Alimentația pacientului oncologic - recomandările specialistului
Alimentația pacientului oncologic - recomandările specialistului
Alimentația pacientului oncologic - recomandările specialistului
O alimentație corectă reprezintă un factor important în evoluția pacienților cu cancer. Ingestia unor mâncăruri variate și echilibrate reprezintă un suport pentru starea de bine.
Un aport adecvat de hrană reprezintă premisa menținerii greutății corporale, a creșterii tonicității și a energiei, a scăderii riscului de infecții precum și a recuperării corespunzătoare și rapide consecutiv terapiilor oncologice. Nu de puține ori, terapiile oncologice acționează mai bine în condițiile unei nutriții adecvate. În plus, prognosticul este semnificativ îmbunătățit în condițiile unui pacient cu o stare de nutriție adecvată.
O dietă sănătoasă înseamnă consumul de alimente bogate în nutrienți absolut necesari organismului: proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine, minerale și nu în ultimul rând, apă.
Întotdeauna, echipa medicală care tratează pacientul oncologic ar trebui să includă și un specialist dietetician care să stabilească un plan nutrițional adecvat profilului pacientului și tratamentului aplicat.
Fiecare persoană diagnosticată cu cancer are cerințe nutriționale diferite iar administrarea de tratamente oncologice poate însemna un necesar suplimentar proteic și caloric (energetic).
Deoarece disfuncțiile nutriționale și malnutriția au o influență majoră asupra stării de bine, statusului de performanță și asupra simptomatologiei (ex. astenia), este de la sine înțeles că acestea au un impact negativ și asupra evoluției pacientului oncologic, afectând chiar eficiența terapiilor oncologice.
Scăderea ponderală este unul dintre factorii care definesc malnutriția la pacienții cu cancer și reprezintă o cauză majoră de morbiditate și mortalitate. Mai mult decât atât, un status nutrițional deficitar în timpul terapiei oncologice se asociază cu o serie de consecințe clinice precum și evoluții nefavorabile, cu vizite multiple în cadrul departamentului de primiri urgente, creșterea riscului complicațiilor intraspitalicești, creșterea perioadei de spitalizare, frecvență crescută a întreruperilor de tratament, compromiterea eficienței terapeutice, reducerea calității vieții și implicit scăderea ratei de supraviețuire.
Pe de altă parte, datorită incidenței tot mai mari a obezității în rândul populației, tot mai mulți pacienți obezi sunt diagnosticați cu cancer. Acești pacienți necesită o atenție nutrițională cel puțin similară pacienților cu malnutriție deoarece pierderea în greutate rămâne un factor de prognostic negativ. Adesea, scăderea ponderală nu este sesizată de către pacienți iar aceștia prezintă un risc nutrițional pentru prezența obezității sarcopenice (prezența simultană a excesului de țesut gras și a scăderii masei musculare).
Despre malnutriția pacineților oncologici (cașexia)
Malnutriția pacienților oncologici cunoscută drept cașexie înseamnă o depleție progresivă și continuă a statusului nutrițional (pierderea masei musculare scheletale) și o agravare a alterărilor metabolice.
Manifestările clinice pot evolua de la pre-cașexie, cu pierdere în greutate minimală dar cu alterări metabolice prezente și până la cașexia refractară, cu pierdere severă în greutate, cu balanță proteică și energetică negativă, ca rezultat atât al aportului alimentar deficitar cât și a anomalilor severe de metabolism. O serie întreagă de studii clinice s-au concentrat asupra riscului nutrițional ca și cauză de întârziere și chiar eșec în respectarea calendarului terapeutic. Malnutriția poate fi, de asemenea, responsabilă pentru creșterea toxicității tratamentelor oncologice și creșterii frecvenței complicațiilor acestor tratamente.
Malnutriția poate afecta absorbția, metabolismul și eliminarea agenților oncologici administrați. De aceea, menținerea unui aport energetic adecvat în timpul tratamentelor oncologice este capital și implică o atenție crescută din partea echipei terapeutice dar și motivație din partea pacienților. Aportul nutrițional trebuie să țină cont de statusul nutrițional, starea generală a pacientului, toleranța acestuia, localizarea tumorii, stadiul bolii, terapia aplicată și efectele secundare ale acesteia. Ori de câte ori este posibil, se preferă nutriția orală, cu un aport energetic zilnic recomandat între 25 și 40 kcal/kg greutate/zi, în funcție de activitatea fizică.
Cum se poate crește aportul proteic și caloric?
- Mese mici și repetate, snack-uri suplimentare pe parcursul zilei.
- Consumul alimentelor favorite în orice moment al zilei.
- Aport alimentar odată la câteva ore, până la instalarea senzației de foame.
- Consumul mesei principale atunci când senzația de foame este maximă.
- Exerciții ușoare înainte de masă, care cresc apetitul.
- Shake-uri cu conținut înalt proteic și caloric.
