Dieta in colecistita: alimente permise si interzise

Dacă suferi de colecistită, indiferent că este în formă acută sau cronică, ai observat că simptomele se agravează după ce consumi anumite preparate și combinații de alimente, in principal prajeli,  bogate in grasimi, dar si usturoi sau alimente fibroase si atoase, precum varza. Este important sa retii si sa eviti acest tip de alimente ce genereaza fie colica biliara, fie o suferinta permanenta, insotita de greata, gust amar in gura si slabiciune generala. Să vedem ce alegeri alimentare ar trebui să faci, pentru a reduce simptomele neplăcute. 

Ce este colecistita?

Vezica biliară este un mic sac in care este stocata  bila secretata de ficat, de unde este descarcata periodic in intestinul subtire pentru a participa la procesele digestive. Bila este un fluid care ajută la descompunerea grăsimilor, carereprezinta categoria de  alimente cel mai dificil de digerat de către organism. Ficatul produce în mod continuu bilă, iar vezica biliară o depozitează până când mănânci. Odata ce alimentele sunt prezente in stomac vezica biliară deja incepe sa se se contracte, eliberând bila în duoden, simultan cu secretia exocrina de enzime pancreatice sau intestinale precum amilaza, lipaza, maltaza, proteaza, lactaza, sucraza pentru a prelua macronutrientii si a-i descompune. Dacă exista un impediment in  golirea vezicii biliare,fie un obstacol mecanic, ca in cazul litiazei, polipilor biliari, ori afectarea functionalitatii musculaturii netede ale peretilor vezicii , ca in cazul "bilei lenese"  sau diskineziei, bila se poate acumula și poate provoca colecistită.

Colecistita este termenul medical folosit pentru disfunctionalitatea si  inflamația  vezicii biliare si suferinta poate fi acuta, ca in cazul colicii biliare, sau cronice.

  • Colecistita acută este o inflamație bruscă și intensă a vezicii biliare. Poate provoca complicații grave, așa că este important să soliciți asistență medicală. Crizele multiple de colecistită acută pot duce la colecistită cronică.
  • Colecistita cronică este o inflamație mai ușoară, pe termen lung, a vezicii biliare. În cele din urmă, leziunile cauzate de atacurile repetate de colecistită acută pot crea zone de fibroza in musculatura neteda, disfunctionalitati in transmiterea impulsurilor musculaturii peretilor și micșora vezica biliară până când aceasta nu mai poate funcționa. Intrucat ficatul continua sa secrete bila si aceasta sa se acumuleze in vezica, lichidul se poate cristaliza, una dintre situatiile generate fiind cunoscute in termeni medicali populari sub forma de "noroi biliar". 

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Pentru a putea identifica ce tip de alimente sunt factori declanșatori ai puseelor de colecistită, se recomandă păstrarea unui jurnal alimentar. Dacă acest lucru este dificil, se vor evita alimentele care sunt cel mai frecvent răspunzătoare de apariția simptomelor.

Regimul alimentar în colecistită este individualizat în funcţie de forma acută sau cronică.

În colecistita acută sau colica biliara, insotita de durere puternica in flancul drept abdominal, ce iradiaza in spate si umar, frison, greata, ameteala si vertij. care se tratează ideal în spital, alimentația orală va fi întreruptă. In afara medicatiei antispastice, in cazul febrei medicii pot recoamnda si administrarea de antibiotic. Pacinetul trebuie investigat imagistic, clinic si paraclinic. 

Din punct de vedere al regimului alimenatr, n primele 24-48 ore se recurge la  regim hidrozaharat: limonadă, ceaiuri slab îndulcite, sucuri de fructe diluate, supe limpezi de legume. Vor fi asiguraţi 2-3 litri de lichid, iar lichidele vor fi administrate la 2-3 ore, în funcţie de pierderi. După 48 ore se adaugă mucilagii din făinoase, piureuri de legume preparate cu lapte degresat sau iaurt, făinoase integrale cu lapte degresat. Pe măsură ce faza acută se diminuează, se adaugă brânzeturi proaspete de vaci, lapte și iaurt degresate, paste integrale, pește slab, fiert sau rasol, carne slabă de pasăre fiartă, legume fierte, apoi pâine prăjită. Treptat se trece la regimul specific colecistitei cronice.

Alimente recomandate în colecistită cronică

Pentru a minimiza simptomele, este recomandat să consumi cantități mai mici de alimente pe parcursul zilei în loc să mănânci trei mese principale consistente. Verifică întotdeauna cu medicul tău înainte de a face modificări majore în alimentație. Următoarele liste te pot ajuta să îți planifici meniuri cu conținut scăzut de grăsimi și bogate în fibre.

