot ajuta să îți respecți planul.

Managementul stresului

Este ușor de zis și mai greu de respectat regula care subliniază că trebuie să eviți stresul din viața ta. Găsește modalități sănătoase de a face față stresului zilnic. Aceste activități includ exercițiile fizice (poți merge la sală cu un prieten), yoga, tehnicile de respirație sau terapiile de tot felul, care te ajută să vorbești despre factorii de stres.

Riscurile unei tensiuni arteriale ieșite din parametrii normali

Atunci când tensiunea arterială iese din tipare, adică depășește parametrii considerați normali, pot să apară o serie de complicații. Când ai primit un diagnostic de hipertensiune arterială sau când știi că tensiunea ta fluctuează pe parcursul zilei și uneori atinge valori peste cele considerate normale, trebuie să știi și ce riscuri ai dacă nu o ții sub control.

• Arterele sunt afectate - în mod normal, arterele sănătoase sunt flexibile și puternice, iar sângele circulă liber prin vasele de sânge; hipertensiunea, însă, face că arterele să devină mai rigide, mai înguste și să își piardă elasticitatea;
• Inima se deteriorează - hipertensiunea îți face muschiul inimii să lucreze mai mult decât în mod normal, iar acest lucru poate duce la o inimă care crește în dimensiuni;
• Creierul este afectat - tensiunea arterială mare poate reduce alimentarea cu sânge a creierului tău; acest lucru poate duce la complicații grave și chiar fatale, cum ar fi un accident vascular cerebral.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea este definită ca o presiune (tensiune) mare în artere, care sunt vasele care transportă sângele de la inimă către restul corpului. Tensiunea arterială normală este sub 120/80 mmHg; tensiunea arterială între 120/80 mmHg și 139/89 mmHg este numită "pre-hipertensiune", iar o tensiune arterială de 140/90 mmHg sau peste aceasta valoare este considerată mare (hipertensiune).

Cauzele hipertensiunii arteriale

Cauzele hipertensiunii depind de mulți factori, ale căror efecte combinate produc o tensiune arterială mare, dincolo de valorile considerate normale. Cauzele hipertensiunii sunt:
• consumul mare de sare sau sensibilitatea la sare;
• predispoziția genetică la o tensiune arterială mare;
• o anumită anomalie/deficiență arterelor, care rezultă într-o rezistență crescută (rigiditate sau lipsa elasticității) la nivelul arterelor mici;
Cele mai multe dintre cauzele enumerate mai jos sunt factori de risc pentru hipertensiunea arterială esențială (aceasta nu are o cauză stabilită). Pe lângă hipertensiunea arterială esențială, mai există și hipertensiune arterială secundară, unde există o cauză determinantă:
• vârsta;
• istoricul familial;
• temperatura;
• background-ul etnic;
• obezitatea și faptul că o persoană este supraponderală;
• unele aspecte ale genului;
• lipsa activității fizice;
• fumatul;
• consumul de alcool;
• o dieta bogată în grăsimi;
• stresul mental;
• diabetul;
• psoriazisul;
• sarcina.

Hipertensiunea diastolică

Mai mulți factori contribuie la creșterea tensiunii arteriale diastolice. În timp ce o persoană poate controla unele dintre acestea, cum ar fi obezitatea, altele nu pot fi prevenite.

Medicii descriu tensiunea arterială folosind două numere: sistolică și diastolică. Ei prezintă o citire cu numărul sistolic peste cel diastolic. Presiunea sistolică este presiunea din timpul contracției inimii, în timp ce presiunea diastolică este presiunea din perioada dintre bătăile inimii.

Asociația Americană a Inimii (AHA) afirmă că, deși oamenii pun foarte mult accent pe numărul sistolic, fiecare creștere cu 10 milimetri de mercur (mm Hg) a presiunii diastolice în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 și 89 de ani dublează riscul de boli de inimă sau accident vascular cerebral.

Cauze prevenibile

Există diverse cauze posibile ale presiunii diastolice ridicate. O persoană poate fi capabilă să controleze unele dintre acestea făcând alegeri de stil de viață.

