Dieta in colecistita: alimente permise si interzise

Rezumat: Articolul vorbește despre rolul alimentației în colecistită, inflamația vezicii biliare, care poate fi acută sau cronică. Simptomele se pot agrava după prăjeli, alimente grase, usturoi, varză sau mâncăruri greu de digerat.

În colecistita acută, pacientul are nevoie de evaluare medicală, iar alimentația poate fi temporar limitată la lichide și preparate ușoare.

În forma cronică sunt recomandate mese mici, alimente sărace în grăsimi, carne slabă, lactate degresate, cereale integrale, legume și fructe bine tolerate. Se evită prăjelile, mezelurile, lactatele grase, alcoolul, fast-food-ul și deserturile grase.

1. Ce este colecistul?
2. Ce este colecistita?
a. Mecanismul colecistitei
b. Colecistita acută
c. Colecistita cronică
3. Regimul în colecistita acută
4. Regimul în colecistita cronică
a. Alimente recomandate în colecistita cronică
b. Alimente nerecomandate în colecistita cronică
5. Colecistita se poate preveni
6. Concluzie

Recomandările Experților DOC

Dacă ai colecistită, fie că este acută sau cronică, poți observa că simptomele se agravează după ce mănânci anumite alimente. Cele mai problematice sunt prăjelile și mâncărurile grase. De asemenea, usturoiul și alimentele fibroase, cum ar fi varza, pot cauza disconfort. Este important să reținem că trebuie să evităm alimentele care pot cauza colici biliare. Acestea pot duce la dureri, greață, gust amar și oboseală.

În acest articol, îți voi oferi informații despre colecistită. De asemenea, îți voi sugera ce să mănânci pentru a te ajuta să reduci simptomele.

Ce este colecistul?

Colecistul, numit și vezică biliară, este un organ mic, în formă de pară, situat sub ficat. Rolul lui principal este să depoziteze și să concentreze bila, un lichid produs de ficat care ajută la digestia grăsimilor.

După masă, mai ales după alimente grase, colecistul se contractă și eliberează bila în intestinul subțire.

Deși este util în digestie, nu este un organ vital: dacă provoacă probleme, precum calculi biliari, inflamație sau crize dureroase, poate fi îndepărtat chirurgical. După operație, bila ajunge direct din ficat în intestin, iar digestia se adaptează.

Ce este colecistita?

Colecistita este termenul medical folosit pentru disfuncționalitatea și inflamația vezicii biliare, iar suferința poate fi acută, ca în cazul colicii biliare, sau cronice.

Mecanismul colecistitei

Vezica biliară, cunoscută și ca colecist sau fiere, este un mic sac. Aici se păstrează bila pe care o face ficatul. Bila este eliberată din vezica biliară în intestinul subțire. Aceasta ajută la digestie. Bila este un fluid care ajută la descompunerea grăsimilor, care reprezintă categoria de alimente cel mai dificil de digerat de către organism.

Ficatul produce în mod continuu bilă, iar vezica biliară o depozitează până când mănânci. Când mâncarea ajunge în stomac, vezica biliară începe să se micșoreze. Aceasta eliberează bilă în duoden. În același timp, pancreasul și intestinele secretă enzime. Acestea sunt amilază, lipază, maltază, protează, lactază și sucrază. Scopul lor este să ajute la descompunerea nutrienților din mâncare.

Dacă există o problemă la golirea vezicii biliare, cum ar fi un obstacol sau o slăbire a mușchilor pereților vezicii, bila se poate acumula. Aceasta poate duce la inflamația vezicii biliare, numită colecistită.

Colecistita acută

Colecistita acută este o inflamație bruscă și intensă a vezicii biliare. Poate provoca complicații grave, așa că este important să soliciți asistență medicală. Crizele multiple de colecistită acută pot duce la colecistită cronică.

Colecistita cronică

Colecistita cronică este o inflamație mai ușoară, pe termen lung, a vezicii biliare. Atacurile repetate de colecistită acută pot duce la leziuni. Aceste leziuni pot crea zone de fibroză în mușchi. Acest lucru poate afecta cum funcționează mușchii pereților vezicii biliare. În cele din urmă, vezica biliară se poate micșora și nu mai poate lucra corect.

Ficatul face bilă și ea se adună în vezica biliară. Când se acumulează, poate forma cristale. Aceasta se numește adesea „noroi biliar”.

Pentru a putea identifica ce tip de alimente sunt factori declanșatori ai puseelor de colecistită, se recomandă păstrarea unui jurnal alimentar. Dacă acest lucru este dificil, se vor evita alimentele care sunt cel mai frecvent răspunzătoare de apariția simptomelor. Regimul alimentar în colecistită este individualizat în funcție de forma acută sau cronică.

Regimul în colecistita acută

În colecistita acută sau colica biliară, apar dureri mari în partea dreaptă a abdomenului. Aceste dureri pot merge spre spate și umăr. Poți avea și frisoane, greață sau amețeli. Cel mai bine este să te tratezi în spital, iar mâncarea va fi oprită temporar. În afara medicației antispastice, în cazul febrei medicii pot recomanda și administrarea de antibiotic. Pacientul trebuie investigat imagistic, clinic și paraclinic.