- Hidratare adecvată între mese și nu în timpul mesei.
Potrivit unui studiu, se observă o corelație pozitivă între aportul adecvat de proteine și rata de supraviețuire în cazul pacienților cu cancer. Acest studiu a investigat un eșantion mare de pacienți și a concluzionat că o dietă bogată în proteine contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității vieții și a rezultatelor terapeutice.
Importanța consumului suplimentar de snack-uri:
Aportul suplimentar de snack-uri contribuie la menținerea statusului ponderal, crește aportul proteic și caloric și contribuie la menținerea unui nivel energetic superior. Exemple de suplimente cu valoare energetică: brânză, nuci, semințe, unt de arahide, fructe, legume, supe, popcorn, iaurt, cereale, lapte.
Consum suplimentar de proteine:
Un aport crescut proteic înseamnă suport pentru creșterea și repararea celulară precum și pentru întărirea sistemului imunitar. Fără un aport proteic corespunzător, refacerea după terapiile oncologice este mult mai dificilă. Surse proteice de calitate sunt reprezentate de pește, pui, carne roșie slabă, ouă, nuci, fasole uscată, linte, mazăre precum și preparatele din soia.
Consumul hipercaloric:
Caloriile sunt importante în menținerea greutății corporale, ca urmare, de multe ori, se impune un regim hipercaloric, în special în condițiile pierderii în greutate. Caloriile furnizează un plus energetic necesar în recuperările postchirurgicale și în condițiile expunerii la tratamentele oncologice. Carbohidrații și grăsimile rămân surse foarte bune de surplus caloric: unt, margarină, uleiuri, lapte integral, brânză, iaurt, maioneză, înghețată, briose, cereale.
Importanța hidratării:
Pentru o stare de echilibru, organismul are nevoie de un aport corespunzător de apă. În condițiile unei hidratări necorespunzătoare și a expunerii la tratamentele oncologice, din cauza frecventelor efecte secundare precum diareea sau voma, pacienții se pot deshidrata ușor.
Alcoolul, în general, trebuie evitat în condițiile tratamentelor oncologice datorită interferenței cu anumite medicamente. Cu toate acestea, în anumite condiții, după consultarea echipei medicale, se acceptă un aport minimal, echivalent a 100 ml de vin, care poate ajuta în creșterea apetitului.
Alte recomandări privind dieta pacientului
Acizii grași
Rolul acizilor grași omega-3 în dieta pacienților cu cancer este unul esențial. Acești acizi grași au demonstrat capacitatea de a reduce inflamația și de a sprijini procesele de recuperare după tratamentele oncologice.
Fibre alimentare
Un studiu recent a analizat impactul pozitiv al consumului regulat de fibre alimentare asupra evoluției pacienților cu cancer. Fibrele alimentare nu numai că sprijină digestia sănătoasă, ci și influențează modul în care organismul asimilează substanțele nutritive esențiale.
Antioxidanți
Într-un alt context, a fost observată importanța adaptării dietei la tipul specific de tratament oncologic primit de pacient. De exemplu, pacienții supuși chimioterapiei ar putea beneficia de o dietă mai bogată în antioxidanți, care să ajute la protejarea celulelor sănătoase în timpul terapiei.
De reținut!
Alimentația corectă joacă un rol crucial în susținerea pacienților cu cancer pe parcursul terapiei lor. Un plan nutrițional adecvat poate contribui la menținerea greutății corporale, stimularea energiei, reducerea riscului de complicații și îmbunătățirea rezultatelor terapeutice. Prin consultarea unui specialist dietetician și cu o atenție sporită asupra aportului proteic, caloric și hidratării, pacienții pot învăța să își gestioneze mai bine starea de sănătate în lupta împotriva cancerului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Nutritional deterioration in cancer: The role of disease and diet.”, autori: P Ravasco, I Monteiro-Grillo, P M Vidal, M E Camilo - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14689999/
“ESPEN expert group recommendations for action against cancer-related malnutrition”, autori: J Arends, V Baracos, H Bertz, F Bozzetti, P C Calder, N E P Deutz, N Erickson, A Laviano, M P Lisanti, D N Lobo, D C McMillan, M Muscaritoli, J Ockenga, M Pirlich, F Strasser, M de van der Schueren, A Van Gossum, P Vaupel, A Weimann, - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28689670/
“Cancer-associated malnutrition, cachexia and sarcopenia: the skeleton in the hospital closet 40 years later”, autori: Aoife M Ryan, Derek G Power, Louise Daly, Samantha J Cushen, Ēadaoin Ní Bhuachalla, Carla M Prado - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26786393/
“Current health behaviors and readiness to pursue life-style changes among men and women diagnosed with early stage prostate and breast carcinomas”, autori: W Demark-Wahnefried, B Peterson, C McBride, I Lipkus, E Clipp - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10649263/
Te-ar mai putea interesa și...