Dieta bogată în sodiu

Relația strânsă dintre hipertensiune arterială și aportul alimentar de sodiu este recunoscută pe scară largă și susținută de mai multe studii. O reducere a sodiului alimentar nu numai că scade tensiunea arterială și incidența hipertensiunii arteriale, dar este, de asemenea, asociată cu o reducere a morbidității și mortalității din cauza bolilor cardiovasculare. 

Reducerea prelungită și modestă a consumului de sare induce o scădere semnificativă a tensiunii arteriale atât la persoanele hipertensive, cât și la cele normotensive, indiferent de sex și grup etnic, cu scăderi mai mari ale tensiunii arteriale sistolice pentru reduceri mai mari ale sării alimentare. 

Potrivit unui studiu din 2019, o persoană își poate reduce riscul de a dezvolta hipertensiune arterială prin scăderea cantității de sodiu pe care o consumă în fiecare zi 1.

Obezitatea 

Hipertensiunea (tensiune arterială ridicată) este de obicei asociată cu obezitatea. O persoană poate lua măsuri pentru a atinge o greutate moderată prin dietă și exerciții fizice. Dacă unei persoane îi este dificil să facă schimbări în alimentație sau să își intensifice activitatea fizică, un medic poate sugera opțiuni alternative de gestionare a greutății.

Lipsa activității fizice 

Un stil de viață sedentar poate contribui la mai multe probleme de sănătate, inclusiv hipertensiunea arterială.

Potrivit AHA, activitatea fizică poate ajuta o persoană să-și scadă tensiunea arterială. De asemenea, le poate îmbunătăți sănătatea inimii și le poate reduce greutatea. AHA recomandă 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată până la intensă, cum ar fi mersul vioi, alergatul sau mersul cu bicicleta.

Consumul de alcool 

Pentru a ajuta la prevenirea hipertensiunii arteriale, Asociația Americană a Inimii recomandă ca bărbații să nu consume mai mult de două băuturi pe zi, iar femeile să nu consume mai mult de o băutură pe zi.

Medicamente 

Anumite medicamente pot crește tensiunea arterială a unei persoane.Printre acestea se numără:

  • Amfetamina;
  • antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
  • antidepresive;
  • contraceptive;
  • decongestionante;
  • antipsihotice atipice;
  • corticosteroizi sistemici.

Simptomele hipertensiunii arteriale

Pentru că majoritatea oamenilor care au hipertensiune arterială nu se confruntă cu niciun simptom, boala este adeseori numită "un ucigaș tăcut". Chiar și așa, o dată ce tensiunea arterială a ajuns la aproape 180/110 mmHg, ea este considerată o urgență medicală, cunoscută și ca "criza hipertensivă". În acest stadiu, simptomele vor fi vizibile:
 • durere de cap;
 • greața; 
• vărsături; 
• amețeli; 
• vedere încețoșată sau vedere dublă; 
• sângerări nazale; 
• palpitații sau bătăi neregulate ori forțate ale inimii; 
• senzația de lipsă de aer.

Tratamentul hipertensiunii arteriale

Tratamentul hipertensiunii arteriale depinde de mai mulți factori, cum ar fi severitatea bolii, riscurile asociate de a dezvolta un accident vascular cerebral sau o boala cardiovasculară etc.
 
• Când tensiunea arterială este ușor crescută, medicul poate sugera unele modificări în stilul de viață și dacă riscul de a dezvolta boli cardiovasculare este considerat a fi mic.
• Dacă tensiunea arterială este moderat de mare (hipertensiune moderată) și medicii cred că riscul de a dezvolta boli cardiace în următorii 10 ani este de peste 20%, medicul tău îți va prescrie cel mai probabil medicamente pentru hipertensiunea arterială și te va sfătui să faci anumite schimbări în stilul de viață (renunțarea la fumat, scăderea în greutate, activitate fizică, evitarea consumului de alcool, adoptarea unei diete sărace în sare și în grăsimi);
• Dacă hipertensiunea arterială este severă, iar valoarea ei este de 180/110 mmHg sau peste acest prag, medicul îți va recomanda să mergi la un specialist.

