Hipertensiunea arteriala: cauze si tratament

Presiunea ridicată a sângelui, cunoscută și sub denumirea de hipertensiune arterială (HTA) sau tensiune arterială crescută, este un simptom cu care se confruntă numeroase persoane.

Hipertensiunea arterială este o problemă de sănătate pe care o au în special vârstnicii, dar este frecventă și în rândul tinerilor¹, afectând 1 din 8 adulți cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Hipertensiunea arterială nu este întotdeauna ușor de depistat, deoarece prezintă rareori simptome evidente care să ridice motive de îngrijorare; este, mai degrabă, o „boală tăcută”, care poate duce la afecțiuni severe, unele cu potențial fatal. 

Valoarea normală a tensiunii arteriale este mai mică de 120/80 mmHg (milimetri coloană de mercur). Dacă tensiunea arterială depășește valoarea de 140/90 mmHg, fluxul sangvin exercită o presiune ridicată, punând astfel în pericol țesuturile sensibile și deteriorând vasele de sânge, iar diagnosticul este de hipertensiune arterială. Valorile tensiunii arteriale pot oscila în funcție de activitatea desfășurată: de exemplu, va crește în timpul efortului fizic susținut sau în situațiile stresante ori va scădea, de regulă în timpul somnului sau în perioadele de relaxare.

Cauzele hipertensiunii arteriale

Majoritatea cazurilor de hipertensiune arterială nu au o cauză bine definită, aceasta fiind denumită și HTA primară. În alte situații, bolile renale (insuficiență renală, cancer renal, glomerulonefrită) sau cardiace (boala valvulară aortică, ateroscleroza, îngustarea aortei) pot fi de vină pentru instalarea hipertensiunii arteriale, caz în care aceasta poartă denumirea de HTA secundară. Contraceptivele orale pot fi, de asemenea, cauze ale presiunii crescute a sângelui. Iată și alte cauze posibile ale hipertensiunii arteriale:

  • Consumul excesiv de alcool;
  • Leziunile cerebrale care cresc presiunea intracraniană;
  • Nivelul crescut al colesterolului;
  • Hipertiroidismul, sindromul Cushing sau hiperparatiroidismul;
  • Stresul și anxietatea;
  • Sarcina;
  • Febra;
  • Carența de potasiu;
  • Antiinflamatoarele nesteroidiene, steroizii, descongestionantele nazale, cocaina, metamfetamina și medicamentele pentru tratarea răcelii.

Factori de risc în apariția hipertensiunii

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Există numeroși factori care pot contribui la creșterea riscului de hipertensiune arterială, unii care pot fi modificați, cum ar fi stilul de viață, iar alții care nu pot fi influențați. Din cea de-a doua categorie fac parte:

  • Vârsta și sexul (femeile peste 65 de ani sunt mai susceptibile să sufere de HTA, în timp ce bărbații sub 45 de ani sunt expuși unui risc mai crescut de a avea hipertensiune arterială);
  • Rasa (afro-americanii sunt mai predispuși la a face hipertensiune arterială);
  • Istoricul medical (dacă părinții sau frații suferă de HTA, e foarte probabil să ai și tu această problemă).

Factorii de risc care pot fi modificați includ:

  • Obezitatea;
  • Sedentarismul;
  • Regimul alimentar bogat în grăsimi, sare, prăjeli și dulciuri rafinate;
  • Consumul excesiv de alcool;
  • Fumatul;
  • Stresul;
  • Sindromul de apnee în somn.

Simptomele hipertensiunii arteriale

Chiar dacă este lipsită de simptome, hipertensiunea arterială netratată poate afecta în timp organele vitale precum rinichii, inima sau creierul, cu consecințe devastatoare pentru întregul organism. Prin urmare, poți afla că suferi de HTA abia în momentul în care apar probleme mult mai grave precum infarctul, accidentul vascular cerebral, insuficiența renală sau cea cardiacă. Atunci când valorile tensiunii arteriale sunt extrem de crescute, pot apărea simptome precum:

  • Amețeală;
  • Stări de confuzie;
  • Vărsături;
  • Dureri de cap severe;
  • Sângerări nazale;
  • Vedere încețoșată.

Categoriile hipertensiunii arteriale

În funcție de severitate, există mai multe categorii de hipertensiune arterială:

  • Prehipertensiune: 120/80 mmHG;
  • Hipertensiune arterială stadiul I:  > 140/90 mmHg;
  • Hipertensiune arterială stadiul II:  > 160/110 mmHg;
  • Criză hipertensivă: >180/110 mmHg.

Ce analize îți poate recomanda medicul pentru a depista hipertensiunea?