  • Carne slabă (îndepărtează grăsimea și pielea înainte de gătire) - Carne slabă de pasăre (pui, curcan) fără piele, vită slabă, mușchiuleț de porc, pește proaspăt sau congelat, conserve în apă, carne slab condimentată.
  • Lapte și iaurt cu conținut scăzut de grăsimi - Lactate cu conținut scăzut de grăsimi, lapte cu fulgi de ovăz, cu griș, fidea sau orez, brânzeturi degresate - urdă, caș, brânză de vaci proaspătă,  brânză tofu
  • Ouă fierte moi (de preferat albuș), ochiuri în apă
  • Grăsimi - unt proaspăt în cantitate mică (maxim 10 grame/zi), uleiuri vegetale cu moderație, sosuri cu conținut redus de grăsimi (de preferat pe baza de iaurt degresat) și puțin condimentate.
  • Sosuri fără grăsimi
  • Muștar si dressinguri pe baza de iaurt degresat
  • Uleiuri de măsline și susan, dressing de lămâie, ierburi și condimente
  • Pește proaspăt, pește congelat, pește conservat în apă, crab, creveți
  • Pâine cu cereale integrale, cereale, biscuiți, tortilla și paste integrale - pâine, chifle, lipie, biscuiți și cereale integrale cu conținut scăzut de grăsimi, fără semințe sau fructe uscate, mămăligă moale, pripită, orez, tăiţei, spaghete, macaroane integrale.
  • Orez brun, quinoa, ovăz și cartofi copți
  • Fructe proaspete, congelate, uscate sau conservate în suc propriu
  • Legume proaspete, congelate și conservate - Legume proaspete nefibroase, congelate sau conservate, zarzavaturi și legume tinere (fasole verde, dovlecei, spanac, ciuperci, ștevie, lobodă, etc), cartofi fierți sau piure.
  • Fasole, mazăre și linte
  • Fructe proaspete bine coapte, fără sâmburi şi coji, congelate, conservate în compot ori gemuri fără zahăr sau preparate la cuptor.
  • Zahăr în cantitate redusă, prăjituri de casă cu aluat uscat sau fiert (cu gem de preferat fără zahăr, cu brânză de vaci, cu fructe, albuș de ou, miere), budinci de griș sau orez, miere, jeleuri de fructe, gem, bezele, șerbet.
  • Băuturi : apă minerală plata, ceai de mentă, mușețel, sunătoare, tei, supe de zarzavat, compoturi slab îndulcite.
  • Condimente nu foarte picante și în cantitate redusă, mâncăruri nu foarte condimentate, de preferat pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon, dafin, cimbru. 
  • Sare cu moderație, zeamă de lămâie cu apă pentru asezonat salatele și acrit ciorbele.

Alimente interzise în colecistită cronică

Alimentele care trebuie evitate includ:

  • Preparate din carne cu grăsime - carne grasă de porc, rață, gâscă, oaie, carne de vânat, carne tocată, condimentată (chiftele, mici), afumată, prăjită, șnițele, conserve de carne, piftie grasă, untură, slănină, seu, jumări,
  • Toate mâncărurile prăjite - alimente preparate cu grăsime încinsă, rântașuri, maioneză, sosuri grase sau foarte condimentate, supe creme sau ciorbe grase.
  • Peștele conservat în ulei
  • Mezeluri diverse precum cârnați, bacon, pepperoni, salam, crenvurști
  • Lactate cu un conținut mare de grăsimi - lapte gras, lapte cu cacao, smântână grasă, iaurt gras, brânzeturi fermentate, sărate sau foarte condimentate, brânză topită sau cremă de brânză, cașcaval, sosuri de brânză de orice fel.
  • Ouă - prăjite, fierte tari, gălbenuș de ou în cantitate mare, ouă umplute cu pateu și maioneză.
  • Zarzavaturi fibroase, ațoase crude  - andive, ridichi, sfeclă, varză, conopidă, broccoli, fasole uscată, mazăre, castraveți, ceapă, usturoi, hrean
  • Fructe necoapte sau acre
  • Sosuri - sosuri pentru grătar, sos cu ardei iute, sosuri foarte picante, cu usturoi, ardei iute, hrean, piper negru, muștar, boia, mâncăruri foarte condimentate.
  • Unt, margarină, maioneză
  • Pâine și produse de patiserie - pâinea caldă, proaspătă, cerealele cu zaharuri adăugate, produsele de patiserie cu conținut ridicat de grăsimi, biscuiți, croissante, plăcinte, foietaje, saleuri, merdenele, mămăligă insuficient fiartă, gogoși, clătite, brioșe, prăjituri, fursecuri)
  • Cele mai multe produse fast-food, bogate in grsimi si potentiatori de gust, precum monoglutamat de sodiu
  • Majoritatea gustărilor ambalate, inclusiv batoane cu cereale, chipsuri, biscuiți și ciocolată
  • Deserturi preparate cu multă grăsime, unt, gălbenușuri, produse preparate cu nuci, alune, ciocolată, cacao, aluaturi dospite, foarte proaspete
  • Orice băutură foarte rece sau foarte fierbinte, acră, băuturi carbogazoase, orice băutură ce conține  alcool.

 

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie: 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0