Unele dintre cele mai prescrise medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale sunt:
• inhibitorii ACE sau inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, precum acestea;
• medicamente blocante ale canalelor de calciu sau calciu-blocante, precum acestea;
• diuretice tiazidice, precum acestea;
• beta-blocante, precum acestea;
• inhibitorii secreției de renină.
 

Complicații ale hipertensiunii arteriale

Dacă hipertensiunea nu este tratată sau nu este ținută sub control, presiunea în exces exercitată pe pereții arterelor poate duce la deteriorarea vaselor de sânge (boala cardiovasculară), cât și a organelor vitale.

Mai jos este o listă cu unele dintre complicațiile posibile ale hipertensiunii arteriale:
• accident vascular cerebral (AVC);
• infarct miocardic și insuficiență cardiacă;
• anevrism;
• boli renale;
• vase de sânge îngroșate, îngustate sau sparte în interiorul ochilor;
• sindrom metabolic;
• probleme în ceea ce privește funcționarea creierului și probleme cu memoria.

Cum se poate preveni hipertensiunea arterială

Poți preveni hipertensiunea arterială dacă respecți următoarele recomandări:
• îți menții greutatea la un nivel normal, considerat sănătos;
• faci exerciții fizice în mod regulat și ești o persoană activă fizic;
• reduci consumul de sare și de alimente sărate;
• bei alcool cu moderație sau renunți complet la băuturile alcoolice;
• reduci stresul din viața ta;
• incluzi în dietă alți nutrienți (ori suplimente alimentare) care te ajută să previi hipertensiunea arterială, cum ar fi potasiul, calciul, magneziul, uleiul de pește, usturoiul etc.

Hipotensiunea arterială

Hipotensiunea este termenul medical folosit pentru tensiunea arterială mică (sub 90/60 mmHg). Tensiunea arterială optimă este sub 120/80 mmHg (tensiunea sistolică/tensiunea diastolică). La persoanele sănătoase, hipotensiunea arterială, fără niciun fel de simptome, nu este de obicei un motiv de îngrijorare și nu necesită tratament. 

Dar tensiunea arterială scăzută poate fi un semn al unei probleme de sănătate, în special la vârstnici, când poate cauza un flux de sânge insuficient către inimă, creier și alte organe vitale.

Cauzele hipotensiunii arteriale

Cauza hipotensiunii arteriale nu este întotdeauna clară. Tensiunea arterială mică poate fi asociată cu unul dintre următorii factori:
• sarcină;
• problemele hormonale, cum ar fi glanda tiroidă subactivă (hipotiroidism); diabetul sau hipoglicemia (o glicemie extrem de scăzută);
• unele medicamente eliberate fără prescripție medicală;
• unele medicamente pe bază de prescripție medicală, cum ar fi cele pentru hipertensiune arterială, depresie sau boala Parkinson;
• insuficiență cardiacă;
• aritmiile cardiace (ritmul anormal al inimii);
• lărgirea sau dilatarea vaselor de sânge;
• epuizarea termică (după ce persoana a fost expusă la temperaturi mari) sau accident vascular cerebral din cauza căldurii;
• bolile hepatice.

Simptomele hipotensiunii arteriale

Pentru unii oameni, hipotensiunea arterială poate fi un semnal de alarmă pentru o problemă mai gravă, în special când tensiunea arterială scade subit sau este însoțită de semne și simptome cum ar fi:
• amețeală sau vertij;
• leșin (sincopă);
• vedere încețoșată;
• greață;
• oboseala;
• lipsa de concentrare.

Hipotensiunea arterială extremă poate avea drept rezultat șocul, o afecțiune care pune viața în pericol. Semnele și simptomele șocului sunt:
• confuzie, în special la persoanele vârstnice;
• piele palida, rece, asudată;
• respirația este rapidă și superficială;
• puls rapid și slab.

Dacă ai semne ce indică un șoc legat de hipotensiune, cere ajutor medical de urgență.

Tratamentul hipotensiunii arteriale

Pentru majoritatea oamenilor, hipotensiunea arterială cronică poate fi tratată eficient cu ajutorul dietei și a modificărilor în stilul de viață. În funcție de cauza simptomelor tale, medicul tău îți poate spune să crești tensiunea arterială făcând aceste schimbări simple:
• să adopți o dietă bogată în conținutul de sare;
• să bei multe lichide non-alcoolice;
• să limitezi consumul de băuturi alcoolice;
• să bei mai multe lichide în zilele caniculare și când suferi de o boală virală, cum ar fi răceală sau gripă;
• să îl rogi pe medicul tău să evalueze medicamentele eliberate cu și fără rețetă, pentru a vedea dacă vreunul dintre acestea îți provoacă simptomele de hipotensiune;
• să faci exerciții fizice în mod regulat, pentru a stimula circulația sângelui;
• să fii atent când te ridici dacă stai întins în pat sau stai pe scaun; pentru a-ți îmbunătăți circulația sângelui, mișcă-ți picioarele și gleznele de câteva ori, înainte de a te ridica.
• să eviți să ridici greutăți;
• să eviți să faci un efort mare când stai pe toaletă;
• să eviți să stai în picioare, într-un singur loc, pe perioade lungi de timp;
• să eviți expunerea prelungită la apă fierbinte, cum ar fi dușurile fierbinți și mersul la spa;
• ca să eviți problemele cauzate de hipotensiunea arterială și să rărești episoadele de amețeală după mesele principale, încearcă să mănânci porții mai mici, mai frecvent; renunță la carbohidrați și odihnește-te după masă;
• daca e nevoie, folosește ciorapi de compresie care îți acoperă gambele și coapsele; aceștia pot ajuta la restricționarea fluxului de sânge către picioare, iar astfel se menține un volum mai mare de sânge în partea superioară a corpului;
• dacă aceste măsuri nu îți ușurează problema, este posibil să ai nevoie de medicamente pentru a trata hipotensiunea arterială.

Complicații ale hipotensiunii arteriale

Chiar și formele moderate de hipotensiune arterială pot cauza amețeli, slăbiciune și leșin, precum și un risc de accidentare din cauza căzăturilor. În plus, hipotensiunea arterială severă poate să priveze corpul de o cantitate suficientă de oxigen, de care organismul are nevoie pentru funcțiile sale normale, ceea ce duce la deteriorarea inimii și a creierului.

Cum se poate preveni hipotensiunea arterială

În funcție de motivul pentru care s-a instalat hipotensiunea arterială în cazul tău, vei putea să reduci sau să previi simptomele dacă faci câteva schimbări în stilul de viață:
• bea mai multă apă și consumă mai puțin alcool, deoarece acestea te deshidratează și poate să scadă tensiunea arterială, chiar dacă îl consumi cu moderație;
• adoptă o dietă sănătoasă - e bine să obții toți nutrienții de care corpul tău are nevoie pentru o sănătate mai bună; concentrează-te pe cereale integrale, fructe, legume și carne slabă de pui și pește;
• fii atent la pozițiile corpului tău - mișcă-te încet, nu brusc; nu sta cu picioarele încrucișate;
• mănâncă porții mici, cu un conținut sărac în carbohidrați; pentru a preveni scăderea bruscă a tensiunii arteriale după mesele principale, e bine să mănânci porții mici, de câteva ori pe zi, și să limitezi consumul de alimente bogate în carbohidrați, cum ar fi cartofii, orezul, pastele și pâinea.
• medicul tău îți poate recomanda să bei cafea (băuturi cu cofeină) sau ceai negru la mesele principale, pentru a crește temporar tensiunea arterială; mare atenție, pentru că băuturile cu cofeină pot provoca alte probleme de sănătate; întreabă-ți medicul ce ai voie să bei.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Sodium Intake and Hypertension”, Nutrients. 2019 Sep; 11(9): 1970., Andrea Grillo, Lucia Salvi, Paolo Coruzzi, Paolo Salvi,Gianfranco Parati
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6770596/
New ACC/AHA high blood pressure guidelines lower definition of hypertension - https://www.acc.org/latest-in-cardiology/articles/2017/11/08/11/47/mon-5pm-bp-guideline-aha-2017
American Heart Association - Understanding Blood Pressure Readings
https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/understanding-blood-pressure-readings
Centers for Disease Control and Prevention - High Blood Pressure Symptoms and Causes
https://www.cdc.gov/bloodpressure/about.htm

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0