Hipertensiunea pulmonara

Hipertensiunea pulmonara este o afectiune cauzata de cresterea tensiunii arteriale a fluxului de sange in sistemul vascular care leaga plamanii de inima. Poate fi cauzata de boli pulmonare, insuficienta cardiaca, boli inflamatorii sau chiar sa fie de origine necunoscuta.

Aceasta crestere a presiunii cauzata de rezistenta crescuta a vaselor ce iriga plamanii trebuie tratata de catre pneumonog sau cardiolog, prin administrarea de oxigen, repaus la pat si utilizarea de medicamente care actioneaza prin relaxarea vaselor de sange sau unele medicamente antihipertensive.

stop dislipidemie

Simptomele principale

Presiunea crescuta in vasele de sange provoaca simptome, cum ar fi:

  • scurtarea respiratiei;
  • lesin in timpul efortului;
  • oboseala;
  • ameteli;
  • dureri in piept si senzatie de apasare.

 

Dispneea se instaleaza initial in timpul unui efort, dar, pe masura ce boala se agraveaza si devine mai severa, poate interveni chiar si in repaus. In plus, cand hipertensiunea pulmonara este strans legata de tulburarile cardiace, pot aparea palpitatii si edem al mebrelor inferioare

Care sunt cauzele hipertensiunii pulmonare

Oricine poate dezvolta hipertesiune pulmonara, dar este cel mai frecvent este intalnita la adultii de peste 30 de ani. Desi nu sunt complet intelese, schimbarile la nivelul circulatiei pulmonare sunt legate de inflamatia crescuta, fibroza si ingustarea vaselor de sange. 

Astfel, principalele cauze sunt:

Hipertensiunea pulmonara primara: se produce din cauza schimbarilor in formarea vaselor pulmonare, din motive necunoscute,, numita si idiopatica, prin cauze ereditare si boli tiroidiene, sclerodermie, lupus, infectia cu HIV si boli ale sangelui
Secundar: cauzata de tulburari cardiace, cum ar fi insuficienta cardiaca si pulmonara, emfizem, apnee in somn, tromboza pulmonara sau sarcoidoza.

Toate aceste cauze duc la instalarea de tulburari ale circulatiei sanguine in plamani, care ar putea afecta si sarcina inimii, daca nu sunt tratate imediat, simptomele agravandu-se.

Boala poate fi clasificata in functie de gravitate si poate tfi:
Clasa I Prezenta hipertensiunii pulmonare la examinare, dar nu prezinta simptome.
Clasa a II Scurtarea respiratiei in timpul activitatii fizice, limitand eforturile fizice.
Clasa III limitare importanta a activitatii fizice, cu lipsa de aer.
Clasa IV Scurtarea respiratiei si instalarea oboselii chiar si in repaus, dificultati in depunerea oricarui efort fizic.

Diagnosticul hipertensiunii pulmonare se face prin istoricul clinic si examenul fizic efectuat de pulmonolog sau cardiolog, precum si efectuarea de teste paraclinice, cum ar fi radiografia pulmonara, electrocardiograma si ecocardiografie, care arata modificari ale inimii si circulatiei sanguine.
Pentru a confirma rezultatele, medicul poate efectua un cateterism cardiac, care va masura cu precizie presiunea din interiorul arterei pulmonare.

Tratamentul 

Pentru tratamentul hipertensiunii pulmonare, ar trebui identificata cauza, bolile cardiace sau pulmonare Medicamentele urmaresc sa imbunatateasca circulatia si sa reduca presiunea crescuta de la nivel pulmonar: anticoagulante, vasodilatatoare, antihipertensive, diuretice si masca de oxigen. 

Cu toate acestea, in cazuri foarte grave, transplantul pulmonar sau cardiac pot fi singura solutie.
Exercitiile de respiratie, ghidate de un terapeut pot ajuta, de asemenea, in recuperarea si ameliorarea simptomelor.

Hipertensiunea pulmonara a nou-nascutului

Aceasta conditie medicala apare atunci cand exista o modificare a fluxului sanguin de la plamani si inima care determina dificultati in oxigenarea organismului si simptome cum ar fi dificultati de respiratie, aspect cianotic cu buze si unghii albastre, edeme.

Hipertensiunea pulmonara poate fi generata de obicei, prin sufocarea in uter sau in timpul nasterii, ori in conditii de pneumonie, hipotermie, hipoglicemie, sau prin utilizarea unor medicamente in exces de catre mama,in timpul sarcinii, cum ar fi aspirina sau indometacinul, de exemplu.

Tratamentul se face prin utilizarea terapiei cu masca de oxigen sau respiratie asistata, in incubator,cu pastrarea copilul la o temperatura mai crescuta, constant, precum si medicamente sau proceduri chirurgicale pentru a corecta eventualelel defectele cardiace.
 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0