Diagnosticul de hipertensiune arterială și descoperirea cauzei care stă la baza acesteia necesită efectuarea mai multor analize recomandate de medic. Printre acestea se numără:

  • Măsurarea periodică, în diferite momente ale zilei, a tensiunii arteriale cu ajutorul tensiometrului (înainte de a efectua testul, pacientul nu trebuie să consume cafea sau să fumeze, pentru că acest aspect alterează valorile tensiunii arteriale);
  • Teste de sânge sau de urină;
  • Teste care urmăresc nivelul colesterolului;
  • Electrocardiogramă sau radiografie pulmonară.

Pentru a vedea dacă tensiunea arterială este influențată de regimul alimentar, medicul ar putea recomanda reducerea cantității de sare, un regim de slăbire, mai multă mișcare și renunțarea la fumat. Dacă aceste modificări nu influențează tensiunea arterială, medicul va prescrie diferite medicamente care au rolul de a reduce presiunea sângelui în pereții arteriali.

Când este hipertensiunea o urgență medicală?

În cazul în care valorile tensiunii arteriale sunt mai mari de 160/110 mmHg și prezinți unul sau mai multe dintre simptomele descrise mai jos, solicită ajutor medical de urgență, deoarece există un risc crescut de infarct sau accident vascular cerebral:

  • Ritm cardiac accelerat (tahicardie);
  • Letargie, confuzie, halucinații, iluzii și pierderea cunoștinței;
  • Amețeală și vorbire neclară;
  • Dureri în piept, palpitații și senzație de constricție sau presiune toracică;
  • Sângerare nazală care nu se oprește în 5 minute;
  • Amorțeală sau paralizie pe o parte a corpului;
  • Cefalee severă și vedere neclară.

Complicațiile hipertensiunii arteriale

Dacă hipertensiunea arterială nu este ținută sub control prin regim alimentar adecvat ori prin medicamente, există riscul producerii unor afecțiuni severe precum:

  • Aritmie cardiacă;
  • Atac cerebral;
  • Infarct miocardic;
  • Boli cronice renale (insuficiență renală);
  • Aport insuficient de sânge la nivelul membrelor inferioare;
  • Tulburări de vedere sau chiar orbire.

Metode de prevenire a hipertensiunii

Cele mai eficiente metode de a preveni hipertensiunea arterială sunt: adoptarea unei diete cu conținut redus de sare, practicarea zilnică a exercițiilor fizice, menținerea greutății corporale în limitele normale, evitarea consumului excesiv de alcool, renunțarea la fumat, odihnă corespunzătoare (8 ore/noapte) și evitarea, pe cât posibil, a stresului. Majoritatea persoanelor care adoptă un stil de viață sănătos, respectând sfaturile de mai sus, reușesc să prevină hipertensiunea arterială.

Tratamentul în hipertensiunea arterială

Tratamentul pentru hipertensiunea arterială depinde de mai mulți factori, cum ar fi severitatea acesteia, factorii de risc asociați pentru a dezvoltă un accident vascular cerebral sau o boală cardiovasculară etc.

Tratament pentru tensiunea arterială ușor ridicată

Dacă tensiunea arterială este doar puțin ridicată, iar riscul de a dezvolta boli cardiovasculare este considerat a fi mic, medicul poate sugera doar unele schimbări în stilul de viață.

Tratament pentru hipertensiune arterială moderată

Dacă tensiunea arterială este moderat de mare, iar medicul consideră că riscul pacientului de a dezvolta boli cardiovasculare în următorii 10 ani este de peste 20%, atunci va prescrie cel mai probabil medicamente pentru hipertensiune și îl va sfătui în privința schimbărilor pe care trebuie să le facă în stilul de viață.

Tratament pentru hipertensiune severă

Dacă tensiunea arterială are valori de 180/110 mmHg, atunci medicul va da pacientului o trimitere către un specialist, pentru a primi tratamentul medicamentos adecvat.

Medicamentele folosite în tratarea hipertensiunii arteriale

Diuretice

Diureticele, sunt medicamente care ajută rinichii să elimine sodiul și apa din organism. Aceste medicamente sunt adesea primele medicamente încercate pentru a trata hipertensiunea arterială. Există diferite clase de diuretice, inclusiv tiazide, ansă și economisire a potasiului. Medicul dumneavoastră îl recomandă depinde de măsurarea tensiunii arteriale și de alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi o boală de rinichi sau insuficiență cardiacă. Diureticele utilizate în mod obișnuit pentru tratarea tensiunii arteriale includ clortalidona, hidroclorotiazida (Microzide) și altele.

Un efect secundar comun al diureticelor este creșterea urinării, care ar putea reduce nivelul de potasiu. Dacă aveți un nivel scăzut de potasiu, medicul dumneavoastră poate adăuga un diuretic care economisește potasiu - cum ar fi triamteren (Dyazide, Maxide) sau spironolactonă (Aldactone) - la tratament.

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA)

Aceste medicamente - cum ar fi lisinopril (Prinivil, Zestril), benazepril (Lotensin), captopril și altele - ajută la relaxarea vaselor de sânge prin blocarea formării unei substanțe chimice naturale care îngustează vasele de sânge.

Blocanții receptorilor de angiotensină II (ARA). Aceste medicamente relaxează vasele de sânge blocând acțiunea, nu formarea, a unei substanțe chimice naturale care îngustează vasele de sânge. ARB includ candesartan (Atacand), losartan (Cozaar) și altele.

Blocante ale canalelor de calciu

Aceste medicamente - inclusiv amlodipina (Norvasc), diltiazem (Cardizem, Tiazac, altele) și altele - ajută la relaxarea mușchilor vaselor de sânge. Unele îți încetinesc ritmul cardiac. Blocanții canalelor de calciu pot funcționa mai bine pentru persoanele în vârstă și persoanele de moștenire africană decât inhibitorii ECA singuri.

Nu mâncați și nu beți produse din grapefruit când luați blocante ale canalelor de calciu. Grapefruitul crește nivelul sanguin al anumitor blocanți ai canalelor de calciu, ceea ce poate fi periculos. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă sunteți îngrijorat de interacțiuni.

Medicamente suplimentare utilizate uneori pentru a trata hipertensiunea arterială

Dacă întâmpinați probleme cu atingerea obiectivului de tensiune arterială cu combinații ale medicamentelor de mai sus, medicul dumneavoastră vă poate prescrie:

Alfa-blocante

Aceste medicamente reduc semnalele nervoase către vasele de sânge, reducând efectele substanțelor chimice naturale care îngustează vasele de sânge. Alfa-blocantele includ doxazosin (Cardura), prazosin (Minipress) și altele.

Blocante alfa-beta

Blocanții alfa-beta blochează semnalele nervoase către vasele de sânge și încetinesc bătăile inimii pentru a reduce cantitatea de sânge care trebuie pompată prin vase. Blocanții alfa-beta includ carvedilolul (Coreg) și labetalolul (Trandate).

Beta-blocante

Aceste medicamente reduc sarcina de lucru a inimii și lărgesc vasele de sânge, determinând inima să bată mai încet și cu mai puțină forță. Beta-blocantele includ acebutolol, atenolol (Tenormin) și altele. Beta-blocantele nu sunt de obicei recomandate ca singurul medicament care vi se prescrie, dar pot fi eficiente atunci când sunt combinate cu alte medicamente pentru tensiunea arterială.

Antagonişti de aldosteron

Aceste medicamente sunt, de asemenea, considerate diuretice. Exemple sunt spironolactona și eplerenona (Inspra). Aceste medicamente blochează efectul unei substanțe chimice naturale care poate duce la acumularea de sare și lichide, ceea ce poate contribui la creșterea tensiunii arteriale. Ele pot fi utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale rezistente.

Inhibitori de renină

Aliskiren (Tekturna) încetinește producția de renină, o enzimă produsă de rinichii tăi care începe un lanț de pași chimici care crește tensiunea arterială. Din cauza riscului de complicații grave, inclusiv accident vascular cerebral, nu trebuie să luați aliskiren cu inhibitori ai ECA sau ARA.

Vasodilatatoare

Aceste medicamente includ hidralazina și minoxidilul. Aceștia lucrează direct asupra mușchilor din pereții arterelor tale, împiedicând strângerea mușchilor și îngustarea arterelor.

Agenți cu acțiune centrală

Aceste medicamente împiedică creierul să-ți spună sistemului nervos să-ți crească ritmul cardiac și să-ți îngusteze vasele de sânge. Exemplele includ clonidina (Catapres, Kapvay), guanfacina (Intuniv) și metildopa.

Modificări în stilul de viață care te pot ajuta să reduci hipertensiunea arterială

  • Exerciții fizice în mod regulat, între 30 și 60 de minute pe zi;
  • Obținerea unei greutăți corporale normale, cu reducerea circumferinței taliei;
  • Parcticarea unor tehnici de relaxare (meditație, aromaterapie, întâlniri cu persoane dragi etc.)
  • Somn suficient
  • Respectarea tratamentului medicamentos prescris (poate fi vorba de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei – IECA, de blocante ale canalelor de calciu, diuretice tiazidice, beta-blocante, inhibitorii de renină etc.
  • Adoptarea unui stil alimentar care ajută atât la prevenirea, cât și la tratarea hipertensiunii, cu reducerea aportului de sare și limitarea consumului de alcool (dieta DASH poate fi o soluție).

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC – Facts About Hypertension
https://www.cdc.gov/bloodpressure/facts.htm
AHA Journals - Investigation and Treatment of High Blood Pressure in Young People
https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/HYPERTENSIONAHA.119.13820
1. Studiul „Investigation and Treatment of High Blood Pressure in Young People”, apărut în Hypertension, nov 2019, https://doi.org/10.1161/HYPERTENSIONAHA. 119.13820, autori: Angus K. Nightingale et al.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DE SEZON

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0