În primele 24-48 de ore, este bine să urmezi o dietă ușoară. Poți consuma limonadă, ceaiuri cu puțin zahăr, sucuri de fructe diluate și supe de legume clare. Vor fi asigurați 2‑3 litri de lichid, iar lichidele vor fi administrate la 2‑3 ore, în funcție de pierderi.

După 48 ore se adaugă mucilagii din făinoase, piureuri de legume preparate cu lapte degresat sau iaurt, făinoase integrale cu lapte degresat. Pe măsură ce simptomele se îmbunătățesc, se pot adăuga brânză de vaci, lapte și iaurt degresate, paste integrale, pește slab fiert, carne de pasăre fiartă și legume fierte. Apoi, se poate introduce și pâine prăjită. Treptat se trece la regimul specific colecistitei cronice.

STUDIU SCLEROZĂ SISTEMICĂ (SCLERODERMIE)

Regimul în colecistita cronică

Alimente recomandate în colecistita cronică

Pentru a minimiza simptomele, este recomandat să consumi cantități mai mici de alimente pe parcursul zilei în loc să mănânci două sau trei mese principale consistente. Verifică întotdeauna cu medicul tău înainte de a face modificări majore în alimentație. Următoarele liste te pot ajuta să îți planifici meniuri cu conținut scăzut de grăsimi și bogate în fibre.

Carne slabă înseamnă carne fără grăsime și fără piele înainte de gătire. Aceasta include: carne de pasăre (pui, curcan), vită slabă, mușchiuleț de porc, pește proaspăt sau congelat, conserve în apă, și carne condimentată puțin.
Lapte și iaurt cu conținut scăzut de grăsimi - Lactate cu conținut scăzut de grăsimi, lapte cu fulgi de ovăz, cu griș, fidea sau orez, brânzeturi degresate - urdă, caș, brânză de vaci proaspătă, brânză tofu
Ouă fierte moi, ochiuri în apă
Grăsimi - unt proaspăt în cantitate mică (maxim 10 grame/zi), uleiuri vegetale cu moderație, sosuri cu conținut redus de grăsimi (de preferat pe bază de iaurt degresat) și puțin condimentate.
Sosuri fără grăsimi
Muștar și dressinguri pe bază de iaurt degresat
Uleiuri de măsline și susan, dressing de lămâie, ierburi și condimente
Pește proaspăt, pește congelat, pește conservat în apă, crab, creveți
Pâine cu cereale integrale, cereale, biscuiți, tortilla și paste integrale - pâine, chifle, lipie, biscuiți și cereale integrale cu conținut scăzut de grăsimi, fără semințe sau fructe uscate, mămăligă moale, orez, tăiței, spaghete, macaroane integrale.
Orez brun, quinoa, ovăz și cartofi copți
Fructe proaspete, congelate, uscate sau conservate în suc propriu
Legume proaspete, congelate și conservate - Legume proaspete nefibroase, congelate sau conservate, zarzavaturi și legume tinere (fasole verde, dovlecei, spanac, ciuperci, ștevie, lobodă etc), cartofi fierți sau piure.
Fasole, mazăre și linte
Fructe proaspete bine coapte, fără sâmburi și coji, congelate, conservate în compot ori gemuri fără zahăr sau preparate la cuptor.
Zahăr în cantitate redusă, prăjituri de casă cu aluat uscat sau fiert (cu gem de preferat fără zahăr, cu brânză de vaci, cu fructe, albuș de ou, miere), budinci de griș sau orez, miere, jeleuri de fructe, gem, bezele, șerbet.
Băuturi: apă minerală plată, ceai de mentă, mușețel, sunătoare, tei, supe de zarzavat, compoturi slab îndulcite.
Condimente nu foarte picante și în cantitate redusă, mâncăruri nu foarte condimentate, de preferat pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon, dafin, cimbru.
Sare cu moderație, zeamă de lămâie pentru asezonat salatele și acrit ciorbele.

Alimente nerecomandate în colecistita cronică

Alimentele care ar trebui evitate includ:

Preparate din carne cu grăsime - carne grasă de porc, rață, gâscă, oaie, carne de vânat, carne tocată, condimentată (chiftele, mici), afumată, prăjită, șnițele, conserve de carne, piftie grasă, untură, slănină, seu, jumări
Toate mâncărurile prăjite - alimente preparate cu grăsime încinsă, rântașuri, maioneză, sosuri grase sau foarte condimentate, supe creme sau ciorbe grase
Peștele conservat în ulei
Mezeluri diverse precum cârnați, bacon, pepperoni, salam, crenvurști
Lactate cu un conținut mare de grăsimi - lapte gras, lapte cu cacao, smântână grasă, iaurt gras, brânzeturi fermentate, sărate sau foarte condimentate, brânză topită sau cremă de brânză, cașcaval, sosuri de brânză de orice fel
Ouă - prăjite, fierte tari, gălbenuș de ou în cantitate mare, ouă umplute cu pate și maioneză
Zarzavaturi fibroase, ațoase crude - andive, ridichi, sfeclă, varză, conopidă, broccoli, fasole uscată, mazăre, castraveți, ceapă, usturoi, hrean
Fructe necoapte sau acre
Sosuri - sosuri pentru grătar, sos cu ardei iute, sosuri foarte picante, cu usturoi, ardei iute, hrean, piper negru, muștar, boia, mâncăruri foarte condimentate
Unt, margarină, maioneză
Pâine și produse de patiserie - pâinea caldă, proaspătă, cerealele cu zaharuri adăugate, produsele de patiserie cu conținut ridicat de grăsimi, biscuiți, croasante, plăcinte, foietaje, saleuri, merdenele, gogoși, clătite, brioșe, prăjituri, fursecuri
Cele mai multe produse de fast-food, bogate în grsimi și potențatori de gust, precum monoglutamatul de sodiu
Majoritatea gustărilor ambalate, inclusiv batoane cu cereale, chipsuri, biscuiți și ciocolată
Deserturi preparate cu multă grăsime, unt, gălbenușuri, produse preparate cu nuci, alune, ciocolată, cacao, aluaturi dospite, foarte proaspete
Orice băutură foarte rece sau foarte fierbinte, acră, băuturi carbogazoase, orice băutură care conține alcool

Colecistita se poate preveni

Inflamația vezicii biliare poate fi prevenită, chiar dacă ai factori de risc precum calculii biliari, obezitatea sau o dietă dezechilibrată.

În primul rând, consumă mai multe legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe (pește, carne slabă, leguminoase) preparate cât mai simplu, și cât mai puține prăjeli și alimente ultra procesate. Prăjelile și alimentele foarte procesate ar trebui evitate și consumate doar la ocazii, în niciun caz zilnic, inclusiv de persoanele sănătoase.

Nu uita că săritul peste mese sau dietele foarte restrictive pot duce la stagnarea bilei și la formarea pietrelor, iar pierderea bruscă în greutate poate favoriza formarea calculilor biliari, așa că dacă ai kilograme în plus este bine să slăbești treptat.

În al doilea rând, apa ajută la buna funcționare a sistemului digestiv și la prevenirea formării calculilor, deci bea suficientă de-a lungul zilei, îcepând de la trezire. De asemenea, exercițiile fizice moderate efectuate zilnic sau de cât mai multe ori pe săptămână pot contribui la menținerea unei bune funcționări a sistemului biliar.

Concluzie

Dieta în colecistită are rol esențial în controlul simptomelor și în protejarea vezicii biliare.

În formele acute, este necesar consult medical, iar alimentația poate fi temporar limitată la lichide și preparate ușoare.

În colecistita cronică, sunt recomandate mesele mici și dese, alimentele sărace în grăsimi, carnea slabă, lactatele degresate, cerealele integrale, legumele și fructele bine tolerate. În schimb, prăjelile, mezelurile, lactatele grase, fast-food-ul, alcoolul și deserturile grele pot agrava simptomele.

Prevenția include alimentație echilibrată, hidratare, mișcare și evitarea dietelor drastice.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce este colecistita?
Răspuns: Colecistita este inflamația sau disfuncția vezicii biliare. Poate fi acută, cu simptome intense și risc de complicații, sau cronică, atunci când problemele se repetă și afectează treptat funcționarea vezicii biliare.

Întrebare: Ce alimente sunt recomandate în colecistita cronică?
Răspuns: Sunt recomandate mesele mici și dese, cu alimente sărace în grăsimi: carne slabă, pește, lactate degresate, ouă fierte moi, cereale integrale, orez, ovăz, cartofi copți, legume tinere și fructe bine coapte.

Întrebare: Ce alimente trebuie evitate?
Răspuns: Se evită carnea grasă, prăjelile, mezelurile, lactatele grase, ouăle prăjite sau fierte tari, sosurile grele, produsele de patiserie, fast-food-ul, gustările ambalate, alcoolul și băuturile carbogazoase.

Întrebare: Cum se schimbă dieta în colecistita acută?
Răspuns: În colecistita acută sau colica biliară, e nevoie de evaluare medicală. Alimentația orală poate fi întreruptă, apoi se începe treptat cu lichide, supe limpezi, piureuri și alimente ușoare.

Întrebare: Poate fi prevenită colecistita prin alimentație?
Răspuns: Riscul poate fi redus prin legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe, hidratare, mișcare și evitarea prăjelilor, alimentelor ultraprocesate, dietelor foarte restrictive și slăbirii bruște, care pot favoriza stagnarea bilei sau calculii biliari.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Cholecystitis
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/cholecystitis
NHS CUH - Dietary advice for patients with gallstones
https://www.cuh.nhs.uk/patient-information/dietary-advice-for-patients-with-gallstones/
Dietary fiber intake and risk of gallstone: a case–control study
https://bmcgastroenterol.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12876-023-02752-0
Studiul „Dietary fiber intake and risk of gallstone: a case–control study”, apărut în BMC Gastroenterol 23, 119 (2023). https://doi.org/10.1186/s12876-023-02752-0, autori: Tehrani, A.N., Saadati, S., Yari, Z. et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI